1,700 matches
-
de Alina Mărgărițoiu în accepțiunea căreia comunicarea didactică se învață, se ameliorează continuu, se eficientizează, se restructurează dintr-o perspectivă constructivistă. Scopul lucrării este să contureze profilul cadrului didactic care utilizează frecvent gesturile în relațiile cu elevii, fie că le valorizează sau nu, în vederea elaborării unui Program de eficientizare a gesturilor și să ofere sugestii privind utilizarea acestora ca elemente curriculare ce pot fi introduse în programele de formare inițială sau de perfecționare. Propunându-și să analizeze CUM putem realiza demersul
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sau în afara receptării referinței tematice. O parte interesantă și utilă a lucrării o reprezintă cercetarea efectuată și prezentată în volum, unică prin obiectivele specifice, prin organizarea etapelor definitorii, prin instrumentele utilizate prin care se evidențiază măsura în care cadrele didactice valorizează gesturile în relația cu elevii. Pentru a evita criticile asupra modului în care și-a ales subiecții, se pornește de la ipoteza că, întotdeauna comunicarea gestuală a cadrelor didactice se modifică în funcție de reactivitatea acestora la stres și la o serie de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
expresivitatea personală, susținute de comunicarea gestuală; • realizarea economiei de timp în procesul de predare-învățare-evaluare prin îndeplinirea simultană a unor sarcini diferite; • diminuarea și stoparea comportamentelor indezirabile ale elevilor. Noutatea demersului investigativ al lucrării decurge din faptul că am punctat și valorizat virtuțile semioticii din două perspective: ca știință, care are ca domeniu de interes semnele și sistemele semnificante din natură, gândire și societate și ca metodă de cercetare. Considerând gestul un semn, am putut să-l interpretăm astfel prin prisma elementelor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mișcare semnificativă a membrelor sau a corpului", ,,ca expresie a sentimentelor sau ca procedeu retoric"4. Această definiție ne duce cu gândul la fiecare criteriu de prezentare a corpului omenesc formă, înălțime, forță, dimensiune, mobilitate, culoare, miros care au fost valorizate din plin în retorică. Încă din Antichitate apare convingerea legată de rolul gesturilor în retorică, în persuadarea publicului și prezentarea spectacolului (discursului public), prin faptul că limbajul gestual care acompania întotdeauna limbajul verbal se adresa emoțiilor și nu rațiunii ascultătorilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
didactice se poate măsura în funcție de înțelegerea și utilizarea adecvată a sistemului de simbolizare de către elevi. În acest sens, semioza didactică reprezintă un ansamblu de activități de simbolizare pe care profesorul le pune în practică, care pot fi acceptate sau refuzate, valorizate în contexte diferite sau uitate de elevi. Ca structură de semne semnificantă, semioza didactică solicită deținerea unor coduri semiotice variate de către profesor și întruchiparea unui repertoriu vast de roluri în interacțiunile cu elevii: interpret, resursă, facilitator, dirijor, actor, negociator, expert
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorul recurge la un alt fel de a tăcea în comparație cu elevii săi, astfel încât devine strategie didactică prin care acesta transmite mesaje educative, nicidecum carențe profesionale. Astfel, tăcerea (sau pauza) îndeplinește în activitatea de predare-învățare-evaluare mai multe roluri, care pot fi valorizate ca adevărate strategii educaționale pentru a exterioriza intențiile și expectanțele profesorului, pe de o parte, și a obține rezultatele școlare anticipate, pe de altă parte. Din propria experiență didactică, profesorii știu că există și pot apela la o gamă vastă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturi care definesc interacțiunile dintre profesor și elevi urmărește demonstrarea avantajelor utilizării acestui parametru nonverbal. Practic, rolul gesturilor în comunicarea didactică se concretizează în funcție de următoarele criterii de clasificare: A) După funcția gestului Analiza gesturilor în comunicarea didactică după acest criteriu valorizează tipologia lui Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969) și gestica personală: * Gesturi care substituie comunicarea verbală / ,,emblemele" (Paul Ekman și Wallace V. Friesen, 1969): reprezintă o traducere directă și clară a unor cuvinte sau propoziții ale profesorului în semne
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în vedere și obținerea unor informații valoroase cu privire la natura relațiilor dintre profesori și elevii. 4.2. Scopul, obiectivele și ipotezele cercetării Scopul cercetării de față vizează conturarea profilurilor profesorilor care utilizează frecvent gesturile în relația cu elevii, fie că le valorizează sau nu, în vederea elaborării unui Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică care să dezvolte competența comunicării gestuale. Ipoteza generală are în vedere modificările care apar în comunicarea gestuală a profesorilor în funcție de variabile precum reactivitatea la stres, gradul didactic
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Unii dintre ei experimentează insatisfacție, conflict între valorile și scopurile personale și cele ale organizației în care muncesc, sentiment de alienare profesională, anxietate cu privire la viitorul profesiei sau al locului de muncă etc. În momentul pe care îl trăim, munca este valorizată în mod diferit adulții tind să îi confere semnificații care nu existau acum jumătate de secol. Munca nu mai este numai un mijloc de supraviețuire materială, ci o cale spre atingerea împlinirii personale. În ceea ce privește aspectele care țin de diversitate în
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
ar îmbunătăți înțelegerea. Deoarece o persoană poate răspunde critic atât emoțional, cât și intelectual față de o lucrare de artă, pot apare interpretări diferite, contradictorii și chiar aflate în competiție, ale aceleași lucrări de artă. Acest principiu ar încuraja diversitatea interpretărilor, valorizând lucrarea de artă ca o matrice extinsă de răspunsuri. Un alt principiu afirmă că interpretările ar fi adesea bazate pe o viziune asupra lumii și o teorie a artei. Criticul poate opera, astfel, în raport cu un set de asumpții mai mult
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
are pagini separate pentru știrile interne și cele externe. Chiar și în paginile dedicate economiei globalizate se fac distincții între piețele locale, naționale, regionale și globale. Suntem înclinați să gândim în termeni de intern și extern. Am fost învățați să valorizăm diferit viețile conlocuitorilor față de cele ale străinilor. Am găsit modalități de a defini cine este în cercul interior și cine în afara lui. În plus față de legăturile de familie, naționalismul, ideologismul, miturile privind etnicitatea sau religia formează identitățile colective care ne
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
revenit la Teatrul Foarte Mic cu un spectacol de penetrare urbană acută și acidă - Sado-Maso Blues Bar - care accentuează punctul forțe al creațiilor regizoarei: atitudinea reactiva față de o realitate socială extrem de vulnerabilă. În STOP THE TEMPO - Teatrul LUNI -, Gianina Cărbunariu valoriza un triunghi săturat de obsedanta supraviețuire în fugă de la un job la altul, de la o zi la alta, de la o Românie cu identitate incertă la o Românie-reclamă penibilă la detergent. Trei tineri bântuiau nopțile prin cubluri, încercând să se deconecteze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
36 fillete [36, mărime de fetiță*] sau a lui V. Despentes din Trage-mi-o. Dacă Akari tinde astfel la o erotizare a lumii, deopotrivă violentă și rafinată, Trage-mi-o este clar îndreptat împotriva machismului, pe care l-ar valoriza pornografia. Dar această distincție între captare și subversiune, oricât de aplicabilă ar fi, este totuși reducționistă. Fiecare operă are propriul mod de captare sau subversiune a dispozitivului pornografic, un mod de a-l pune în slujba unui univers singular. Să
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
tot mai mare atunci când s-a impus fotografia color, o piață restrânsă a discurilor de vinil trăiește în umbra celei de CD-uri. Nu încape nici o îndoială că operele pornografice vechi, tocmai pentru că țin de o vârstă revolută, vor fi valorizate: vor fi exhumate, clasificate, comentate, comunități întregi de amatori se vor forma în jurul lor. Nu producția pornografică scrisă este cea amenințată, ci formele ei tradiționale: prin natura ei, sexualitatea este o chestiune de limbaj, indiferent dacă e vorba de un
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
următoarele valori: „conducere”; „varietate”; „stimulare intelectuală” și „prestigiu”, iar la elevii care provin din centre de plasament pe ultimele locuri se situează următoarele valori: „conducere”; „varietate”; „independență” și „stimulare intelectuală” . Investigația realizată a relevat faptul că elevii deficienți de auz valorizează, în primul rând, profesiile caracterizate prin „condiții fizice” de muncă optime, în al doilea rând, aducătoare de „avantaje economice” și care permit un mod de viață „așa cum îl doresc”, iar în al treilea rând, profesiile care permit bune „relații cu
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
nemijlocită? - vom observa că factorii legați de motivația intrinsecă sunt slab valorizați, ocupând ultimele locuri în ierarhia valorilor profesionale. Astfel, „stimularea intelectuală”-locul XII, „varietatea”-locul XIII, „creativitatea”-locul IX. Factorii asociați condițiilor și situației de muncă sunt mai puternic valorizați de elevii deficienți de auz investigați, decât factorii vizând structura muncii. Astfel, „ambianța muncii” (iluminatul, nivelul zgomotului,temperatura, deci confortul locului de muncă) se plasează pe primul loc în ierarhia valorilor profesionale. În schimb alți factori ocupă poziții mai joase
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
psihice determinate de aceasta se observă că atât elevele, cât și elevii nu se orientează spre profesii cu funcții de conducere sau care să le permită să lucreze după propria planificare („conducerea” și „independența” - valori asociate acestor profesii fiind slab valorizate). Puternica valorizare a factorilor legați de motivația extrinsecă muncii poate fi explicată ca o consecință a particularităților psihice ale elevilor deficienți de auz, dar și ca o consecință a accentuării „individualismului” ca urmare a schimbărilor social-economice din țara noastră după
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
loc de muncă ca o familie pe care ei nu au avut-o și în care membrii se înțeleg și se ajută reciproc. Și în funcție de mediul de proveniență factorii legați de motivația extrinsecă și de condițiile de muncă sunt înalt valorizați - orientarea spre profesii care oferă o „ambianță a muncii” optimă, „avantaje economice” și „modul de viață” dorit. Factorii legați de motivația intrinsecă muncii sunt slab valorizați: „stimularea intelectuală”, „prestigiul”, valorile „estetice”, „independența”, „varietatea”, „conducerea” ocupând ultimele locuri în ierarhia valorilor
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
informației, a schimbărilor politice, profesionalizarea comunicării politice, creșterea costurilor activităților politice. Creșterea rolului mass media în societate, în general, și în viața politică, în particular, antrenează o serie de transformări, dintre care amintim: guvernanții caută tot mai mult să-și valorizeze acțiunile și urmările lor în sensul popularității; viteza mare a informației și caracterul ei efemer încurajează, mai degrabă, rezolvarea problemelor pe termen scurt; descurajează gestionarea problemelor mai puțin spectaculoase prin definiție; sporește dificultatea guvernanților în luarea unor măsuri impopulare. Marketingul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
ale revoluției mediatice asupra conduitelor politice, vom observa transformări incontestabile în ceea ce îi privește pe guvernanți, pe guvernați, dar și în funcționarea spațiului public. Mediatizarea afectează munca guvernanților și conduita lor în afaceri, accentuînd mai ales preocuparea de a-și valoriza acțiunile și urmările lor în sensul popularității. Invitat să își exprime părerea în problema puterii mediatice 35 și pornind de la experiența sa de ministru al agriculturii, Michel Rocard apreciază că un responsabil în funcție rezervă comunicării 70% din timpul său
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
să faci." Astfel, analizele "activităților comerciale", ale spoturilor televizate pregătite de candidații americani pentru alegerile prezidențiale, începînd cu anii 1952, relevă regularități în opțiunile strategice. Cîștigătorii alegerilor subliniază competențele cerute de funcția prezidențială, exploatează puterea legitimării conținute de aceasta și valorizează realizările de pe parcursul mandatului lor. Candidații la funcția supremă au deseori tendința de a-și prezenta fizic imaginea, de a denunța neajunsurile administrației care tocmai se încheie și de a cere schimbarea. Cîtă vreme candidații care își termină mandatul insistă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
deține poziția de putere, fiind un factor determinant în strategiile de comunicare. Într-adevăr, comunicarea instituțională din cadrul colectivităților este controlată de cel care deține puterea și care, astfel, poate uza de aceasta pentru a-și face cunoscute și a-și valoriza acțiunile. Legea din 15 ianuarie 1990 a vrut să împiedice această tentație, pentru că interzice pe o perioadă de șase luni înaintea alegerilor generale, campaniile de promovare publicitară a realizărilor sau a administrării unei colectivități. Mai mult, controlul agendei media este
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
priveze pe copii de afecțiune și dragoste (Staub, 1996). Este vorba despre o formă de control fără violență. Aplicarea abuzivă a pedepselor, mai ales a celor fizice, de către părinți este adesea cauza formării unei personalități și a unor credințe ce valorizează comportamentele agresive. Părinții sunt primele modele sociale importante pentru copii, iar exemplul oferit de către persoanele altruiste constituie o modalitate excelentă de a-i învăța pe copii că întrajutorarea este așteptată, valorizată și mulțumitoare. Cauzele ostilității și agresivității. Familia este primul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Tedeschi și Felson, 1994). Acțiunile coercitive reprezintă o formă de influențare socială, iar actorul devine un individ ce decide rațional, impunându-și strategiile dăunătoare sau forța fizică pentru a-și atinge scopul. * Teoria biopsihosocială a agresivității Abordarea biopsihosocială a agresivității valorizează interacțiunea mai multor factori (biologici, fiziologici, mecanisme de învățare și experiențe sociale) care stau la originea comportamentului agresiv (Gur, Mozeley, Mozely, Resnick, Karp, Alavi, Arnold și Gur, 1995; Thonhill et al., 1992), iar evoluția speciilor este considerată un factor de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și evaluarea propriului comportament dar și în cel al altora. Dodge crede că interpretările ar putea modifica schemele sinelui și, în consecință, viitorul comportament al individului. Interpretările ar putea duce la formarea unor modele euristice ale deciziilor sau scenariilor ce valorizează cu precădere recompensele instrumentale în defavoarea celor de relaționare (vezi figura 3, p. 145). Figura 2 Modelul prelucrării informației sociale propus de Huessmann (1988) Notă: Adaptat după Geen și Donnerstein, 1998, p. 88 Figura 3 Modelul prelucrării informației sociale propus de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]