2,208 matches
-
deși trecerea lui v inițial la u este un fenomen fonetic sârbesc și ucrainean; în al doilea caz ų este nesilabic) și din istroromână - odovițe, udoviți -, trimițând la sârbescul udovica. întorcându-mă la cuvintele general românești ce mă preocupă aici, văduvă, văduv 71, folosite de toți vorbitorii de limba română și de aromâni, aș vrea să remarc extinderile de sens care s-au petrecut în vremea veche. Femeia, al cărei bărbat dispărea pentru mult timp (fără ca decesul lui să fie confirmat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trecerea lui v inițial la u este un fenomen fonetic sârbesc și ucrainean; în al doilea caz ų este nesilabic) și din istroromână - odovițe, udoviți -, trimițând la sârbescul udovica. întorcându-mă la cuvintele general românești ce mă preocupă aici, văduvă, văduv 71, folosite de toți vorbitorii de limba română și de aromâni, aș vrea să remarc extinderile de sens care s-au petrecut în vremea veche. Femeia, al cărei bărbat dispărea pentru mult timp (fără ca decesul lui să fie confirmat), intra
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un temei pentru extinderea de sens notată de Șăineanu și Resmeriță - motivația fiind oferită de „absența soțului” -, dar remarca „învechit” era obligatorie. Cred acest lucru, fiindcă, local, vădană (forma populară alcătuită din vechiul românesc - atât de apropiat de etimonul latinesc - văduv, -vă72 plus sufixul an[ă]) înseamnă în Bucovina, depreciativ, și „văduvă”, dar și „fată sau femeie care a născut un copil din flori” (vădana - zice Simion Florea Marian - Nunta la români, București, Editura „Grai și suflet”. Cultura națională, 1995, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
motivația fiind oferită de „absența soțului” -, dar remarca „învechit” era obligatorie. Cred acest lucru, fiindcă, local, vădană (forma populară alcătuită din vechiul românesc - atât de apropiat de etimonul latinesc - văduv, -vă72 plus sufixul an[ă]) înseamnă în Bucovina, depreciativ, și „văduvă”, dar și „fată sau femeie care a născut un copil din flori” (vădana - zice Simion Florea Marian - Nunta la români, București, Editura „Grai și suflet”. Cultura națională, 1995, pp. 541 - este o fată greșită, care e îngreunată sau a avut
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a avut de fată mare copil...”) (după DLR: „De-i deocheat d-o vădană/ A unui copil mic mamă,/ Moară-i copilul”). La fel vădancă (lexem cu uz popular, format de la vădan cu sufixul -că) are și sensul general de „văduvă”, dar constituie - în unele locuri din Transilvania - și calificativul dat unei fete sau unei femei nemăritate (aceeași absență a bărbatului legituit) care a dat naștere unui copil din flori. Tot prin zona Almașului, vădancă înseamnă - potrivit DLR - „femeie care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
născut un prunculeț). Cele două forme citate mai sus mă obligă să ofer câteva exemple privind productivitatea - de-a dreptul exuberantă - derivativă a acestui cuvânt (mă refer mai cu seamă la exemele de genul feminin 73): vădană; vădancă; văduoancă, văduvoancă „văduvă”; văduvoaie „augmentativ al lui văduvă”; văduoaie „la fel”, văduvioară: 1. diminutiv de la văduvă; 2. specie de pești (DLRM precizează „Idus melanotus”; opinie DEX: „Leuciscus idus”74); văduviță „văduvioară”; vaduvișcă „la fel”; văduvesc (văduiesc) „care aparține unei văduve”; văducă, văduncă și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
forme citate mai sus mă obligă să ofer câteva exemple privind productivitatea - de-a dreptul exuberantă - derivativă a acestui cuvânt (mă refer mai cu seamă la exemele de genul feminin 73): vădană; vădancă; văduoancă, văduvoancă „văduvă”; văduvoaie „augmentativ al lui văduvă”; văduoaie „la fel”, văduvioară: 1. diminutiv de la văduvă; 2. specie de pești (DLRM precizează „Idus melanotus”; opinie DEX: „Leuciscus idus”74); văduviță „văduvioară”; vaduvișcă „la fel”; văduvesc (văduiesc) „care aparține unei văduve”; văducă, văduncă și văduiță, forme utilizate mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, 1968. 41. Nenorociri cărora predicțiile le vedeau sfârșitul: „Și acum ascultă, tu, cea în plăceri crescută, care stăpâneai fără de grijă și ziceai în inima ta: «Nimeni alta nu este ca mine! Nu voi rămâne văduvă și nu voi ști ce este lipsa de copii!Ț” - Isaia, 47, 8 (despre căderea Babilonului) ori același proroc despre „slava noului Ierusalim”: „Nu te înfricoșa, căci nu vei rămânea de ocară; nu te rușina, căci tu vei uita rușinea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 146. 58. Ibidem, pp. 155-156. Aceste căsătorii „în serie” au un temei și în legile lui Augustus (Lex Julia - 18 î.Hr. și Lex Papia Poppaea - 9 d. Hr)) care le cereau cetățenilor romani să se însoare și, dacă rămâneau văduvi, să se recăsătorească. Altfel li se luau drepturile (Routledge Reference Ressources online. Encyclopedia of Early Cristianity). 59. Larousse du XXe siècle, vol. III, Paris, Librairie Larousse, [1930], p. 658. 60. Dumitru Tudor, op. cit., p. 271; vezi și Jérôme Carcopino, Viața
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
p. 824. 68. Dicționarul explicativ al limbii române, București, Editura Univers enciclopedic, 1996, p. 1149. 69. Vezi Academia Română, Dicționarul Limbii Române (DRL), serie nouă, tom. XIII, partea I, București, Editura Academiei Române, 1997, p. 112. 70. Rumänische - deutsche Wörterbuch. 71. Pentru văduv (Atlasul Lingvistic Român furnizează câteva sinonime locale: băbar, burlac, rămas și rămășoi (vezi Vasile Scurtu, op. cit., p. 230. 72. Vezi DLR, tom. XIII, partea I, p. 112. 73. între formele utilizate doar la masculin vezi (înregistrate în DLR) vădăoi, vădăvoi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
câteva sinonime locale: băbar, burlac, rămas și rămășoi (vezi Vasile Scurtu, op. cit., p. 230. 72. Vezi DLR, tom. XIII, partea I, p. 112. 73. între formele utilizate doar la masculin vezi (înregistrate în DLR) vădăoi, vădăvoi, văduar, vădular, văduvar, văduo „văduv”. Substantivul neutru văduvărit însemna (căci forma este învechită) „parte din averea bărbatului care, la moartea acestuia, revine soției”. Un titlu dintr-un cod de legi suna astfel: Pentru darul muntenesc, adică pentru contrazăstie, și pentru ipovolan (văduvăritul)”(DLR, XIII, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care rămăsese tânăr, cu mumă-sa Ezavela crăiasa”; „că mumă-sa” - zice cronicarul, țesând despre doamna lui Mihai Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat, de la Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreame, zic că au fost umblat cu acea fameae și au îngrecat-o și vrând să saducă gelepul, i-au dat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și fir pe capul lor nu crește. Ochii lor îi întoarce și-i roșește. Și tremură capul lor, iar ei mormăie mereu. Le tremură și corpul întreg, le tremură și mâinile. Ei se cred vii, dar femeile lor se cred văduve. De aceea îți zic: niciodată să nu te îmbeți, Doamne prealuminate...” 4) depășesc arareori categoria celor ce se aflau în vârful ierarhiilor sociale (am aflat două cazuri în Cronica Bălenilor: „Jupâneasa dar și copiii [lui Hrizea vistierul din Popești] rămâind
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cutremurătoare câteodată), cu soții lor depuși din rang ori singure, mor și populează necropolele pregătite în bisericile înălțate de bărbații lor ori de alte neamuri 15. Lui Ștefan cel Mare i-au murit primele două neveste. A treia a rămas văduvă Soțiile legitime ale lui Ștefan cel Mare - sunt de părere istoricii - au fost trei (deși se vorbește - fără dovezi suficiente - și despre o a patra, catolica Margareta 16). A fost căsătorit întâi cu sora cneazului Kievului, Simion Olelkovici, Evdochia (căreia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-o, dând prioritate necesităților „publicului”, căci dispozițiile Bisericii erau foarte severe în privința însoțirilor admise și a numărului lor (câteodată Ecclesia ortodoxă, deși nu admitea, tolera - Constantin Cantemir a fost însurat de patru ori; când s-a urcat pe tron era văduv - chiar și a „patra nuntă”, mai ales dacă la mijloc erau afaceri politice). Era, poate, chiar îndrăgostită - sugerează Xenopol, gândindu-se și la niște legături preconjugale între cei doi (oricum la Xenopol cronologia este alta) - de frumoasa fiică (înflorise doar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar cine nu le va crede, iarăși bine va hi, cine cum îi va hi voia așa va face”), aflăm din a XXIX-a anecdotă că Gheorghe Ștefan, pe când era boier, a așezat la temelia viitorului cuplu o răpire. Era văduv - ne spune Neculce - acest descendent al Ceaureștilor, „murindu-i giupâneasa” (deși remarcabilul Dicționar al marilor dregători..., întocmit de Nicolae Stoicescu, nu ne vorbește despre o altă soție a viitorului Voievod), poate fiindcă avea nevoie, în text, de apariția bărbatului „stătut
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în Moldova, și în țara Românească erau încă și mai aspre cu „răpitorii”; „certarea” răpitorilor - adică a celor ce „vor apuca de vor răpi muiarea cuiva sau de cinste de-ș vor râde de dânsa, sau vreo fată de cucoană, sau văduvă, sau călugăriță, sau vreun copil, când vor lua pre fiecarii cu de-a sila și-i vor duce de într-acel loc unde le va fi voia, de să vor mesteca trupește” fără a avea de gând să se însoare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a devenit bețiv și „foarte rău și crud, și tiran, atâta cât însuși cu mânele sale pe mulți oameni i-a omorât; pentru carea Dumnezeu i-au scurtat viața și s-au mântuit mulți la nevoi!; și Stanca a rămas văduvă 73), gata oricând „să taie” („și au tăiat mulți boiari”, „au început de au tăiat mulțime de boiari”, „au tăiat pre...”, „îndată tae pre...”, „și încă voea să mai taie pre mulți...”, „pre unii i-au și omorât”, „și porunci
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
supunându-se mai mereu intereselor de grup sau de partidă. Dacă privim cu rezerve ipoteza care face și din Vlad țepeș victima unei conspirații a boierilor (în urma morții lui acea femeie, înrudită cu Matei Corvin, care îi era soție, rămânând văduvă) simpatizanți ai lui Laiotă Basarab (capul tăiat al Voievodului ar fi fost trimis la Istanbul prin decembrie 1476 sau la începutul primei luni a anului următor) și calificăm uciderea lui Basarab cel Tânăr („L-au ucis Mehedinții în satul Glogova
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
moarte”. Vintilă vodă de la Slatina a fost omorât cândva între 10 și 13 iunie 1535. însurat întâi cu Zamfira, Vlad Vintilă a luat-o apoi de nevastă pe Rada, fiica vistiernicului buzoian Vlaicu din Rumceni și Cislău 82, cea care - văduvă fiind - a isprăvit mănăstirea de la Menedic (veritabilă fortăreață cu ziduri și turnuri la colțurile incintei)83. Când și-au pus în gând să-l suprime pe Ștefan Lăcustă (1538-1540), mult prea supus voinței turcilor, Găneștii și Arbureștii (partidă cercetată de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au pus la cale stingerea acestui sublim moment de glorie românească. Iar Stanca (înrudită cu multe familii boierești muntene), cea care înainte de Mihai fusese măritată cu postelnicul Dumitru din Vâlcănești, fiica Neacșei și nepoata postelnicului Dragul din Mănești, a rămas văduvă. Cronicarii au însemnat în cărțile lor și „morți bune”, când se părea că viața se sfârșea din pricina numărului anilor („Dabija-vodă aicea în țară domnul cu pace și cu domnie așezată, cu țară întemeiată, era om bun și blând, fără nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cel mort, după toate probabilitățile, din pricina unei congestii cerebrale -, fusese măritată, pe rând, cu marele vistiernic Dumitru Buhuș 87 și cu serdarul Ștefan [cel tăiat de Vasile Lupu, fiindcă a luat parte la uneltirea lui Gheorghe Ștefan 88], a rămas văduvă. ... ea era deseori provocată de bolile necruțătoare Cronicarii români n-au fost întotdeauna preocupați de cercetarea pricinilor care provocau morțile voievodale. Pentru ei, Voievozii, cei mai mulți insuportabili - pedepsiți câteodată prin maziliri, pierderi ale averilor acumulate ilicit și pribegii umilitoare, nu mureau
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
primul 117, deși „dreptul de alegere” pare a-i fi aparținut lui Ștefan cel Tânăr). Umilirea să o fi îndemnat - se întreabă unii istorici 118 - pe Stana ca, de conivență cu boierii inamici ai Voievodului, să-și otrăvească 119 bărbatul? Văduvă, Stana se va întoarce lângă mama ei, la Sibiu, și se va călugări. își va sfârși zilele în 1530. Alexandru Lăpușneanu a devenit călugărul Pahomie (transformare radicală, de vreme ce numele de monah figurează pe piatra sa tombală și era acceptat la
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
va călugări. își va sfârși zilele în 1530. Alexandru Lăpușneanu a devenit călugărul Pahomie (transformare radicală, de vreme ce numele de monah figurează pe piatra sa tombală și era acceptat la Sfântul Munte; din acel moment, Doamna Ruxandra era - în analizele Ecclesiei - văduvă) la 9 martie 1568, după ce Bogdan, fiu său, fusese ales Domn. Fostul Voievod intra într-un „privat absolut”, cel călugăresc, stare în care nu i-a fost dat să trăiască decât trei zile, căci la 11 martie 1568, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
morți groaznice am făcut, iară această moarte n-am știut să o fi făcutț”.) Maria (sau Marica), fiica lui Lupu Huru, pârcălabul de Hotin (cu care Ion Vodă se însurase - nu uită Azarie să spună - în Postul Mare) a rămas văduvă. Vom mai afla semne de la ea prin hrisoave. Uciderea lui Ion Vodă cel Viteaz a fost, negreșit, o demonstrație de forță. (turcii o făceau, de altfel, destul de des; pe Mihail, fiul lui Mircea cel Bătrân, prinzându-l în timpul unei lupte
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]