45,023 matches
-
linii, liniori(4), conductori(2), factori distribuitori(8), factori rurali(13), oficianți speciali(3), oficianți(5), telegrafiști speciali(4), telegrafiști stagiari(2), telegrafist și factori distribuitori de telegrame(2). Al doilea oraș din județ, Pașcanii, situat pe versantul drept al văii Siretului, la încrucișarea mai multor căi de comunicație rutieră, a devenit târg în prima jumătate a secolului al XIX-lea. A fost vreme îndelungată reședință de plasă: plasa Siretul, până în anul 1892, apoi plasele Siretul de Jos și Pașcani. Cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a dezvoltat foarte încet. În anul 1879, nu erau în Pașcani decât două hanuri și câteva prăvălii. Construirea în anul 1869, a căii ferate și a atelierelor de reparat material rulant(locomotive și vagoane) a dus la formarea târgului din vale. Cu trecerea timpului, ambele centre, cel de sus, Pașcani Târg și cel de jos, Pașcani Gară, s-au extins și populat ajungând în anul 1892, să numere 782 și respectiv 1.230 de locuitori, din care vreo 350-400, lucrau la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
extins și populat ajungând în anul 1892, să numere 782 și respectiv 1.230 de locuitori, din care vreo 350-400, lucrau la căile ferate. În componența comunei Pașcani, intrau satele, aflate în zone învecinate: Fântânele, Brătești, Boșteni, Sodomeni, Gâștești, Topile, Valea Seacă, Conțăști, Blăgești și Lunca, cu 8.486 de suflete, care cultivau cereale, plante industriale și creșteau animale. Așezarea a avut un caracter urban, mai pronunțat, abia după anul 1900, când ritmul construcțiilor a crescut, iar piața internă era mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numărul cutiilor poștale pentru scrisori era neînsemnat, în raport cu numărul populației, numai 18 bucăți în tot județul, una la peste 8.700 de locuitori. Majoritatea comunelor(37) nu aveau unități poștale. Printre acestea se numărau câteva comune importante: Tătăruși, Miroslovești și Valea Seacă, având între 5.000 și 8.000 de locuitori și comunele: Cristești, Baia, Fântâna Mare, Dolhești, Ruginoasa și Stolniceni Prăjescu, cu peste 4.000 de locuitori. Pe țară, o unitate poștală rurală deservea în medie 11.400 locuitori. Cu excepția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Luncii-MăliniDrăceniGăinești; Mălini-Văleni; FălticeniPleșeștiValea Glodului-Liteni-Dolhești; Fălticeni-PreuteștiDolheștiDolhasca-Lespezi-Pașcani; PreuteștiHârtop; Lespezi-Tătăruși; Lespezi-Stolniceni Ghițescu; Fălticeni-Fântâna Mare; FălticeniCiumulești-Drăgușeni-Timișești; Drăgușeni-Timișești; CiumuleștiUidești; Drăgușeni-Cristești-MoțcaPașcani; Ciumulești-Boroaia; BoroaiaBogdăneștiRâșca; Boroaia-Drăgănești-Brusturi; Fălticeni Pașcani; Pașcani-Topile; PașcaniRuginoasa; Ruginoasa-Hărmănești; Ruginoasa-Stroiești; Ruginoasa-Costești; Pașcani-Stoniceni Prăjescu; Moțca-Miroslovești-Ciohorani. La începutul anului următor, în toate comunele rurale, cu excepția comunelor Forăști și Valea Seacă, exista la primărie cel puțin un post telefonic. Unele comune aveau chiar două sau mai multe posturi telefonice. Al doilea post telefonic la Găinești aparținea Ocolului Silvic, iar la Văleni, Domeniului Coroanei. La Mălini, două posturi telefonice se aflau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se aflau la primărie și câte un post, la SART și la Domeniul Coroanei, iar la Lespezi, din cele 6 posturi telefonice existente, trei aparțineau comunei sau județului și celelalte altor abonați. La aceeași dată, primăriile comunelor Moțca, Ruginoasa, Dolhești, Valea Glodului, Ciumulești, Boroaia, Mălini și Lespezi aveau centrală telefonică. A doua centrală telefonică, la Mălini și Lespezi, aparținea Societății Anonime Române de Telefoane. De asemenea, orașul Pașcani avea centrală și 10 posturi telefonice. După trei decenii de utilizare, o bună
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
telefonică județeană totaliza 439 km. Prefectura Baia avea o centrală telefonică cu 50 numere la sediu și 80 de aparate telefonice instalate în cuprinsul județului. Alte 16 centrale telefonice, de diferite capacități, se aflau la sediul unor primării. La Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni și Dolhasca, erau în funcțiune centrale cu trei numere, la Liteni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești, Baia și Mălini, centrale cu cinci numere, iar la Lespezi și Boroaia, cu zece numere. Numai la primăria Pașcani exista o
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
3 și 5 numere, de la Dolhasca, Boroaia și Mălini, fuseseră înlocuite imediat după 1938. Pentru aparatele telefonice de masă, aflate la primării, sau întocmit formalitățile de predare-primire, dar au rămas în continuare asupra acestora spre folosire. Erau aparate “Siemens”(la Valea Glodului, Bogdănești, Boroaia, Drăgușeni etc), “Standard”ăla Râșca, Uidești, Drăgănești etc.) și “Ericsson”(la Fântâna Mare etc.). Nu se cunoaște soarta centralelor telefonice de la primăriile Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești și Baia. Dezvoltarea și modernizarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dar au rămas în continuare asupra acestora spre folosire. Erau aparate “Siemens”(la Valea Glodului, Bogdănești, Boroaia, Drăgușeni etc), “Standard”ăla Râșca, Uidești, Drăgănești etc.) și “Ericsson”(la Fântâna Mare etc.). Nu se cunoaște soarta centralelor telefonice de la primăriile Pleșești, Valea Glodului, Preutești, Moțca, Cristești, Drăgușeni, Dolhești, Ruginoasa, Ciumulești și Baia. Dezvoltarea și modernizarea telefoniei Deși se obținuse importante realizări, rețeaua de telecomunicații din țara noastră era mult rămasă în urmă, mai ales în ce privește telefonia. Datele statistice indicau, că în România
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
În raionul Fălticeni au rămas un număr de 27 comune rurale: Baia, Băișești, Bogdănești, Boroaia, Bunești, Ciumulești, Dolhasca, Dolhești, Drăceni, Drăgușeni, Fântâna Mare, Forăști, Găinești, Hârtop, Horodniceni, Liteni, Mălini, Pleșești, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Rădășeni, Râșca, Rotopănești, Sasca, Uidești și Valea Glodului, la care s-a mai adăugat ulterior comunele Chilișeni, Fântânele, Reuseni, Tudora, Udești și Vorona. La 1 ianuarie 1951, funcționau oficii la: Fălticeni, Dolhasca, Liteni, Boroaia și Mălini. Dezvoltarea comunicațiilor poștale, telegrafice și telefonice Naționalizarea principalelor intreprinderi industriale, miniere
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Drăgușeni( 1951), Bogdănești și Dolhești(1953), Ciumulești(1954), Găinești(1956), Tudora și Baia(1964), Fântânele(1967), la care s-a mai adăugat din anul 1961, Oficiul Udești, venit de la Suceava, și 29 de agenții: Baia și Găinești(1953), Drăceni, și Valea Glodului(1954), Forăști, Manolea, Preutești, Pleșești, Râșca, Șoldănești și Văleni Stânișoara(1955), Horodniceni și Probota(1956), Fântâna Mare, Rădășeni și Sasca Mică(1960), Bălușeni Stamate, Fântânele, Plăvălari, Rotopănești, Știrbăț și Tudora(1961), Budeni și Oniceni(1962), Bunești și Hârtop(1963
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
perioadă au fost desființate 12 agenții. Unele prin transformare în oficii: Găinești(1956), Baia și Tudora(1964) și Fântânele(1967), iar altele și-au încetat activitatea din vina angajaților: Forăști și Văleni Stânișoara(1956), Manolea și Râșca(1957), Horodniceni(1958), Valea Glodului, Bălușeni Stamate și Moișa(1967). Două agenții, Horodniceni și Râșca au fost reînființate(1960). Prin dezvoltarea rețelei de unități s-a asigurat deservirea unui număr tot mai mare de locuitori, instituții, intreprinderi și organizații de tot felul, cu servicii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
607 în mediul rural. La 15 februarie 1968, în raionul Fălticeni funcționau 35 de unități PTTR: 1 oficiu raional bilanțier, 1 oficiu sucursal orășenesc, 14 oficii comunale rurale și 19 agenții autorizate(Anexa 3). În toate comunele, în afară de Manolea și Valea Gloduluui, existau unități de poștă și telecomunicații. La aceeași dată, Oficiul orășenesc Fălticeni deservea în total 52.623 de locuitori, din care 34.784 în mediul rural. Din 17.839 de locuitori ai orașului, 2.256 erau deserviți de agenția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din comunele vecine: Of. Cornu Luncii deservea 1.018 locuitori din comuna Sasca, Of. Bogdănești 3.044 din com. Râșca, Of. Dolhești 2.683 din com. Manolea, Of. Drăgușeni 1.422 din com. Forăști, Of. Liteni 2.160 din com. Valea Glodului, Of. Mălini 1.030 din com. Poiana Mărului, Of. Tudora 2.077 din com. Vorona și Of. Udești 906 din com. Chilișeni și 1.095 din com. Reuseni. Un oficiu comunal rural deservea în medie 5.900 de locuitori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Fântânele), Vadu Moldovei(1999) și Slatina, Oniceni și Fălticeni 3(2000); agenții la: Preutești(1989, provenită din pichet poștal și 1998, provenită din ghișeu), Bunești(1998), Basarabi, Cotu Băii, Văleni Stânișoara, Fântâna Mare, Hârtop, Poiana Mărului, Budeni și Probota(1992), Valea Glodului(1968 și 1992), Petia, Păiseni, Gulia, Roșiori, Hreațca, Lămășeni, Manolea, Moișa, și Poieni Racova(1998); Slătioara și Forăști(1999); pichete poștale la: Fântâna Mare, Preutești, Hârtop, Poiana Mărului și Bunești(1985), Budeni și Probota(1990). Alte două oficii au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se aflau 8 ghișee exterioare(Drăgușeni, Găinești, Horodniceni, Oniceni, Pleșești, Rădășeni, Slatina și Vadu Moldovei), 21 de agenții(Basarabi, Budeni, Bunești, Cotu Băii, Fântâna Mare, Forăști, Gulia, Hârtop, Hreațca, Lămășeni, Manolea, Moișa, Păiseni, Petia, Poiana Mărului, Preutești, Probota, Roșiori, Slătioara, Valea Glodului și Văleni Stânișoara) și 6 circumscripții poștale rurale(nr. 70.705, Preutești-HușiLeucușești; nr. 70.703, Manolea-Bourațolești-Palanca; nr. 70.710, Drăgușeni-Broșteni-Gara Leu; nr. 70.718, Ciumulești-Câmârzani-Movileni; nr. 70.719, CiumuleștiIoneasa-Nigotești și nr. 70.712, Dolhasca-Siliștea Nouă-Poiana). Ghișeul exterior Fălticeni 3
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de turism (de exemplu: apele minerale și termale valorificate de turismul balnear, prezența unei faune specifice destinată turismului cinegetic). Noțiunea de atracție turistică are o conotație afectivă, referindu-se la acele elemente de potențial turistic care induc emoții, așa cum sunt văile sinuoase cu versanți abrupți, stâncile cu forme ciudate, plantele rare, edificiile istorice, elementele de etnografie etc.. Potențialul turistic reprezintă ansamblul componentelor naturale și antropice care prezintă posibilități de valorificare turistică. Potențialul turistic se poate îmbogăți permanent cu noi surse de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
noi stațiuni balneare la Sângeorz-Băi, Băile Tușnad, Bălțătești, Ocnele Mari, Govora, Olănești, Călimănești, Ocna Mureș, Sovata ș.a.. Domeniul montan a devenit atracție turistică după 1870, odată cu stabilirea reședinței de vară a Casei regale la Sinaia și construirea căii ferate de pe Valea Prahovei. Înființarea unor cluburi și societăți turistice, precum Societatea carpatică ardeleană (1880), Societatea turiștilor români (1900), Hanul drumeților (1921), Clubul alpin român (1934) și Oficiul Național de Turism (1936), a fost posibilă amenajarea turistică a unor regiuni montane, prin construirea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
refugii, realizarea căilor de acces și a unor trasee marcate. Unitățile montane cele mai apreciate erau Munții Bucegi, Bârsei, Făgăraș, Cândrel și Semenic. În această perioadă, au apărut stațiunile montane climaterice Sinaia, Predeal, Cheia, Timișul de Sus, Păltiniș, Stâna de Vale, Lacu Roșu. În paralel, s-a dezvoltat și turismul maritim. Mai întâi a fost pus în valoare nămolul terapeutic din Lacul Techirghiol (în anul 1899), care a stat la baza dezvoltării stațiunilor riverane Eforie Sud și Eforie Nord. În 1906
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și administrarea bazei turistice precum și scăderii drastice a nivelului de trai, mai ales în ultimul deceniu al secolului al XX-lea. În prezent, pe fondul îmbunătățirii vieții economice, constatăm revigorarea mișcării turistice mai ales în câteva zone consacrate: Litoralul Mării Negre, Valea Prahovei, regiunile agroturistice montane (Bran-Moeciu, Bucovina, Maramureș), cât și în unele stațiuni balneare (Băile Felix, Vatra Dornei, Sovata, ș.a.). Concomitent, se constată o proliferare a vilelor de vacanță, mai ales în zona montană și pe litoral, și impunerea turismului automobilistic
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mai ales atunci când sunt asociate și creează peisaje spectaculoase. 2.1. Relieful Unitățile de relief prezintă un potențial turistic ridicat, conferit de aspectele morfologice ale terenului, elementele morfometrice, compoziția litologică, gradul de accesibilitate și, mai ales, de ineditul unor locuri (văi în chei, relief antropomorf, creste ascuțite, vârfuri izolate ș.a.). Relieful este, în același timp, elementul de distribuție a celorlalte componente ale mediului (climă, hidrografie, vegetație, faună și soluri) constituind practic matricea oricărui peisaj. El devine astfel principala componentă a potențialului
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
vegetație, faună și soluri) constituind practic matricea oricărui peisaj. El devine astfel principala componentă a potențialului turistic dintr-un teritoriu și suportul tuturor activităților turistice. În regiunea montană, relieful impresionează mai ales prin altitudinea piscurilor, forma crestelor, măreția abrupturilor, configurația văilor, prezența pasurilor și a trecătorilor. Vârfurile și crestele montane sunt cu atât mai spectaculoase, cu cât sunt mai singulare și mai izolate. Ascensiunea, adesea dificilă, mărește atractivitatea zonelor respective, mai ales când există posibilitatea unei imagini panoramice asupra regiunilor înconjurătoare
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
baza și fruntea versanților. Cele mai impunătoare sunt abrupturile din zona carstică (în Bucegi, Piatra Craiului, Hășmaș), dar și cele din cadrul munților cristalini, ce se detașează clar față de regiunile joase înconjurătoare, ca în Munții Făgăraș. O atracție deosebită o reprezintă văile intramontane, mai ales atunci când sunt înguste și prezintă cascade, chei, defileuri. Sunt foarte apreciate Cheile Bicazului (7 km lungime, 200-300 m adâncimea albiei), Cheile Dâmboviței (2 km), Cheile Nerei (21 km), Cheile Carașului (19 km), Cheile Turzii (3 km). Mai
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Dâmboviței (2 km), Cheile Nerei (21 km), Cheile Carașului (19 km), Cheile Turzii (3 km). Mai accesibile, dar la fel de pitorești sunt defileurile, de exemplu: Defileul Dunării (144 km) între Baziaș și Porțile de Fier, cu deosebire în sectorul Cazane, unde valea are o lățime de 200-250 m; Defileurile Oltului de la Tușnad, Racoș, Turnu Roșu și Cozia; Defileurile Mureșului între Toplița și Deda, dar și între Deva și Lipova; Defileul Jiului între Bumbești și Livezeni ș.a. (fig. 1). Cascadele sunt determinate de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Pasurile și trecătorile se disting mai ales prin funcționalitatea lor, constituind locuri accesibile pentru circulația transmontană, dar reprezintă și areale optime pentru observarea pitorescului regiunilor traversate. Fie că ne referim la locuri mai joase de pe linia culmilor (pasurile), fie la văile ce străpung sistemele muntoase (trecătorile), aceste locuri de trecere dintr-o parte în alta a muntelui concentrează majoritatea fluxurilor turistice iar uneori chiar și amenajări pentru cazare, alimentație publică și agrement, așa cum sunt Tihuța, Mestecăniș, Prislop, Bratocea, Predeal ș.a. Cel
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]