3,072 matches
-
Ciclul III desemnează instaurarea consumului ca lume și ca problemă, ca bătaie de cap și conștiință reflectată. Astfel, „stadiul oglinzii” a fost înlocuit cu „stadiul speculativ” al consumului, cel în care comportamentele de cumpărare se efectuează în lumina cunoștințelor „savante” vehiculate de media. Transformare care contribuie substanțial la edificarea noii lumi a indivizilor. Într-o epocă în care oamenii au tot mai mult sentimentul că pierd controlul existenței lor colective, marile întrebări și atitudinile critice referitoare la modurile de viață se
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
prin voința sa de a pune stăpânire pe spațiul mental însuși. Cum să ne îndoim de puterea crescândă a publicității la vederea evoluției comportamentelor față de propriul corp sau de modă? Feministele au dreptate atunci când semnalează înăsprirea „tiraniei frumuseții” (suplețe, tinerețe) vehiculate de publicitatea cosmetică, de revistele pentru femei, de imaginile manechinelor. De aici anxietatea sau nemulțumirea crescândă a femeilor față de corpul lor, obsesia „formei”, succesul produselor necesare îngrijirii. Chestiunea alimentației este adusă și ea în discuție: astăzi, nutriționiștii atacă publicitatea, acuzând
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
becuri cu halogen și variatoare care creează ambianțe îmbietoare adaptate orei, modelând intensitatea luminii. Ciclul precedent s-a dezvoltat în jurul valorilor de funcționalitate și raționalitate pură. Dar, între timp, lucrurile s-au schimbat: confortul hipermodern nu are preț decât atâta vreme cât vehiculează valori sensibile și tactile, o bunăstare holistică, senzitivă și estetică. După tehnicizarea rece a confortului, hedonizarea, subiectivizarea și polisenzualizarea lui. Succesul de care se bucură habitatul vegetal, plantele verzi, grădinile, balcoanele și ferestrele ornate cu flori ilustrează și ele această
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
individualiste. Ea nu focalizează atenția asupra celuilalt, ci asupra noastră înșine. Nimeni nu-i amenințat sau rănit, toată lumea având dreptul să pretindă fericirea prin intermediul bunurilor de piață. În culturile tradiționale, credințele se caracterizau prin imaginarul unui joc fără miză; imaginarul vehiculat de publicitate ține, dimpotrivă, de un joc de tipul „numai jucătorul câștigă”. Ceea ce dinamizează publicitatea nu este furia invidiei, ci dezlănțuirea bruscă a foamei consumeriste pentru sine. Ea nu instituționalizează bucuria răutăcioasă, ci te face să te apleci asupra ta
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
eliberată de ideea de speculație a rațiunii și de pozitivitatea negativului. Plenitudinea exaltată de timpurile consumeriste nu ține de o gândire dialectică: ea este euforică și instantaneistă, exclusiv pozitivă și ludică. Discursul profetic a fost preluat de consacrarea prezentului hedonist vehiculat de mitologiile festive ale obiectelor și divertismentelor. Fapt care nu împiedică nicidecum ca secolul XX să fie însoțit de o profundă criză a religiei laice a progresului. Apărută în secolele XVIII-XIX, negarea ideii de progres câștigă în intensitate în urma celor
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
anii ’50, un prim model al realizării de sine s-a construit în jurul a doi poli majori: viața materialistă și cea afectivă, „lucrurile” și inima, mitologia consumului și cea a iubirii 18. Două sisteme de referință care, în paralel, au vehiculat o „micro-utopie concretă” de masă sau un „utopism al vieții private”19. Nu este lipsit de sens să subliniem că acest model bipolar nu și-a pierdut atractivitatea nici cu o jumătate de veac mai târziu. În haosul anilor revoltei
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
un solicitant de neomagie, de leacuri-minune bazate pe atotputernicia conștiinței, a formulelor și a ritualurilor incantatorii care garantează că fericirea este un lucru ce depinde în întregime de noi. Nu ne ascundem surprinderea în fața acestei cascade de programe de beatitudine vehiculând tot atâtea naivități câte false promisiuni. Pentru că, dacă există un lucru pe care-l învățăm din experiența de viață, acesta este că suntem incapabili să fim stăpânii fericirii. Dacă noua stare de grație a spiritualității exprimă noi aspirații, ea este
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
se bazează pe relația stabilită între emițător și un destinatar (receptor). Modalitatea de transmitere a mesajului către destinatar trebuie făcută într-un limbaj accesibil acestuia și compatibil cu mijloacele de comunicare utilizate. Tot acest proces poate fi definit. codare și vehiculat grație canalului de comunicare către receptor (destinatar) printr-o activitate de decodare. Tot acest proces presupune o modalitate de control, reglare, și corectare a greșelilor, cu alte cuvinte trebuie să existe feedback-ul între receptor și emițător. Comunicarea este un
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
nu comunici, indiferent că vrei sau nu”. Adăugăm faptul, bine știut de altfel că nu se bazează exclusiv pe exprimarea orală, comunicarea este un sistem cu multiple canale: gesturi, mimică, poziția corporală și chiar tăcerea, toate sunt acte de comunicare vehiculând o semnificație, ele atestă natura legăturii sociale existente sau dorite. Întotdeauna comunicarea are o finalitate, un obiectiv, un scop. Cel care comunică este direct implicat în situație, angajându-se în comunicare cu „personalitatea și cu sistemul de nevoi ce-i
COMUNICAREA EFICIENTĂ-REZULTATE SUPERIOARE ÎN PROCESUL DIDACTIC. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Rela-Valentina Ciomag () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_782]
-
pentru ca să-și facă apariția, mai trebuie ca memoria ei să întâlnească o altă memorie, cea a oamenilor vii, o memorie care nu se va putea limita însă la zestrea de amintiri a tradiției populare, colective, la acele „spuse din auzite” vehiculate de ky:gen, „omul de prin partea locului”, ci va avea nevoie și de meditația unui waki, ființă marginală, călător neobosit, trecut el însuși prin experiența cutreierării lumii și a căutării adevărului, singurul, de altfel, care va trăi „miracolul” contactului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
financiar-contabilă a apărut un nou curent de lucrări teoretice regrupate sub denumirea de „semnalizare”. Această teorie are la bază ipoteza asimetriei informației, susținând că directorii întreprinderilor sunt în posesia unor informații privilegiate și de o calitate mai bună, în raport cu cele vehiculate pe piață în general. Teoria semnalizării precizează că mecanismele pieței sunt suficient de incitative pentru directorii de întreprindere încât aceștia înșiși să publice informații, cu scopul de a preveni o situație de echilibru suboptimal. Întrucât investitorii nu sunt perfect capabili
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
succint, particularitățile expuse mai sus pot fi sintetizate în tabloul prezentat la pagina 150. Integrarea portofoliului digital printre formulele de realizare a predării-învățării-evaluării ridică o serie de întrebări legate de creativitatea elevilor și controlul exercitat de profesori privind autenticitatea cunoașterii vehiculate în piesele portofoliului. Nu de puține ori, elevii pot accesa aceleași surse, etalând un produs unic, standardizat, realizat, în fond, de alții. Calitatea (greu de decelat!) nu mai poate fi supremul element de referință, cantitatea devenind un mobil și un
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
de corupere a unor consuli și a unor auguri plănuiește să construiască taman pe ruinele Grădinii un fel de proiect imobiliar menit să șteargă orice urmă a Magistrului pasionatului poet! Deși Epicur manifestă unele reticențe în privința poeziei, suspectată că ar vehicula povești și că ar servi fabulațiilor mitului, Lucrețiu scrie aceste mii de versuri pentru a-l converti pe Memmius la conversația filosofică epicuriană. Doctrina pare amară, seamănă cu o băutură de leac austeră, e ca un medicament cu gust puternic
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
avut acces la informație sau la oportunități de dezvoltare locală, altele mai puțin. Datele statistice indică faptul că cele din urmă sunt preponderent satele mai sărace, cu un stoc de educație scăzut, izolate sau periferice în cadrul unei comune. Adesea, se vehiculează ideea „lipsei capitalului social” pentru a explica de ce anumite comunități au întârziat (și întârzie) să se înscrie pe o traiectorie de dezvoltare. Rolul jucat de „capitalul social” nu este însă limpede; evaluări cantitative sau calitative ajung uneori la ipoteze diferite
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mijloace de definire, ierarhizare și legitimare a problemelor comunitare): „(Primele vizite - interviuri din ușă în ușă) Probleme au, dar se referă la propria gospodărie și la cultivarea ineficientă a pământului. Au mai spus că ar avea probleme cu apa...mai vehiculau ideea unui iaz, pentru vite sau pește. (Vizita a treia) S-au adunat la magazinul sătesc vreo 40 de bărbați. Au identificat mai multe probleme - drum de legătură cu alt sat, [...] amenajarea iazului, dar de asta se ocupă primăria - au
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
FRDS, 2002). Anexa 2. Rețele între comunități Referindu-se la strategiile de dezvoltare durabilă în spațiul rural, V. Mihăilescu (2001) scria că acestea ar trebui să fie „semnificative” - adică să se fundamenteze pe punctele de vedere ale beneficiarilor, așa cum sunt vehiculate în contexte sociale definite, dar și „oneste” -, însemnând să nu fie orientate doar pe termen scurt, căci, astfel, ar risca să se transforme într-o ruletă, „trăgându-i” sau „împingându-i” pe indivizi în proiecte fără perspective. Oarecum în același
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
WDSP/IB/2002/01/10/000094946 01120704034240/Rendered/INDEX/multi0page.txt" http://wwwwds.worldbank.org/servlet/WDSContentServer/WDSP/IB/2002/01/10/000094946 01120704034240/Rendered/INDEX/multi0page.txt, consultat în, februarie 2007. Acest ultim tip de argument, dezvoltat în „teoria jocurilor” și vehiculat adesea sub umbrela „capitalului social” sau a „neoinstituționalismului economic”, are o semnificație aparte în cadrul strategiilor de dezvoltare comunitară: când se poate spune că o comunitate s-a înscris ireversibil pe o traiectorie de dezvoltare astfel încât nu mai este necesar să
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
nesiguri prin vecinătatea cu „călăul Tito”, preoți, călugărițe și călugări, foști miniștri, foști legionari (reali sau bănuiți), ziariști. Secretul de stat, devenit și mai impenetrabil din cauza minciunii de stat care pecetluiește documentele, face ca Între cifrele referitoare la numărul victimelor vehiculate de studiile academice și cel din memoriile de Închisoare să existe un decalaj deconcertant. Găsim În unele memorii amintirea a treizeci de morți pe anotimp rece, Într-un anumit lagăr, pe care trebuie să o comparăm cu amintirea a treizeci
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
țărani săraci, țărani mijlocași, muncitori și tehnicieni”23. Clerul, după toate aparențele, nu a beneficiat de vreun regim de exceptare, ceea ce probabil explică numărul foarte ridicat al preoților ortodocși care au cunoscut detenția politică. Aceeași acuză de legionarism s-a vehiculat cu precădere și cu prilejul celuilalt val de arestări, care s-a produs după 1958. Potrivit lui Dorin Dobrincu, tabelele cu preoții aflați În detenție Între 1959 și 1962 indică o preponderență a clericilor apolitici; Însă Între cei implicați politic dominau
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
care percepe un stimul calculează efectele sale cognitive, face o selecție a interpretărilor disponibile pentru a o alege pe aceea al cărei efect satisface relevanța optimă, construiește o relație de tipul premise-concluzii, îmbogățește semnificația literală a enunțului cu noi semnificații vehiculate implicit în enunț. Conform acestei teorii, o ironie cum ar fi Ce deștept ești! este definită ca „ecou al unui gând sau al unui enunț tacit însoțit de o atitudine disociativă”; în exemplul dat, propoziția Ce deștept ești! este ecoul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
forme de manifestare a culturii: SHAPE \* MERGEFORMAT SIMBOLURI EROI RITUALURI PRACTICI Fig. 1 (Sursa: Internet, Geert Hofstede, prezentare PP, februarie 2004) Cultura/culturile reflectă capacitatea general umană de a codifica și de a comunica experiențe în manieră simbolică, de a vehicula simboluri într-o manieră validată de comunitate. De aceea, între culturi există asemănări, dar și deosebiri. Dintre acestea, unele sunt imediat observabile, altele subtile. Când călătorim într-o altă țară, adică într-o altă cultură, remarcăm imediat stilul clădirilor, modul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cercetărilor este de a pune în evidență trăsături constante ale culturilor, individual sau comparativ, pentru a putea face predicții în legătură cu o cultură dată și pentru a putea explica, unitar și coerent, diferențele observate între culturi. Deoarece cultura este creată și vehiculată prin comunicare, o parte importantă a studiilor culturale o reprezintă relația dintre cultură și comunicare (comunicarea verbală, prin limbă, și comunicarea nonverbală, prin alte sisteme de semne și simboluri). Intră în această paradigmă studiile de comunicare monoculturală, de comunicare transculturală
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
2.html" \t " top" www.culture-at-work.com/concept 2.html) • O hartă mentală. Așa cum harta este o reprezentare simplificată a unui teritoriu real, tot astfel cultura este o hartă mentală care îi ajută pe oameni să se orienteze printre simbolurile vehiculate în jurul lor. Suma conexiunilor și semnificațiilor comune unui grup social reprezintă harta semnificațiilor culturale existente în mintea oamenilor care alcătuiesc comunitatea respectivă. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 7 (Sursa: HYPERLINK "http://www.culture-at-work.com/concept 2.html" \t " top" www.culture-at-work.com
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
antrenează modificări în diverse alte puncte din sistem; apariția de noi elemente, dispariția altora, regruparea elementelor existente în noi configurații sunt surse ale evoluției sistemului din interior. Contactele dintre culturi sunt sursele externe ale evoluției sistemului cultural. 2. Cultura este vehiculată prin semne. Picturile rupestre din peștera Altamira, statuile gigantice din Insula Paștelui, piramidele și mormintele faraonilor sunt semne ale unor culturi dispărute; zgârie-norii din sticlă și oțel, muzeul Louvre, Legoland-ul, Marele Zid Chinezesc, restaurantele McDonald’s sunt semne ale unor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al disprețului, poate avea rol strict social sau poate reflecta relația dintre doi indivizi. Semnele pe care le percepem pe cale senzorială, prin cele cinci simțuri, se asociază în mintea noastră cu anumite semnificații; această asociere este modelată de cultură. Indivizii vehiculează semnele în maniera acceptată de cultura care a produs acele semne. 3. Cultura se învață și se transmite. Procesul prin care indivizii dintr-o comunitate învață sistemul de valori, mentalitățile, regulile de viață ale culturii respective poartă numele de enculturare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]