4,445 matches
-
națiunii. În spatele scenei, presiunea asupra statului din partea grupurilor de presiune crește gustul pentru acțiuni secrete. Pe plan extern se oglindește utopia din interiorul SUA: o comunitate internațională ce neagă toate particularitățile chiar în timp ce pare să le încurajeze. Singurul defect al utopiilor este însă acela că ele pot deveni programe de inginerie socială și că pot fi impuse. De-a lungul timpului, ideologia SUA a exportat direct sau subtil multe otrăvuri în care a avut grijă să picure suficientă miere astfel încât să
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
pentru a defrișa Siberia, pentru a face gratuit transportul public; încă un mic efort pentru a face ca toți să se bucure de instruire, pentru a face mai egalitară egalitatea, pentru a apropia popoarele. Ei bine, în această cursă către utopie, Statele Unite au asupra Uniunii Sovietice avantajul irecuperabil că ideologia lor este intrată în reflexele fiecărui cetățean, în timp ce sub ucazurile Kremlinului, Rusia eternă și slăbită omenește continuă să macine comunismul, așa cum a măcinat ocupația tătară și pe războinicii lui Hitler. America
MODELUL DEFORMAT. AMERICA DE LA TOCQUEVILLE LA CARTER, DE THOMAS MOLNAR de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376597_a_377926]
-
clipe epocale vor să linșeze eter nitatea Însă eternitatea ca o boală de piele se întinde peste tot Baba și mitraliera poeziei au ajuns pe prima pagină a Apocalipsei În locul stiloului am un pumn de cenușă Fascinația zilei de mâine Utopie garantată de nenăscuții deznădejdii Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ Referință Bibliografică: EREZIA BABA ȘI POEZIA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 982, Anul III, 08 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate
EREZIA BABA ŞI POEZIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 982 din 08 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372740_a_374069]
-
mai curând decât o idee politică realistă.Așa cum am simțit-o pe pielea noastră această fantezie politică s-a putut impune în realitate numai prin constrângere brutală și criminală.Acesta a fost destinul firesc al socialismului-comunist din țara noastră-o utopie politică întruchipată într-un regim terorist,un coșmar istoric din care omenirea s-a trezit la sfârșitul secolului trecut.Implicațiile prăbușirii ideologiei comunist-socialiste sunt încă departe de a fi evidente în țara noastră.Este adevărat că dezghețarea din anul 1989
CAPITALISMUL ŞI CULTURA ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373058_a_374387]
-
Alensis De Nobilis nu putem vorbi de absența acestora. Sâmburele individualității acestuia constă în capacitatea sa de a închipui. Pentru a intra în sinonimele acestui cuvânt, acestea sunt: fantezie, imaginație, invenție, gând, ficțiune, născocire, plăsmuire, fantasmagorie, nălucire, vedenie, himeră, iluzie, utopia, irealitate, părere, miraj, folosind toate acestea poetul e ca o „sală iluminată” cu păreți de oglinzi ce reflectă imaginile una în alta într-un joc infinit: „În lumină sângeri,/ Sufletul să-ți fie./ Ispitit de îngeri,/ Curs în veșnicie...//” (Muguri
STAREA PSIHOFIZICĂ A POETULUI PE AXA LUMII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373073_a_374402]
-
lumină coboară entități stelare ce vin să ne viziteze Planeta. Uneori, „ stelarii” se lăsau văzuți de către pământeni, alteori... dispăreau înainte ca aceștia să-i zărească. Zborul în Cosmos, călătoriile pe Lună, pe Marte sau pe alte planete nu mai sunt utopii, iar pământenii acceptă explicația cu privire la „stelarii” ce ne vizitează Planeta, atât de dragă nouă. Gaia sau Terra trece prin multe transformări, noi înșine suntem supuși metamorfozei, pentru că altfel nu se poate supraviețui în Noile Energii și pe Noul Pământ. Noi
VIZITATORII STELARI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375712_a_377041]
-
sufletește și unde crede că de fapt aparține. ● Privim în golul timpului și timpul se retrage în sine că o meduză rănită. Timpul se teme de propria-i vulnerabilitate. Pentru noi timpul nu este decât o părere, o iluzie, o utopie. Și de aceea se ascunde de fiecare dată când ne atingem de natură ideii sale de existență. Câteodată numai ne lasă ne coborâm în labirinturile sale de minotaur, în pivnițele reci pe care le-a lăsat drept mărturie ale trecerii
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
Dar " dacă" simți acea minune, iubind totul, vei crede Că viață are spiritul ei nevăzut, liber, în tine? Realitatea de a fi muritor, te doare Și ți-o amăgești cu orice la-ntâmplare, O realitate divină iți va părea o utopie Nu crezi în visul ei, nu-l recunoști, e amnezie? Doar imaginea libertății dă suflu sufletului tău Cu ideea constrângerii-n trup el te impacă Oferă-ți privilegiul de a plăsmui-n tine chip de zeu Vei fi tot un
LIBERTATE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379282_a_380611]
-
reprogramării culturale, ale reeducării anti-morale, ale corectitudinii politice, ale exhumării arheologice a subcontientului individual și colectiv, ori ascuns după cortina și comfortul falsei siguranțe empirice și materialiste, omul post modern nu este de fapt decât un spectator iresponsabil al istoriei. Utopia post modernă, desacralizarea programată a istoriei, a istoriei fără Dumnezeu este eminamente demonica. Crește la sân șarpele adamic, post paradisiac, ascuns, înveninat cu elixilurile puterii și al ambițiilor faustice, deșarte. Există o istorie scrisă sau nescrisa a vietii spirituale a
TEOLOGUMENA – DESPRE ISTORIA SACRA SI PROFANA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374176_a_375505]
-
poate exista și nici nu poate ignora spațiul și timpul istoric în care se află și nici responsabilitățile sale politice, morale și sociale. Altminteri, între o credința teoretică, dezamorsată de problemele reale ale istoriei și faptele inexistente ori invizibile ale utopiilor apostatice, n-ar mai rămâne decât umbra unei false pietăți laice ori sacerdotale, adică fariseismul religios și social, fariseism de care lumea n-a dus și nu duce prea multă lipsă. Contrar sensului de înțelegere comun, după învățătura lui Iisus
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
la cerul plin de stele, la câmpuri infinite,cu flori și floricele, vedeam un cer cu soare,stoluri de pasarele, cântecul tinereții și gândurile mele, în valurile mării,treceau liniști prea grele, se frământa ideea ca-n vechile castele, ajunge utopia vieții paralele, si strigatul haotic ,al păcii în zabrele! Ne plimbăm de mână prin pustiu, Căutăm astăzi drumul,ce nu-l știu?... Mergem pe drum încet,anevois e drumul care îl știm,spre bătrânețe, atâția ani am mers cu chipul
NE PLIMBAM DE MÂNĂ, PRIN PUSTIU de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378707_a_380036]
-
fiind al unui comunist convins, apoi al unui reformist rezonabil, este pus acum sub semnul întrebării. România nu este o insulă sau un laborator. Nici aici și nici în altă parte nu s-a trăit iluzia fenomenului de tabula rasa, utopia epurării, infantilismul întoarcerii la un înainte. De aceea este necesară cercetarea, pentru a afla unde este situat temporal acel ideal înainte. Însă toți nu visează altceva decît o schimbare magică după model occidental, redus la prosperitate și la regele ban
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ușor de prevăzut, ținînd cont că Partidul Liberal, care îl are drept șef pe Brătianu, de mulți ani este organizat și are în mînă comitetele tuturor județelor". Cît privește votul universal, acesta n-ar fi după același martor decît "o utopie pentru o țară în care majoritatea națiunii este încă vecină cu starea naturii". România face figură de țară a scandalului, dominată de un conservatorism al elitelor care își împart puterea și înscenează în Parlament un simulacru de dezbatere. Marele cîștigător
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
proprietății de stat către comune și transferul progresiv la comune al marilor proprietăți. Întreprinderile vor fi fondate pornind de la asociațiile muncitorești. Industrializarea este posibilă prin formarea unei piețe interne ce ar rezulta din îmbunătățirea vieții țărănimii. Socialismul nu este o utopie, ci forma socială care va înlocui forma burgheză de după feudalism. Stere își exprimă dezacordul față de proiectul socialist-marxist, iar ruptura se consumă în timp ce socialiștii își formează propriul partid în 1893. Divergența privește referințele marxiste ortodoxe ale lui Dobrogeanu-Gherea. Stere, din propriile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Universitățile din Paris sau Bruxelles, au însuflețit cluburile de reflecție socialistă de la București în anii 1880, au măsurat absența proletariatului din România, organizînd uneori manifestații de 1 mai pentru a lansa revendicarea zilei lucrătoare de opt ore, dar au abandonat utopia în favoarea pragmatismului reformist. Astfel, C. Miile, avocat cu studii în Franța, Morțun, care va deveni ministru de Interne în 1914, Diamandi, format la Paris, și alții, regăsesc Partidul Liberal a cărui aripă tînără condusă de Ionel Brătianu îi atrage. Există
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
întregii istorii naționale. Politica etnică presupune creșterea numărului românilor din teritoriul țării, prin schimbul de populații cu țările vecine, prin repatrierea românilor din America și prin colonizarea pămînturilor retrase evreilor. Desprinderea de capitalism și corporatism definește orientările economice. Crainic refuză utopia comunistă și păstrează proprietatea privată care stimulează inițiativa individuală. Respingînd liberalismul, el devine avocatul încadrării acestei inițiative într-un sistem profesional. Programul, care se deschide cu legea lui Hristos, se încheie cu reafirmarea legii după care statul etnocratic este un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în aceste adeziuni la partid între 1945 și 1948. Convingerile de stînga sînt reale și vor genera adesea deziluzii amare. Mărturiile profesorului Toth, filosof și matematician, tînăr comunist în 1945, clarifică acest entuziasm militant și rezervele provocate de prăpastia dintre utopie și realitatea puterii: "Eram total conștient de faptul că, fără comuniștii ruși, comuniștii români n-ar fi cîștigat nicicînd puterea. Dar mijloacele de a ajunge la putere îmi erau indiferente, atîta vreme cît noua societate ce avea să vină nu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
construiesc complexe pentru salariații lor: 6517 apartamente în 1957-1958; 7031 în 1959. Una din marile realizări ale anilor 1950-1956 este Casa Scînteii. Monumentala Sală a Palatului Republicii va fi terminată în 1960. Caracterul extraordinar al epocii rezidă în amestecul de utopie și concret. Astfel, în Dicționarul politic publicat în 1958 la Editura Politică din București, traducerea din rusă a textului lui Ponomarev explică publicului român ce este realismul socialist: "Metodă artistică în literatură și în artă care promovează restituirea veridică, concretă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
o deranjează; pe de altă parte, reangajarea societății în simbolica și crezul naționaliste. Mitul naționalist, arată Botez, este unul din rarele mituri care au rezistat iconoclasmului critic contemporan și care beneficiază de pe urma falimentului altor mituri, cum ar fi acela al utopiei socialiste a egalității sociale... Or, acest mit al naționalismului a fost întreținut de occidentali, care au lăsat să se creadă, cauționînd regimuri ca acela al lui Ceaușescu, că țara nu ar fi o marionetă a Moscovei. Așadar, de unde ar veni
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
STIL CAPITOLUL I: Căutarea unui înțeles Alecsandri, Vasile, Opere. Poezii populare, București, Editura Academiei, 1978. Blaga, Lucian, L 'Étoile la plus triste, traducere din limba română și prezentare de Sanda Stolojan, Éditions Orphee/La Différence, 1978. Cioran, Emil, Histoire et Utopie, Paris, Gallimard, 1960; Schimbarea la față a României, București, Humanitas, 1993. Durandin, Catherine, "Les Intellectuels et la paysannerie roumaine, fin du XIXe siècle 1930", în Revue d'histoire moderne et contemporaine, ianuarie-martie 1979; International Journal of Rumanian Studies, Amsterdam, voi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Humanitas, 1993. Durandin, Catherine, "Les Intellectuels et la paysannerie roumaine, fin du XIXe siècle 1930", în Revue d'histoire moderne et contemporaine, ianuarie-martie 1979; International Journal of Rumanian Studies, Amsterdam, voi. 4 (1984-1986) și vol. 5 (1987); "Populismes, restauration et utopie" în Cahier du centre d'Étude des civilisations de l'Europe Centrale et du Sud-Est, no.6, INALCO, 1987, editat de C. Durandin. Eliade, Mircea, De Zalmoxis à Gengis-Khan, Paris, Payot, 1970. lorga, Nicolae, Locul românilor în istoria universală, București
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
CAPITOLUL VII: Sfîrșit de secol: eșec și reușită. Simbolurile incerte ale dezvoltării Adăniloaie, Nichita, "Răscoala țăranilor din 1888", în Revista de istorie, tom 31, 1978. Alexandrescu, Sorin, "Populisme et bourgeoisie. La Roumanie au début du siècle", în Populismes, restauration et utopie, INALCO, Paris, 1987. Archives du ministère de la Guerre, Paris, Vincennes, dossiers 7N1451, 7N1454, 7N1456, 7N1460, 7N1461. Arion, Charles C., La Situation économique et sociale du paysan en Roumanie, Paris, 1895. Aslan, Theodor C., Finanțele României (1831-1905), 1905. Aurelian, P.S., Politica
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
14 Idem, Révolution à la française ou à la russe. Polonais, Roumains et Russes au XIXe siècle, Paris. 1989, p. 89-152. 15 Idem, Jalons pour une mémoire roumaine, in Historiens-géographes, no 329, 1990, p. 743-772. 16 Idem, Populisme, restauration et utopie, in Cahier de 1'INALCO, 1987, 6. 17 Idem, La Roumanie de Ceaușescu, Paris, 1988 (împreună cu Despina Tomescu); Nicolae Ceușescu. Vérités et mensonges d'un roi communiste. Paris, 1990 (ediție românească: Iași, 1992). 18 Idem, Mai 1990, Bucarest: transition ou
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a spiritului public, dezvoltare ce nici se poate tăgădui, nici înlătura. 0 profesie de credințe politice care ar face abstracție de linia generală descrisă prin spiritul public nu s-ar deosebi cu mult de scrierile regelui Iacob al Angliei, de Utopia lui Thomas Morus, de Statul ideal al lui Plato, de Contractul social al lui Jean Jacques Rousseau. Deci, stabilind principiul fundamental că orice politică practică nu poate lucra decât cu elementele cari-i sânt date, iar nu cu cele pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cel mult de subcomisar de poliție sau de ajutor de subprefectură, nicidecum însă de ministru al învățăturelor publice. D. Slăniceanu e să vie la Ministeriul de Război. D-sa s-a distins prin scrierea unei geografii care-ar trebui intitulată Utopia și prin vânzarea căciulelor și mantalelor din magaziile Ministerului de Război. Restul listei e: Dabija, Lucrări Publice. Dim. Sturza, Finanțe (locțiitor Cîmpineanu). Boerescu, Externe. I. Brătianu, prezident al Consiliului, la Interne. Cititorii vor îngădui într-adevăr ca să nu avem decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]