2,798 matches
-
de apă deasupra argilelor (patul de alunecare) și declanșează alunecările de teren. Un rol important l-a avut defrișarea pădurilor din ultimii ani, dar și desțelenirea pajiștilor de pe pantele din arealul satelor din Podișul Central Moldovenesc precum Glodenii Gândului, Tungujei, Vălenii, Jigoreni, uneori intervenindu-se cu plantații de pomi fructiferi. Procesele de versant egalează aproape rolul morfogenetic al arterelor hidrografice. Foarte active și variate sunt deplasările în masă ( alunecări, surpări) creând un microrelief specific și afectând foarte mult așezările, căile de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
semiactive active. Alunecările stabilizate și semiactive sunt pe tot cuprinsul comunei, iar ele au o folosire dominantă pentru plantații cu viță de vie și pomi fructiferi. În acest sens putem menționa zone ca: V si N satului Jigoreni, NE satului Vălenii, N Țibănești, NE satului Jigoreni, SV satului Recea. Alunecările de teren active apar izolat, doar în SV comunei (V satului Vălenii), în SE in Coasta Cimitirului. Datorită modului necorespunzător de valorificare a terenului, de gradul de umanizare, aproape 45 % din
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de vie și pomi fructiferi. În acest sens putem menționa zone ca: V si N satului Jigoreni, NE satului Vălenii, N Țibănești, NE satului Jigoreni, SV satului Recea. Alunecările de teren active apar izolat, doar în SV comunei (V satului Vălenii), în SE in Coasta Cimitirului. Datorită modului necorespunzător de valorificare a terenului, de gradul de umanizare, aproape 45 % din comună este afectată de procese de eroziune, de alunecări de teren și solifluxiune sau de alte forme de degradare a terenului
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
spune ca completează procesul de denudație, dând naștere la forme de relief caracteristice (ravene, rigole, ogașe, torente), întâlnite de regulă pe versanții defrișați, intens pășunați și cu pante mari. Acest tip de eroziune îl întâlnim pe versanții la S de Vălenii, la N de Tungujei. Ravenele au o suprafața de aproximativ 59,1 ha, reprezentând 0,965 din suprafața totala. Masurile de combatere a eroziunii solului și a alunecărilor de teren au constat în construirea de canale de drenaj pe marginea
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
află data 10IX-1973, și semnătura Inv. Ioan Ionescu, dată care atestă predarea documentului. Urmează o serie de semnături indescifrabile printre care o descoperim pe cea a prefectului Județului Fălciu, D. Enciu, Inspectorul școlar C. Lascăr, primarul din Dodești, învățători din Văleni, Băsești, Idrici, Găgești, Vutcani, Poșta Elan. Acest document este cartea de onoare a Căminului Cultural în care semnau și consemnau câte un gând toți cei care îi treceau pragul. La pagina 9 semnează Inspector Aurelia Simionescu la data de 28
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93473]
-
i-au fost atribuite, în mod eronat, alte scrieri: Cuvânt a unui țăran cătră boieri și Dialog între doi austrieci. SCRIERI: Scrieri social-politice, îngr. și introd. Emil Vârtosu, București, 1974. Repere bibliografice: N. Iorga, Un „Jacobin moldave” au XIX-e siècle, Vălenii de Munte, 1937; Gh. I. Georgescu-Buzău, Un vechi propovăduitor al democrației: comisul Ionică Tăutu, București, 1945; Dan Mănucă, Gramatica manuscrisă a comisului Ionică Tăutu, ALIL, t. X, 1959, fasc. 1-2; Emil Vârtosu, Les Idées politiques de I. Tăutu, candidat au
TAUTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290100_a_291429]
-
la „Universul literar”, „Vremea”, „Gândirea”, „Sfarmă-Piatră”, „Iconar”, „Buna Vestire” ș.a. În exil publică versuri și articole la „Înșir’te mărgărite”, „Almanahul pribegilor români”, „Vatra”, „America”, „Semne”, „Carpații”. Între Sânziana (1940), prima carte de poezii a lui Ț., semnată Ion Țolescu Văleni, și ultima, Din nopți cu Sânziene (1978), nu există deosebiri stilistice sau tematice, versul se construiește concentric, acumulând și dezvoltând aceleași motive. Patria eroică, aureolată de figurile lui Horea, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu, sau țara mitică, diafană, cu zâne, zmei
ŢOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290211_a_291540]
-
Toma Alimoș, îngr. și pref. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1986; O capodoperă a baladei românești: „Toma Alimoș”, îngr. și pref. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, București, 1989. Repere bibliografice: N. Iorga, Balada populară românească. Originea și ciclurile ei, Vălenii de Munte, 1910; Petru Caraman, Contribuție la cronologizarea și geneza baladei populare la români, AAF, 1932, 53-105, 1933, 21-88; Gh. Vrabie, Balada populară română, București, 1966, 389-393; Liviu Rusu, Viziunea lumii în poezia noastră populară, București, 1967, 163-179; Dicț. lit.
TOMA ALIMOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
în 1917, alături de Onisifor Ghibu și Pan Halippa, contribuie la organizarea învățământului în limba română, precum și la apariția publicațiilor „Școala moldovenească” (1917) și „România nouă” (1918). Dacă în Bucovina inițiase cursuri de vară pentru tinerii învățători sau îi îndrumase către Vălenii de Munte, la cursurile lui Nicolae Iorga, la Chișinău susține conferințe la Universitatea Populară. Martor la uciderea, de către un comando bolșevic, a doi lideri români locali, suferă un șoc ce pare că îi va declanșa boala nervoasă care îl va
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
utile pentru viitorul profil cultural al județului Suceava. Vi le comunic și Dv. cu scopul de a vă milita pentru Înfăptuirea lor: 1. - Vorbind cu tov. Manolache despre Fălticenii cei atât de profund integrați În cultură, l-am asemuit cu Vălenii de Munte. 2. - Tov. Manolache, spontan, a lansat sugestia de a se Înființa o Universitate Populară, tip Văleni, la Suceava. Eu am rectificat: „nu la Suceava, ci la Fălticeni”. 3. - Socot că ideea de a se crea o Universitate Populară
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
milita pentru Înfăptuirea lor: 1. - Vorbind cu tov. Manolache despre Fălticenii cei atât de profund integrați În cultură, l-am asemuit cu Vălenii de Munte. 2. - Tov. Manolache, spontan, a lansat sugestia de a se Înființa o Universitate Populară, tip Văleni, la Suceava. Eu am rectificat: „nu la Suceava, ci la Fălticeni”. 3. - Socot că ideea de a se crea o Universitate Populară (tipul celei a prof. N. Iorga de la Văleni), În orașul Fălticeni este cum nu se poate mai oportună
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
lansat sugestia de a se Înființa o Universitate Populară, tip Văleni, la Suceava. Eu am rectificat: „nu la Suceava, ci la Fălticeni”. 3. - Socot că ideea de a se crea o Universitate Populară (tipul celei a prof. N. Iorga de la Văleni), În orașul Fălticeni este cum nu se poate mai oportună. 4 - Este necesar, ca În jud. Suceava, să existe un pivot cultural periodic, de Înlesnire a cunoașterii celui mai important perimetru istoric și artistic al țării (zona mânăstirilor din Bucovina
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ai mei. Cu toată prietenia și prețuirea, V. Tempeanu 25 Bft., 17 N.(oiembrie) ’971 Iubite domnule Dimitriu, 561 E probabil o referire la ștefan Ioan, șeful liberalilor din județul Baia. Virgil Tempeanu era iorghist și prieten al savantului de la Vălenii de Munte. 562 Cred că prof. Geo Nichita Încerca un oarecare sentiment de jenă, știind că serbarea Semicentenarului nu va avea loc, deși se folosea de materialul documentar trimis de prof. V. Tempeanu. 932 Mulțumiri pentru frumoasele vești, pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
seara aceea, pentru a le Întări pregnanța, dar și pentru a stimula umplerea paharelor. Mi-au rămas vii În memorie cuvintele Soniei Larian, spre sfârșitul agapei. Oricare ar fi să fie succesele mele literare viitoare, spunea Sonia, cartea poștală de la Văleni va rămâne momentul de neuitat al biografiei mele de scriitor. Așa a și fost... Revăd și azi masa lungă, grădina de vară bucureșteană, luminile, sticla de vin alb, ușor acrișor, rochia și râsul Julietei, zâmbetul lui Bernard, tăcerea afectuoasă a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Bernard, tăcerea afectuoasă a lui Rubin, entuziasmul lui Jenică. Nu bănuiam atunci deloc că vor exista succese viitoare, nici că voi pribegi departe. În ciuda unor secvențe aparent mai spectaculoase și cu nume mai sonore- MacArthur, Guggenheim, Nonino -, cartea poștală de la Vălenii de Munte avea să-și păstreze, Într-adevăr, iradierea. * MRP nu a mai apucat să-mi dedice „medalionul”, nici să-mi publice toate textele, dar În toamna lui 1966 mi-am văzut publicată În mini-revista sa schița Fierul de călcat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
patriei”. Când a fost corectat („pe pământul Patriei”), oferise la rându-i funebra informație: „Nu. În pământul Patriei”. Era condamnat, se pare, nu mai avea de trăit decât puțin. Nu am mai apucat să-l văd decât În sicriu, la Văleni, la Înmormântarea care adunase, din nou, o pestriță adunare de doliu. Priveam În jur, nu prea vedeam prieteni, MRP ne solidarizase, deși nu eram deloc asemeni: oficiali de partid, scriitori din toate generațiile, zgomotosul grup al „oniricilor”, amante, săteni din
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
maladivă față de o himeră? Ne salvează totuși, atât cât se poate, de mediocritatea cotidianului și de mediocritatea din noi Înșine. Scrisul transcende când și când efemerul, translându-l În iluzie. Și datorită lui MRP, a acelei naive fraternizări venite de la Văleni, Înscrisă pe o carte poștală a vremii, „dublul” mă Înlănțuise treptat, impunându-și urgențele, obsesia, tensiunile, limba. Fără bolile sale aș fi rămas la fel de sărac, pe „celălalt mal”, fie că era vorba de Dâmbovița sau de Hudson. Între cei, adică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care vroiam să mă depărtez și de care, astfel, mă și depărtasem. (Text apărut, Într-o formă prescurtată, În Familia, nr. 11-12/2001) Ștampila poștei: 31.12.71 Dragă Norman Manea, Profund emoționată că nu ne-ai uitat casa de la Vălenii de Munte Îți urăm ca unui copil fidel al familiei noastre: mari succese literare (să crape dușmanii). Multă dragoste În căsnicia dumitale și multă Încredere În talentul dumitale. Pe 1972 sperăm să treci și pe la noi. Neclintiții, Lena și Mitică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
spiritul nou. în vara aceea s-a făcut acest marș descris de Căpitan în cartea lui. Eu n-am participat la el. Căminul unde locuiam în București a acordat ajutoare pentru studenții, care voiau să audieze cursurile de vară de la Vălenii de Munte. Împins de curiozitate m-am dus acolo. Alți camarazi, cu mai puține curiozități intelectuale au mers cu Căpitanul în Bucovina, s au întors alți oameni și nu vor uita cât vor trăi. Și eu m-am reîntors de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de Munte. Împins de curiozitate m-am dus acolo. Alți camarazi, cu mai puține curiozități intelectuale au mers cu Căpitanul în Bucovina, s au întors alți oameni și nu vor uita cât vor trăi. Și eu m-am reîntors de la Văleni, dar trist și decepționat. Până în ziua de azi, de câte ori îmi aduc aminte de acest fapt, îmi dau seama că e una dintre puținele mele atitudini pe care le regret și singura ispravă de care mă rușinez. În lunile Mai și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Tineretului Comunist. În cele din urmă a fost suprimat, se pare în urma unor incidente care s-ar fi soldat cu accidentarea unor participanți. Ultima manifestare a cenaclului menționată în paginile F. este cea cu numărul de ordine 1612, ținută la Vălenii de Munte, la începutul lui iunie 1985. Peste câteva săptămâni Adrian Păunescu este destituit din funcție. Până în 1989 revista continuă să apară - cu indiciile clare ale unei întăriri a controlului ideologic - urmând linia și formula statornicite în „perioada Păunescu”. De
FLACARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287013_a_288342]
-
Ion Creangă, București, 1915; ed. îngr. și pref. Gheorghe Macarie și Manuela Macarie, Iași, 1990; Preoțimea românească în secolul al XVIII-lea, București, 1915; Pentru ridicarea culturală a unei biserici, Dorohoi, 1918. Culegeri: Izvodiri din bătrâni. Povești din poporul satelor, Vălenii de Munte, 1912; ed. 2, București, 1939; Vremuri înțelepte. Povestiri și legende românești, București, 1913; Cuvinte scumpe. Taclale, povestiri și legende românești, București, 1914; Firicele de iarbă. Povestiri și legende românești, București, 1914; Cântece bătrânești din părțile Prutului, introd. edit
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
Facultatea de Teologie din București, pe care o va absolvi în 1942, având ca temă a lucrării de licență, scrisă sub îndrumarea lui Nichifor Crainic, Îndumnezeirea omului. În anul următor este hirotonit preot, oficiind până în 1947 în parohia satului Podu Văleni (județul Prahova), apoi la biserica Sf. Vasile din Ploiești. În 1973 obține titlul de doctor în teologie, cu teza Jertfă și răscumpărare. În 1952 și 1953, deținut politic, va fi încarcerat în câteva penitenciare și trimis la muncă silnică, la
GALERIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287137_a_288466]
-
, revistă care apare la Vălenii de Munte între ianuarie 1913 și decembrie 1914, având redacția la București; director era N. Iorga. În perioada dintre 24 ianuarie 1915 și 15 iulie 1917, fuzionează cu revista „Ramuri” și se editează la Craiova și Iași cu același titlu
DRUM DREPT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286879_a_288208]
-
Gh. Lazăr și al lui I. Heliade-Rădulescu (a urmat cursurile școlii de la „Sf. Sava” din București, din 1818 până în 1825), G. a fost și un inimos discipol al lor în activitatea didactică și culturală. În 1832, odată cu înființarea școlii din Vălenii de Munte, el devine aici cel dintâi profesor, rămânând până în 1837, când este mutat la școala din Călărași. Pentru merite didactice, în 1838 primește rangul de pitar, iar din 1842 este numit la conducerea școlii din Ploiești. Deși prefețele manualelor
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]