3,233 matches
-
afișez disprețul. — Ne-am gândit că ar fi perfecte pentru weekenduri la țară. Știți, vara, cu capota mașinii lăsată. Vor arăta splendid pe scaunul din spate. Fliss ridică din umeri și le numără restul. Tânărul Îndesă poșeta-pudrieră Într-una din valize, apoi le luă În câte o mână și se clătină ușor. Femeia Își puse mâna pe brațul lui; credeam că intenționa să-l ajute. Poate n-ar trebui să le duci pe toate odată, Julian. Gândește-te la spatele tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
clătină ușor. Femeia Își puse mâna pe brațul lui; credeam că intenționa să-l ajute. Poate n-ar trebui să le duci pe toate odată, Julian. Gândește-te la spatele tău. — Vi le duc eu, se oferi Fliss. Îi luă valizele din mână de parcă ar fi fost niște gentuțe, și bărbatul păru impresionat În timp ce femeia privea dezaprobator. — Stai tu cu ochii pe tarabă, Sam? — Sigur. Și-a făcu loc cu umerii prin mulțime, urmată de cei doi cumpărători. Aș fi scotocit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
să tresar, căci nu-mi dădusem seama că Andy, prietenul lui Fliss, era și el de față. Privind În direcția În care vorbise, am realizat că fusese la vedere tot timpul, chiar dacă ascuns, de la brâu În jos, de maldărul de valize din piele aranjate artistic. Dar Andy era o ființă atât de măruntă și de firavă Încât era ușor să nu-l observi, mai ales dacă se Întâmpla să stea lângă ea. Probabil că era deja obișnuit cu asta, pentru că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
auzeam numai cum repetă întruna „dragul mamei” și vocea ei se frângea. Nu-i vedeam albul ochilor. Tata ar fi spus, probabil, că inima ei se umpluse de tristețe. În seara dinainte, tata și mama făcuseră bagajul, tata cărase jos valizele din biroul lui de administrator după miezul nopții, pentru ca nimeni să nu observe că aveam niște intenții. „La noi, cine are niște intenții preferă să le păstreze pentru sine. Altfel, s-ar putea ca alții să aibă niște intenții cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
miezul nopții, pentru ca nimeni să nu observe că aveam niște intenții. „La noi, cine are niște intenții preferă să le păstreze pentru sine. Altfel, s-ar putea ca alții să aibă niște intenții cu el”, îmi explicase tata. Una din valize o așezase pe biroul lat, de culoare maro închis, pe care noi îl împingeam spre fereastră în fiecare an, în decembrie, ca să facem loc pentru Moș Crăciun. Pe partea din față a biroului erau montate rafturi mici, pentru cărți. De cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
pe Reiko, în gară. Purta o haină bărbătească din stofă de lână englezească, țesută de mână, pantaloni albi și teniși roșii. Era tunsă scurt și, pe alocuri, șuvițele stăteau ridicate în sus ca niște țepi. În mâna dreaptă ținea o valiză maro, din piele, iar în stânga, cutia neagră în care se afla chitara. Când m-a zărit, mi-a aruncat un zâmbet șiret căruia, surprinzător, i-am răspuns pe loc, în același mod. I-am luat din mână valiza și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ținea o valiză maro, din piele, iar în stânga, cutia neagră în care se afla chitara. Când m-a zărit, mi-a aruncat un zâmbet șiret căruia, surprinzător, i-am răspuns pe loc, în același mod. I-am luat din mână valiza și am pornit, alături de ea, spre linia Ch¿½. — Ia ascultă, Watanabe, de când ai fața asta groaznică? Sau așa se poartă în Tokyo, mai nou? — Poate pentru că am călătorit mult și nu prea am mâncat ca lumea. Ți-a plăcut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
fărĂ șireturi, dacă asta Își dorește. — SÎnt gata. Unde mergem? — Departe. — Unde? — În Canada. — O s-ajungem și pe-acolo, spuse tata. Ne-am dus În bucătĂrie. Obloanele erau Închise și pe masă era aprinsă o veioză. În mijlocul camerei erau o valiză, un sac de pînză și două rucsacuri. — Așază-te la masă, spuse tata. Luă o tigaie și ibricul cu cafea de pe plită și le aduse la masă. S-a așezat lîngă mine, am mîncat ouă cu șuncă și am băut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cei care se droghează. Dar dacă iei morfină sau heroină sau cocaină, asta nu te face să vorbești așa cum vorbeau ei. — Da’ ce te face? — Nu știu. Ce ne face să vorbim așa cum vorbim? — Hai să mergem acolo. Tata dădu valiza jos, o deschise și băgĂ Înăuntru cartea și ceva ce-a scos din buzunar. Încuie valiza și plecarăm spre vagonul pentru fumători. Cum mergeam pe culoar, i-am văzut. Stăteau pe scaune În tăcere. Ne-am așezat În fața lor. Basca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să vorbești așa cum vorbeau ei. — Da’ ce te face? — Nu știu. Ce ne face să vorbim așa cum vorbim? — Hai să mergem acolo. Tata dădu valiza jos, o deschise și băgĂ Înăuntru cartea și ceva ce-a scos din buzunar. Încuie valiza și plecarăm spre vagonul pentru fumători. Cum mergeam pe culoar, i-am văzut. Stăteau pe scaune În tăcere. Ne-am așezat În fața lor. Basca micuțului Îi căzuse peste bandajul de pe frunte și buzele i se umflaseră. Era treaz, se uita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Întins pe podea. Fereastra era deschisă pe jumătate. Sergentul mai respira Încă. Îl ridicară și-l traseră În vagon, după care Îl ridicară și pe prizonier și-l așezară pe un scaun. Detectivul Îl prinse cu cătușele de mînerul unei valize grele. Nimeni nu părea să știe ce-ar fi de făcut, dacă să aibă grijă de sergent sau să-l caute pe micuț sau orice altceva. Se dăduseră cu toții jos din tren și-l căutau de-a lungul gardului și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
hainele În plasa de deasupra, mi-am luat pijamalele și m-am culcat. Am stins lumina, după care am ridicat jaluzelele, Însă dacă stăteam la geam mi se făcea frig și din pat nu vedeam nimic. Tata a scos o valiză de sub patul meu, a deschis-o, și-a scos pijamalele și le-a aruncat pe patul de sus, după care a mai scos o carte și o sticlă din care și-a umplut plosca. — Poți s-aprinzi lumina, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
scos o carte și o sticlă din care și-a umplut plosca. — Poți s-aprinzi lumina, i-am zis. — Nu, n-am nevoie. Ți-e somn, Jim? vCre’ că da. — SĂ dormi bine, mi-a zis, după care a Închis valiza și a băgat-o Înapoi sub pat. Pe urmă m-a Întrebat dacă mi-am scos pantofii pe hol. — Nu, i-am zis. Erau În plasă și m-am ridicat să-i iau, dar taică-meu a dat de ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ne-am oprit? — SĂ bem ceva, dar mergem mai departe. Aici ne omoară țînțarii. Niște țînțari mari, negri, ca cei din Everglades erau deja În mașină cînd porniră. Deschise portiera și curentul Îi luă de-acolo, iar fata scoase din valize două cești de email și o sticlă de White Horse. Șterse ceștile cu un șervețel, turnă whisky-ul fărĂ să scoată sticla din cutia În care era ambalată, aruncă niște cuburi de gheață din termos și turnă sifon. — SĂ bem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
am Întrebat-o dacă e așa, mi-a zis doar: „O, cum poți să spui așa ceva?“, și a continuat să plîngă. CÎnd, În sfîrșit, mi-a zis despre ce-i vorba, m-am simțit ușurat. Pusese toate manuscrisele Într-o valiză pe care o lăsase cu celelalte bagaje În compartimentul de clasa I din expresul Paris-Lausanne-Milano - asta cît a coborît la Lyon să cumpere o sticlă de Evian și un ziar londonez. Știi cum e În gara din Lyon - au mese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care vînd ziare și reviste, apă minerală, sticle mici de coniac și franzele cu șuncă Învelite În hîrtie, și mai sînt cărucioare cu perne și pături de Închiriat. În fine, cînd s-a Întors În compartiment a văzut că dispăruse valiza. A făcut tot ce se putea face. Știi cum e poliția franceză. Prima chestie pe care a trebuit să o facă a fost să-și arate carte d’identité și să Încerce să le demonstreze că nu-i o escroacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
să o facă a fost să-și arate carte d’identité și să Încerce să le demonstreze că nu-i o escroacă internațională și că nu suferă de halucinații și că era sigură că Într-adevăr avea cu ea o valiză În care erau niște hîrtii foarte importante și, În afară de asta, madame, desigur că există niște copii după hîrtiile alea. Au ținut-o așa toată noaptea, iar În ziua următoare, cînd un detectiv a venit să percheziționeze apartamentul ca să vadă dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
care erau niște hîrtii foarte importante și, În afară de asta, madame, desigur că există niște copii după hîrtiile alea. Au ținut-o așa toată noaptea, iar În ziua următoare, cînd un detectiv a venit să percheziționeze apartamentul ca să vadă dacă găsește valiza, a găsit o pușcă de-a mea și atunci s-a apucat să-ntrebe dacă am permis de chasse - În fine, se pare că aveau dubii dacă s-o lase să meargă mai departe spre Laussane, și mi-a povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cupoanele poștale pe care le puneam În plic ca să-mi poată trimite Înapoi povestirea, cupoane pe care le păstram Într-o cutie persană mică și lăcuită, care avea o ilustrație pornografică În interior. Dispăruseră toate. Le băgase pe toate În valiză. Nici măcar batonul roșu de ceară cu care-mi sigilam scrisorile nu mai era. Stăteam și mă uitam la ilustrația din interiorul cutiei, observînd supradimensionarea curioasă a anumitor părți, chestie care caracterizează pornografia, și-mi amintesc că mă gîndeam la cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din pat și am coborît scările, m-am Întîlnit cu proprietara, care m-a Întrebat ce-i cu madame. Era Îngrijorată, pentru că venise poliția și-i pusese ceva Întrebări, dar era totuși amabilă Încă. M-a Întrebat dacă am găsit valiza furată și eu i-am zis că nu și atunci ea a spus că-i un mare ghinion și m-a Întrebat dacă e adevărat că În ea era tot ce scrisesem. Eu i-am spus că da și atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
dacă e adevărat că În ea era tot ce scrisesem. Eu i-am spus că da și atunci ea m-a Întrebat cum se face că nu mai am nici copii. I-am zis că și copiile erau tot În valiză. Mais ça alors, a spus atunci. De ce am mai făcut copii dacă le pun lîngă originale - ca să se piardă toate? I-am spus că madame le băgase din greșeală În valiză. Mare greșeală, mi-a zis proprietara. Fatală. Însă, desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
I-am zis că și copiile erau tot În valiză. Mais ça alors, a spus atunci. De ce am mai făcut copii dacă le pun lîngă originale - ca să se piardă toate? I-am spus că madame le băgase din greșeală În valiză. Mare greșeală, mi-a zis proprietara. Fatală. Însă, desigur că monsieur și le amintește pe toate. I-am zis că nu. Dar monsieur va trebui să și le amintească. Il faut le souvienne rappeler. Oui, am zis eu, mais ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Jake. Dar m-a invitat la Whitstable de mâine în două săptămâni, ți-am zis? Weekend romantic la mare, ura! Scuze că-ți tot pun degetul pe rană, încetez imediat. Ne vedem mâine. Vin la Finn la 3, cu niște valize uriașe; ne tirăm devreme, ca să evităm aglomerația de vineri seara. M-am „cojit“ ieri și mă „prăjesc“ acum, dar dacă mă ard mâine, la soare, te fac arșice. R PS: Da, bietul Jim, mă întreb dacă se alege cu ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
trupul unor cure de slăbire drastice, care au adus-o la o greutate anormală pentru o femeie osoasă de 1,80. Asta mă face să-i admir voința, deși rezultatul e mai degrabă neatrăgător. Când am plecat, mi-am pus valiza sub patul pe care-l ocupasem și trebuia să fie clar pentru oricine că patul era luat. Până și un țânc de cinci ani ar fi fost în stare să interpreteze gestul și, mai mult ca sigur, ar fi dovedit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ar fi fost în stare să interpreteze gestul și, mai mult ca sigur, ar fi dovedit mai mult bun-simț decât Domnișoara Extraterestră de pe Planeta Sparanghelului. Acum, pe patul de lângă fereastra cu vedere spre grădină zac mormanele ei de haine, iar valiza mea e trântită pe podea lângă celălalt pat, de pe care pot vedea minunatul peisaj al ușii deschise de la toaletă. —Salut! mă întâmpină extraterestra, întorcându-se să vadă cine a intrat și privindu-mă cu indiferență, înainte de a se apuca iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]