12,807 matches
-
urlam din patru bojoci : Bună ziua la Moș Ajun! Mâine la Crăciun! Patru, patru! Cred că jumătate din sat s-ar fi speriat de urletele noastre. Când urlam la o poartă, începeau să cotcodăcească găinile, curcanii se agitau furioși, oile behăiau, vacile mugeau, caii nechezau speriați, câinii lătrau mai amarnic, parcă provocam un cataclism. Numai fumul din coșurile caselor ieșea liniștit. Casele rămâneau mute, cu ușile nepăsătoare la urletele noastre. După ce repetam de câteva ori strigătura urlată, o dădeam pe colinda țipată
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
ursu văzând cu ochii. De oi nu se atingea, ba după vreo săptămână a venit cu două oi streine la subțioară, le luase de la altă stână, și le-a aruncat de vii în târla Mădălinei. Odată a apărut cu o vacă de lanț, o trăgea ca tot omu, mugea vaca ca din gură de șarpe, și-a aruncat-o și pe asta în târlă, printre oi: Da’ ce nu i-a adus! Zmeură, fragi, mure, mere, căpșuni, carne, mă rog, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ba după vreo săptămână a venit cu două oi streine la subțioară, le luase de la altă stână, și le-a aruncat de vii în târla Mădălinei. Odată a apărut cu o vacă de lanț, o trăgea ca tot omu, mugea vaca ca din gură de șarpe, și-a aruncat-o și pe asta în târlă, printre oi: Da’ ce nu i-a adus! Zmeură, fragi, mure, mere, căpșuni, carne, mă rog, ce mai mânca și el. — Bine, frate, lasă ursu, grăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
șopti papagalul. Fiind pasăre, am acces în dormitor. Se petrec acolo niște lucruri că mi se fac penele măciucă. — Și în vremea asta vistieria se golește văzând cu ochii - spuse Ximachi cu obidă. Birurile nu mai are cine le strânge. Vacile nu mai are cine le duce în ciurdă. Albinele nu mai au unde se roi. Pârjolurile se țin lanț. în găini parc-a dat strechea. Oile s-au retras la munte, mai coboară-le dacă poți. Mănăstirile n-are cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să trăiești așa, mai avem un proverb: decât ceai în pahar, mai bine votkă-n samovar. Macek! — Viiinee! - răspunse hangiul. — Și mai e ceva - urmă Vasea. Din votkă culegi multă-nțelepciune și, la drept vorbind, nu mai ești ia, așa, o vacă de muls pentru fiecare. Și-apoi, nu crede preacuvioșia-ta că sus, în împărăția Sa, Domnul are nevoie nu de oameni sarbezi la față, ticăliți și ofticoși, ci de oameni unul și unul, cu știință-n ale flintei, cu păcatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
sunt înlocuite de necesitatea de a te potoli: căsătoria. Căci ce este căsătoria, scumpă doamnă, dacă nu un scop care se transformă într-un mijloc? Din căsătorie culegi multă înțelepciune și la drept vorbind nu mai ești, ia, așa, o vacă de muls pentru fiecare. Un cămin ferm în care arde focul, o mâncare gătită, o lenjerie curată, o afecțiune bogată, totul, ca să mă exprim așa, concură. Sunt căsătorii în care intri sărac lipit și ieși îmbogățit sufletește. Sunt altele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Potoțki. Bărbații la război, gherghefuri ioc, descurcă-te, femeie, cum îi ști! Și cum v-ați descurcat? - îndrăzni Iovănuț. — Stai să vezi: era într-o marți, după prânz. Eram foarte lucidă. Pe cer, nici un nor. în ogradă liniște: găinile picoteau, vacile rumegau, caii erau departe, cu Potoțki. Stăteam în picioare, în capul scărilor și deodată am simțit - nu știu dacă ai avut vreodată sentimentul acesta - cum, pâș, pâș, vine senzualitatea. „Doamne, am șoptit, aibi milă, nu mă lăsa s-o iau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cale!” Și-atunci, din senin, din înaltul tăriilor cerești s-a rostogolit un huiet năpraznic și-am auzit o voce grozavă tunând: „La muncă!” N-am pregetat o clipă; mi-am pus un șorț, am dat la găini, am slobozit vacile, am udat și măturat curtea, am săpat în grădină, am plantat niște puieți, am șters praful în castel, am spălat perdelele, am tors puțin etc. Până seara nu m-am oprit. Când m-am oprit eram frântă; nu-mi ardea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
gura nu vi se oprește un minuțel! La studiu cu voi! La studiu și la muncă, fiindcă asta v-a făcut oameni! Păi până când să vă mai îndurăm?! Am ajuns să legănam copiii, facem sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu se opri răsuflând greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Păi până când să vă mai îndurăm?! Am ajuns să legănam copiii, facem sosurile, curățăm putinile, frecăm străchinile, mânăm vacile în ciurdă, culcăm găinile, golim piețele și ne cârpim mânecile! Și voi? Bateți copiii, gustați sosurile, spălați putina, călcați străchinile, mulgeți vacile, tăiați găinile, bântuiți piețele și vă faceți unghiile, ’tă-vă pustia de paparude! Bunul Metodiu se opri răsuflând greu și-și scoase batista. Iovănuț privea spre el încremenit: niciodată nu-l mai văzuse ieșindu-și din fire în așa hal. — Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
să mai pustiască, fiind precedat de un val de tătari. Pe cer - semn totdeauna rău, vestind timpuri de jale - se ivise o stea cu coadă, ce abia mai târziu va primi numele de cometa Halley. La curtea jitnicerului Haralambie singura vacă rămasă dintr-o înfloritoare cireadă născu vlăguită un vițel cu două capete, prilej deopotrivă de spaimă și bucurie, căci monstrul fu tăiat, având loc un ultim chef. Birurile creșteau: pe lângă fumărit, văcărit, albinărit, fu născocit doinitul, un bir nou pus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
și se Încearcă pe mînă. Se poate servi copilului. — Mă-nvață ei pă mine. Pai atîta lucru știa și maică-mea la țară, Dumnezeu s-o ierte. Că noi n-am crescut cu d-astea. Avea muierile niște țîțe ca vacile, sugea copiii pîn pă la patru ani. Ehe, alte vremuri. Acu numa ce le vezi, una două la doctor, cu injecțiile, cu vitaminile, cu pastilile de dormit. Un’ să pomenea la noi așa ceva. Rodea nepoată-mea oasele de pui cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
belșug, la un preț de nimic, de la țărani cu frunțile teșite. De teama epidemiilor, conducerea de atunci nu a aprobat înființarea grădinii decât în afara orașului, în pădurea de la poalele turnului de apă. Terenul pe care se plimbau porcii, gâștele și vacile era împrejmuit doar cu un gard de scânduri. Unii susțin cu tărie că era copia fidelă a Paradisului, după alții era mai degrabă aidoma unui azil de animale bolnave. Iar Profesorul Angelo a văzut că nu era bine așa și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
din nostalgie, el ținea la animalele de curte din vremurile de restriște. Le îngrijea, le hrănea și asta i-a adus dintr-odată roade minunate. Veneau străini, grupuri de vizitatori ca să vadă și să pună mâna pe cea mai bătrână vacă din țară. Laboratorul nostru, ca să zic așa, era o minunăție. Mamiferele ocupau un coridor întreg. Cele mai mici, în vitrine albe, cele mari, în libertate câte două. Masculi și femele laolaltă, ca în viața reală. Inspiram peste tot mirosul ierbii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
după cearta cu Claire și cu siguranță Claire nu ar fi fost în stare să se trezească din pat după tranchilizante. S-a uitat la mine, cu ochii lui căprui și imenși, cu genele lungi și curbate ca ale unei vaci. Claire ar fi fost cu siguranță în stare de așa ceva, a spus sincer. Dar nu a făcut-o. L-am privit, fără să îi înțeleg încă motivele. De ce te-ai deranjat să îmi spui mie toate astea? Pentru ce ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
fiind înțepenite de ger, și ochii oamenilor căpătaseră o lucire de mineral la ideea că totul putea să se oprească deodată, ca într-un muzeu al gheții. În apropiere de Lucerna, unde începeau satele, se auziseră gemetele morții; animalele - oi, vaci și porci, împietriseră de frig în grajdurile lor îngrijite. Se mai povestea că pe străzi, chiar în micul oraș Schwarzenberg, în apropiere de Lucerna, se puteau întâlni oameni înghețați în poziții ciudate. Păreau cu toții puși pe fugă de frica unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
după moarte: nu mai era pustiul nisipos, cu șerpi și păianjeni, ci cu palmieri cu coroana bogată, cu izvoare la tot pasul, cu iarbă pînă la genunchi, cu un soare ce strălucea blînd, căci ziua era veșnică, cu turme de vaci, capre și oi ce pășteau nestingherite pe Întinse pășuni, cu verdeață pururi Înmiresmată, căci și primăvara era veșnică, fără corbi ori ulii, doar privighetori cîntînd neîncetat. Și așa mai departe. Această imagine a grădinii raiului, care la Început păruse tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
al șaptelea cer, ci spre pămînt, cea mai mare dintre iluzii. Simon stătea, așadar, tolănit la umbra unui măslin rămuros, cu mîinile sub cap, cu ochii ațintiți la cer, „la grozăvia cerului“. LÎngă el, Prostituata, „cu picioarele rășchirate precum o vacă gestantă“, după cum avea să consemneze un polemist creștin (despre care Însă nu sîntem siguri dacă și-a tălmăcit propria mărturisire, ori a citat opinia unui martor al scenei. Dacă nu era cumva pură invenție. De bună seamă că măslinul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
meu, ci acela care urma să fie tatăl meu, acela care fusese tatăl meu. După aceea, peisajul Înverzea brusc, copacii dădeau În floare sub ochii mei, Înfloreau tufișurile de porumbă, soarele trecea peste satul Kraljevčani, dăngăneau clopotele bisericii satului, mugeau vacile În grajduri, iar pe la ferestrele caselor strălucea oglindirea roșiatică a soarelui ce topea stalactitele de gheață de sub streșini. Apoi prin fața ochilor mi se perindă un cortegiu funerar ; se Îndrepta spre cimitirul satului. Patru bărbați cu creștetul descoperit duceau pe umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Ilie S. Teleagă 14. Gh. Teleagă 15. Vasile Gh. Trandafir 16. Toader Pușcuță 17. Costică Răstoacă 18. Gheorghe Știrbu 19. Mitică Ciobănuc 20. Ioana P. Rusu 21. Dumitru Jora Au fost distruse 21 gospodării cu 71 persoane, care posedau 11 vaci, 5 junci și 70 oi, zice bătrânul Toader Boca, pentru locuitorii de la țară, care se ocupă cu agricultura, este prea puțin. Alunecările de teren, eroziunea solului au determinat regimul de atunci să înființeze, la Perieni - Bârlad, Stațiunea de cercetări pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de prăjini. Au mai cumpărat cam 3 ha. pământ arabil și vreun pogon de pădure din moșia Gh. Sterian prin Obștea Sf. Treime. Pe lângă cultivarea pământului, părinții mei sau ocupat cu creșterea vitelor: vaci, cai și îndeosebi oi, etc. Copiii: Gavril, Catrina, Tasia, Gheorghe, Costică, Vasile (înfiat de Vasile Boca) și Rusanda. Eu sunt căsătorit cu Galafira, Galopia - Caliopi Bădăluță născută Ignătescu. Avem cinci copii: Gheorghe, Olimpia, Maria, Elena și Florin. Toți copiii sunt
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
moșiei Dobreana, după ce l-au luat oamenii în primire, a mers bine un timp, dar din cauză că oamenii nu aveau posibilităților marilor proprietari ca s muncească pământul, în scurt timp n-au mai avut rezultate bune. Oamenii arau pământul cu două vaci sau cu doi boi. Cei mai mulți arau cu două vaci slabe și cu pluguri cu grindul de lemn și nu puteau lucra pământul bine. Recolta, an de an era tot mai slabă. Apoi, majoritatea loturilor s-au împărțit între membrii familiilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a mers bine un timp, dar din cauză că oamenii nu aveau posibilităților marilor proprietari ca s muncească pământul, în scurt timp n-au mai avut rezultate bune. Oamenii arau pământul cu două vaci sau cu doi boi. Cei mai mulți arau cu două vaci slabe și cu pluguri cu grindul de lemn și nu puteau lucra pământul bine. Recolta, an de an era tot mai slabă. Apoi, majoritatea loturilor s-au împărțit între membrii familiilor în porțiuni tot mai mici și era lucrat și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe 14 august 1864 să se aprobe Legea rurală, propusă de guvernul M. Kogălniceanu. Această lege progresistă pornește tot de la numărul de animale existent în gospodăria țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în gospodăria țăranilor clăcași: Categoria de avere Moldova Muntenia 1. șăran cu 4 boi și o vacă 5 fălci și 40 prăjini 11 pogoane 7 ha. sau 48.760m2 (5 ha. și 5112m2) 2. șăran cu 2 boi și o vacă 4 fălci 7 pogoane și 19 prăjini 5 ha. și 7.300m2 3 ha. și 9.067m2 3. șăran fără vite 2 fălci și 40 prăjini 4 pogoane și 19 prăjini 3 ha. și 5.7600m2 2 ha. și 3
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]