9,893 matches
-
să fi constituit o încercare neizbutită de a înlocui sărbătoarea creștină, mai veche. Despre termenul Crăciun - origine, etimologie Termenul Crăciun a primit mai multe explicații etimologice, fiind dedus fie de la un cuvânt autohton, ce numea trunchiul de brad ars pe vatră în cea mai lungă noapte a anului sau în cea de 24 spre 25 decembrie, pentru a rechema puterea soarelui, un ritual practicat de numeroase populații indoeuropene, fie, în exegeza recentă, raportat la un latinesc creationem „creație", cu referire la
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367887_a_369216]
-
De toate-ale lumii cu greu mă descalț Când în sufletul meu a dragoste plouă. Făcutu-ne-ai, Doamne, odată din lut, În noi punând inimi să bată, Pe unicul drum ce-l avem de făcut Lăsatu-ne-ai satul drept vatră. În gând înflorindu-ne vorbe de dor, Rodit-ai în noi frumusețea, De-amoruri în noi făcut-ai izvor Din care bărbații-și sting setea! Gândea țăranca, pe malul de râu Cu maiul bătând la rufe-n copaie, Cu sânii
IZVOARELE VIETII, ANTOLOGIE 2009 de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367279_a_368608]
-
nu ne convin apele limpezi. Sunt mulți cărora nu le convine competitivitatea. ( ... ) Ei trăiesc tulbure, confuz." Grigore Leșe și-a construit cariera cu multă migală și atenție. A stat printre oameni, ca să le cunoască viața, obiceiurile, trăirile. "Folclorul, muzica din vatra satului pot înșela pe oricine din lume. Și ca să nu fii înșelat, trebuie să intri în pădure, nu să stai la marginea ei. Ciuperci sunt și la marginea pădurii, cum să nu! Da' poate mai multe sunt în mijlocul ei. Muzica
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
veselă, solară. În ultima vreme toată lumea tinde să se veselească și nu înțelege de ce eu cânt numai muzică lirică. Dar asta este muzica noastră. Așa este aici. Muzica de Bach îți creează o stare, muzica de Mozart alta. Muzica din vatra satului alină. - Și când horiți, cântați cu burta plină sau ea goală? - Știi când se horește cel mai bine? Când ești flâmând. Pe gol. Pe nemâncate vocea sună altfel și asta nu este explicabil, dar o simți. De multe ori
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
cetate). Așa dar, „Cetatea de stâncă”. Deoarece, un alt etimolog, Pârvan, s-a ocupat tot de etimologia cuvântului Sarmizegetusa, acesta a propus citirea Sarmi-egetuza, în sensul, Egetuza a lui Samson" sau Zarmos (nume tracic cunoscut, care înseamnă în limba sanscrită, vatră, cămin, familie. Iată-ne acum ajunși în apropierea zidului, care are o suprafață de aproximativ 3 hectare și unde se recunosc relicvele unor magazii de lemn, ateliere, hambar. Apoi am mers cam vreo sută metri și am ajuns la ceea ce
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
Academiei Române) pe urmele tragediei ostașilor români, intrați în urmă cu 75 de ani în luptă, pe viață și pe moarte, pentru recuperarea teritoriilor strămoșești, a însumat mii de kilometri străbătuți în condiții vitrege, pe cheltuială proprie. Distanțele depărtate mult de Vatra Neamului pe care le-au avut de străbătut și stropit cu sânge ostașii români (și cu sudoare cel ce se îngrijește de memoria lor) au fost condiționate de legile scrise și nescrise ale războiului purtat în alianțe, norme consacrate încă
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
sunt pe cale de dispariție, universitarul Vasile Șoimaru se află încă în misiunea sa autoasumată. O forță interioară greu de reprimat, deduc din dialogul cu dumnealui, îl îndeamnă perpetuu în a ne ține vie memoria legată de destinul românesc, contextualizat aflării vetrei neamului nostru la răscrucea drumurilor bătătorite de armatele imperiale, fie ele, imperiile acestor armate, ajustate cu “pălării” mai noi. Așa se face că în una din zilele săptămânii ce a precedat Săptămâna Mare a Paștelui recent am primit veste de la
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
din timp, un rău se curmă în lume, un fluviu de iubiri curge mai albastru într-un suflet, un cer coboară cortegii de luceferi aprinși, la nuntirea cu marea...! Adriana Antoni cântă până la pădure și învierea cifrată în frunză, până la vatra mării și tăcerea din nisipuri, până la fruntea muntelui și fervoarea vulturului, până la flori, până la râuri, până la pietriș, până la vânt, până la seară, până la dimineață, până la cosmos, până la suflet...! Ea surpă cu melodiile sale pereți de granit și marmură, reci, zidiți între
ADRIANA ANTONI. CERUL ÎMPRUMUTĂ DE LA EA REFRENE ŞI TAPISERII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367533_a_368862]
-
plină de rugină, cad stele pe Pământ, Pământul este foc și ielele pe câmpuri sunt umbra lunii în joc, e rece anotimpul și toamna-i sub pământ mai plouă pe sub streșini și-n casă bate vânt, focul e stins în vatră, e rece și e frig scot capul pe fereastră la lună vreau să strig, dar luna-i agățată în pomul de la geam în bradul de Crăciun e globul de pe ram. Referință Bibliografică: anotimp / Stejărel Ionescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ANOTIMP de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367573_a_368902]
-
Lume” - București). Stelian Gomboș - Activitatea publicistică: În revistele: „Studii Teologice”, „Orizonturi Teologice”, „Revista Teologică”, „Glasul Bisericii”, „Ortodoxia”, „Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, “Singur”, “Sfera Eonică”, “Regatul Cuvântului”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - a apărut cartea cu titlul
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA A II A de STELIAN GOMB [Corola-blog/BlogPost/367586_a_368915]
-
avea, aș zice aceasta publicului. Mie îmi place să fiu sinceră nu doar cu societatea, dar și cu mine. -Ei, n-am dorit să sugerez ceva... Pe eModa.md văzusem mai multe evenimente inedite, așa după cum ar fi “Nunta la Vatra’ sau “Moda este împotriva violenței”, poți comenta? Tatiana Onofrei: Eu nu sunt organizatoarea unor astfel de evenimente, noi publicăm doar informații despre acestea, ceea ce cred că sunt utile publicului larg. https://www.facebook.com/tatiana.onofrei -Legat de subiectul grav
INTERVIU CU FONDATOAREA EMODA.MD – DOMNIȘOARA TATIANA ONOFREI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367690_a_369019]
-
Ioan Barbu, intitulată sugestiv “ RÂMNIC, Orașul domniei mele...“, titlul extras dintr-un hrisov de la 1389 al slăvitului voievod, ctitorul Mânăstirii Cozia.Despre această antologie a vorbit Conf.univ.dr.Gabriela Rusu-Păsărin. În paginile acestei frumoase antologi descoperim eseuri, taxte și poezii despre vatra de istorie Vâlcea, semnate, printre alții de Ion Andreiță, Mihai Antonescu, Ioan Barbu, George Călin, Ilie Gorjan, Nicolae Melinescu, Felix Sima, Nicolae Dan Fruntelată, Nicolae Dragoș, Al.Florin Țene, Neagu Udroiu, Eugen Petrescu Passionaria Stoicescu. În cadrul acestor manifestări culturale a
LA ZILELE RÂMNICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367738_a_369067]
-
lui nu are-asemănare Și toată Rugăciunea ta o-ncape, Cerul de-Acasă e o Sărbătoare Pe care-o porți, Copilule, sub pleoape... De sunt furtuni, sau fulgere vreodată, Nu-ți fie teamă de mânia lor, Acolo, în Acasa ta din vatră O Mamă scoate pâinea din cuptor... Cât vei umbla prin Viață măsurat Cu amăgirea ei ce te apasă, Nu-i nicăieri în lume mai curat Ca Cerul tău, cel vindecat de-Acasă... Referință Bibliografică: Cerul de acasă / Nicolae Nicoară Horia
CERUL DE ACASĂ de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367022_a_368351]
-
casei lui, lemn din lemnul pădurilor Țării cu care i se contopește identitatea, ca „țărână din țărână”. „Eu am seva nașterii în munții noștri cu păduri umbroase; / în câmpiile grele de păsări și spice; / în dealurile blânde ca o poveste”. Vatra care l-a pregătit și i-a dat, apoi, cu încredere, drumul din aburul poveștilor zise de Tata moș Timofie este centrul universului: „Veneau de pe toate satele să le facă sănii, care, căruțe [...] Căzi, răcitoare și alte vase de lemn
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
doar de noi să știm natura cum s-o folosim... NUFERI Palatul brâncovenesc cu pădurea ce-l umbrește în lacul Mogoșoaia frumusețea-și oglindește. Lei ce străjuiau palatul sunt acum stane de piatră dar păzesc cu strășnicie zâna adormită-n vatră. Ne plimbăm pe lac cu barca și privim în depărtare - peisajul ce ne-ncântă prin culoare. Frunze mari, ovale, verzi, plutesc deasupra apei și pe tije cresc bobocii florilor imaculate. Nuferi galbeni în ghirlandă Prințul îi transformă-n salbă; cunună
SPLENDOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367044_a_368373]
-
adâncă” - să se sondeze sevele minerale, reale, să-și rotească timpul apele ideale, să se deschidă poarta spre veșnicia adâncă, adâncă. „Mă-ntorc în timp / Ca-ntr-o pădure deasă / [...] / În păr mai port ascunse / Puzderie de stele / Din spuza vetrei noastre / Și înfrunzește codrul / Și ninge-n plină vară / Și dincolo de zare / Atâția morți învie”. Când este ieri și când e mâine, unde e dincoace și unde dincolo, ce le desparte pe aici și pe acolo? Poetului îi ajunge să
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
Apoi, când am privit din nou spre pământ, am văzut poiana și toată Valea Uilacului altfel decât le știam. Eram într-un alt timp, necunoscut, într-o vreme ce va să fie.” BODAVA. Topos sacru din hotarul sud-vestic al Someș-Uileacului - vatra autorului cărții. Pământ și văzduh încărcate de viața de odinioară ale cărei picături de sânge mereu răstignit într-o istorie exemplară, plină de anevoințe, Milian Oros le restrânge într-un graal de sfântă memorie și de sfântă fântână. Referință Bibliografică
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
azi, n-a mai fost în toată istoria noastră - obișnuită cu băjenii, pribegii, iar la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură. La vârsta primului salariu, copiii își întind aripile și zboară până cine știe unde. Vatra Țării pare că va rămâne, în câțiva ani, pustie. În realitate, despărțirea de țarina asta sărăcită și compromisă nu se întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
C.D.Loga” din Timișoara, sala 13, să ne bucurăm împreună de primul meu volum de proză scurtă: Flori în clepsidră apărut la Editura SINGUR, Târgoviște. Prefața aparține editorului, scriitorul Ștefan Doru Dăncuș, iar textul copertei finale redactorului-șef al revistei „Vatra veche”, scriitorul Nicolae Băciuț. Referințe critice au redactat, de asemenea, Octavian Lupu, redactorul publicației Confluențe Românești și Cătălin Nicolae Moldoveanu, directorul revistei Zeit, cărora le mulțumesc, pentru că mi-au fost alături mereu și m-au încurajat. Coperta a fost realizată
INVITAŢIE LA O LANSARE DE CARTE, CORINA-LUCIA COSTEA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367142_a_368471]
-
Fișa literară, până la 1 oct 2010 MELANIA CUC Membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Tg.Mureș Membru al Sciitorilor de Limbă Română din Quebec ,Canada -Membru al Societății Ziariștilor din România Realizator programe AȘ TV, Bistrița, redactor colaboratorla publicațiile: Vatra Veche ( Tg.Mures) Singur ( Târgoviște), Algoritm literar( Oțelul Roșu), Agero (Stuttgart) Născută la 22 iunie 1946, în localitatea Archiud, jud. Bistrița Năsăud, România Are 25 de cărți editate până în iulie 2010 ( cronologic): 1-Peisaj Lăuntritc, poeme, Editura Litera, București, 1985, (80
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
substanță extrasa din confruntare de idei, din destine încercate, dureroase, din gânduri și argumentare, din dialog, din războaie interioare, din atâtea tentații ale lumii de azi, românul Melaniei Cuc ar merita să fie ecranizat cu succes. ( Elenă M. Cîmpan în Vatra Veche, Tg. Mureș, iunie 2009) ,,Numele scriitoarei Melania Cuc (n.22 iunie 1946 în Archiud, județul Bistrița Năsăud, îl întâlnesc cu o oarecare frecvență, în presa literară și neliterara din capitală cât și din provincie.Este un nume care mi-
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
unor principii de viață fundamentale, bine stabilite din vremuri imemorabile. „Suntem uniți prin sânge, dar și prin credința că suntem veșnici. Călcăm fără poruncă, neabătuți, pe același drum, de la naștere și până la moarte, pe pământul presărat cu oasele străbunilor din vatra satului până sus pe culmea Babiței, unde ne închinăm în fața troiței ridicate înaintea intrării în Templul Sfântului Baia, un sfânt al tuturor posibilităților.” Templul „Baia Balkan” debutează ca un roman al cunoașterii primitive, empirice, al credințelor în mituri și minuni
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
în prezent. Eroii sunt dominați de un profund sentiment patriotic și au vocația lucrului bine împlinit. Ei se conduc după rânduieli nescrise, după legi și credințe strămoșești și își duc traiul într-un spațiu spiritual și fizic ce a devenit vatră. „Baia Balkan” este o carte despre oameni răbdători în suferință, ce țin în sufletul lor dureri nestinse. Ei au puterea de a dovedi că platitudinea spirituală și lipsa de inițiativă nu fac parte din felul lor de a fi. Acești
BAIA BALKAN , O CRONICA SOCIALA SEMNATA ILEANA ANDREI-CUDALB (CANBERRA, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367136_a_368465]
-
să simți pe-acest pămant ce-nseamnă fericirea? Amanții sunt complementari și-și satisfac capricii ce le-nfrânau de mai mulți ani, trăind în sacrificii. Un foc de tabară arzând în noaptea înstelată înalță flăcări și scântei, mocnesc tăciuni în vatră.. Referință Bibliografică: TRANDAFIRII DRAGOSTEI / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 161, Anul I, 10 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TRANDAFIRII DRAGOSTEI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 161 din 10 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367222_a_368551]
-
azi, n-a mai fost în toată istoria noastră - obișnuită cu băjenii, pribegii, iar la nivel înalt, exiluri - și fenomenul tinde să ia o și mai largă anvergură. La vârsta primului salariu, copiii își întind aripile și zboară până cine știe unde. Vatra Țării pare că va rămâne, în câțiva ani, pustie. În realitate, despărțirea de țarina asta sărăcită și compromisă nu se întâmplă niciodată. Ducem cu noi, până departe și pentru totdeauna, limba care, uitată de tot de-ar ajunge, tot maternă
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]