2,332 matches
-
și un aspirant au plecat spre Roma. În gara Porta Nuova din Verona un grup numeros de confrați împreună cu don Calabria își luau rămas bun de la noii misionari. Pentru acești preoți, care trăiseră în satele mărunte și sărace ale teritoriului venețian și crescuseră în curtea sacră a Institutului, a merge la Roma era ca și cum s-ar fi dus la capătul lumii. Don Luigi Pedrollo scria în jurnalul său: «4 martie 1932. Pleacă spre Roma primii religioși. Au plecat „sine pera et
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
imense primesc aproape 1.000 de persoane... Locuitorii trăiesc în căsuțe cu un etaj, unde dorm de la 8 la 10 persoane, tolănite ca animalele... Inima mi se sfâșie...». Bietul preoțel de 27 de ani, care a trăit într-un sătuc venețian, îmbătat până în măduvă de civilizația creștină țărănească și educat în curtea Casei Domnului, unde în orice clipă și în orice întâlnire, îi răsuna dulce salutul «Lăudat să fie Isus Cristos!», s-a regăsit pe neașteptate aruncat în mijlocul unui furnicar uman
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Trebuie să ne repurtăm la climatul și la mentalitatea care domnea înainte de conciliul ecumenic Vatican II. De aceea, chiar și în evaluarea originalității ecumenismului lui don Calabria, trebuie să ținem cont de situația italiană a vremii și, mai ales, ambientul venețian, considerat pe bună dreptate Vandeea Italiei. În Italia, datorită situației sale istorico-geografice, foarte diferită de națiunile cu o puternică prezență protestantă, s-a simțit mai puțin problema ecumenică. Lipsea experiența dureroasă și scandaloasă a creștinilor care se declarau ucenicii aceluiași
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Barberini. Fildeș. Împăratul Anastasius (491-518). Muzeul Luvru, Paris. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. Fig. 9.b. Christos Pantocrator cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm II
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
târzie. Fig. 9.a. Leon VI (886-912), prosternat în fața Pantocratorului. Mozaic, c. 920. Nartex. Hagia Sophia, Istanbul. În medalioane, Fecioara Maria și Arh. Mihail. Fig. 9.b. Christos Pantocrator, cu papa Onorio III (1216-27) prosternat (detaliu). Mozaic, sec. XIII. Meșteri venețieni. Basilica San Paolo fuori le mura, Roma. Fig. 9.c. Încoronarea lui Ruggero II (1130-54) de către Iisus. Mozaic, secolul XII. Basilica Santa Maria dell'Ammiraglio (San Nicolò dei Greci) "La Martorana", Palermo. Fig. 9.d. Încoronarea lui Wilhelm II
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cu înverșunare de autor, e o piesă slabă, care, misogină și ea, ține să arate gradul de perversitate al unei femei. Mitică Popescu, comedie puțin mai sprintenă, se silește a defini pe bucureșteanul "Mitică". Mult mai dinamic e micul Act venețian, repetând în costumație situații din Patima roșie. Cellino, soi de Rudy, trece prin sudorile morții din cauza ferocității dragostei Altei, care-și ucide soțul, un fel de Castriș, sub ochii lui, spre a evita scena indignării maritale. Dar cea mai profundă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
variațiuni dramatice pe tema legendei Meșterului Manole), București, 1981; Rămân cu tine, București, 1982; Scene din viața lui Lucaciu. Cetatea de piatră, București, 1983; Albastru deschis, București, 1986; Pajura, București, 1986; Teatru, București, 1988; Două povestiri bizare, București, 1992; Oglinda venețiană, București, 1992; Teatru, București, 1995; Te plătesc ca să mă iubești, București, 1995; Rumegând tăcerile, f.l., 1997; Jurnal de vise, București, 2001; Teatru, postfață Natalia Stancu, București, 2002; Nedumeririle unui creștin, [București], f.a. Repere bibliografice: Voicu Bugariu, „Mireasa lumii”, AST, 1973
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
III, 145-147; Carol Isac, Teatrul și viața, Iași, 1978, 109-110; Cubleșan, Teatrul, 186-191; M. N. Rusu, O nouă mitologie teatrală, AFT, 1981, 12; Brădățeanu, Istoria, III, 238-240; Diaconescu, Dramaturgi, 256-261; Faifer, Dramaturgia, 135-139; Ghițulescu, O panoramă, 93-100; Emil Manu, „Oglinda venețiană”, VR, 1992, 10-11; Horea Poenar, „Oglinda venețiană”, ST, 1994, 4-5; Emil Manu, O viziune fundamentală asupra unei mitologii românești, VR, 1997, 7-8; Dan Tărchilă, DRI, V, 168-209; Emil Manu, Dan Tărchilă - 75, ALA, 1998, 446; Gh. Bulgăr, Dan Tărchilă la
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
Iași, 1978, 109-110; Cubleșan, Teatrul, 186-191; M. N. Rusu, O nouă mitologie teatrală, AFT, 1981, 12; Brădățeanu, Istoria, III, 238-240; Diaconescu, Dramaturgi, 256-261; Faifer, Dramaturgia, 135-139; Ghițulescu, O panoramă, 93-100; Emil Manu, „Oglinda venețiană”, VR, 1992, 10-11; Horea Poenar, „Oglinda venețiană”, ST, 1994, 4-5; Emil Manu, O viziune fundamentală asupra unei mitologii românești, VR, 1997, 7-8; Dan Tărchilă, DRI, V, 168-209; Emil Manu, Dan Tărchilă - 75, ALA, 1998, 446; Gh. Bulgăr, Dan Tărchilă la trei sferturi de veac, CL, 1998, 11
TARCHILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290086_a_291415]
-
și pe Cella proprietara mizerei pensiuni În care ne aciuasem. Evident, nu se gândea la aristocratica familie a lui Tadzio, ci văzuse gențile noastre pline de conserve socialiste. Nu venisem să-i revăd pe Pietro, Alta și Cellino, eroii Actului venețian al lui Camil, care Îmi fascinase tinerețea, ecou reiterat și fabulos al versului eminescian căruia adolescența, sceptică, Îi adăugase un semn de Întrebare: „S-au dus zilele falnicei Veneții?”... Venisem pentru Aschenbach, de a cărui vârstă mă apropiam. Mi-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
caută răspunsuri și refugii specifice, singulare, nu o dată secrete și exotice. Un mod, adică, de a sfida tiparele de orice fel, de azi, de ieri sau de alaltăieri. Bard College, iulie 1995 (Euphorion nr. 4/1995) Post-scriptum venețiantc "Post‑scriptum venețian" Acea strâmtă, vineție zi de toamnă 1979, fragmentată În două jumătăți paupere, când am văzut prima dată, printre perdele de ploaie, Veneția, a rămas În memorie ca un episod Înnodat În confuzie. Evadatul temporar din colonia penitenciară a României socialiste
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și fie, că morții ne interzic să Îndoliem seninul efemer al bucuriei, inevitabilul ne pândește oricum la colțul neașteptat al unei clipe viitoare. Un tangaj nostalgic fusese vizita la Lido, Înaintea plecării spre Percoto și Înaintea gongului care declanșa Carnavalul venețian, care chiar satira morții o celebra, cu sarcasm și cruzime glumeață. În pregătirea evenimentului, măștile care manipulau tenebroasa față a plăcerii dominau toate vitrinele orașului. Carnavalul, dintotdeauna o burlescă sfidare iconoclastă a convenției, Înfruntarea bufonă a Morții, sărbătorea dezinhibarea, exhibarea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
biografie și creație 260 Partea a doua Către Ernesto Sábato 287 Un prieten la Berlin 294 Berlinul lui Robert Musil 308 Note la un text de Musil 312 Scrisoare către prietenii germani 323 Dr. Aschenbach și mama mea 330 Post-scriptum venețian 332 A cincea imposibilitate 337 Cartea Secolului 340 Note despre Bruno Schulz 343 Întâlnirea cu Cioran 349 Post-scriptum 1999 357 Bérenger la Bard 362 Între Humboldt și Herzog 377 Dezvăluiri tardive 396 Post-scriptum 413 Kertész 1. Nobel 2002 418 2
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dr. Moise Gaster. Medalioane sunt dedicate lui M. Gaster, I. Negreanu și lui Enric Furtună (cu un fragment din romanul, în curs de apariție la acea dată, Meletie Jidovul). Natan Bistritzki propune un fragment dramatic. Camil Baltazar traduce din Sonetele venețiene ale Clarei Blum. D.B.
ALMANAHUL EVREIESC ILUSTRAT PENTRU ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285283_a_286612]
-
corn de unicorn este în creștere începând cu Evul Mediu târziu. Unii cercetători dau lista de prețuri exorbitante: unele exemplare, precum cel al lui Pietro de Medici, pot costa 6000-7000 de ducați; în 1559, un corn lung este cumpărat, de venețieni, cu suma fabuloasă de 30.000 de sechini 61. Ușor-ușor, cornul de unicorn, ca și posesorul său, coborât din spațiul rarefiat al alegoriilor medievale, începe să aparțină "unui simbolism mai mult utilitar decât transcendent"62. După cum demonstrează cu o lăudabilă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
posesorul ei”, fapt ce a întărit ideea că o lucrare atât de studiată trebuie să aibă o valoare mare. Umaniștii din Italia și din restul lumii au venit la Veneția (printre ei și Erasmus) pentru a învăța greaca, acest centru venețian devenind principalul focar de difuziune a culturii grecești în Europa și în lume. Totuși, timp de aproape două secole, tipografiile au imprimat lucrările clasice din antichitatea greco-latină și mult mai puțin lucrările scrise de contemporani. Primele reviste științifice, ca periodice
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
vlădici". Dăjdiile erau de zloți, de galbeni, de taleri, de lei, de orți, după cum dările se plăteau cu una din aceste monede, dovadă că încă în 1662 umblau în țară 5 feluri de monede: zloții tătărăști sau unghii ungurești; galbenii venețieni sau olandezi; talerii prusaci, leii românești și moneda măruntă de alamă - ortul - cu o pătrime din leu. Toate acestea se chemau dajdie împărătească, după expresia evanghelică: dați kesarului ce este al kesarului. Cătră vlădică erau alte dajdii numite vlădicești sau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
leu de parale". Sunt amintite, ca bani turcești, folosiți și la noi: galbenul din Stambul, nisfeaua, zarmacopul, fundul, mahmuleaua, irmilicul - care valora 20 de lei. De la poloni ne veneau polturaci și șuștaci, de la rușirubla și popeica, dar circulau și galbenul venețian și cel olandez. Din Austria - „talerul cu leul", coroana, pitacii, groșițele, sfanții și creițarii. Începând cu secolul al XV-lea, deducem, alături de moneda autohtonă, în Țările Române erau în circulație o varietate de monede străine: austriece, rusești, turcești, poloneze, germane
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
acestui volum de documente, sunt conștient că „am simplificat până la trădare”, cum ar spune P. Chaunu. L. Ranke și-a propus în secolul al XIX-lea să scrie istoria „așa cum a fost ea cu adevărat”, având ca sursă rapoartele ambasadorilor venețieni, deci ale unor oameni care făceau și spionaj. Oare de ce n-ar avea tot atâta credibilitate și documentele lăsate de Securitate? Chiar dacă omul a fost definit și ca o ființă care fabulează, nu putem să nu ținem cont de documente
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Begăi, și mi-am și încasat o palmă peste scăfârlie. Mi-a troscănit-o prietenos însuși Silviu Lupescu, care-i, pe bune, un mega-, hiper-, super-meloman. Am făcut prostia de-a mă pripi și de-a scrie că muzica din Anonimul venețian, susurată în urechile timișorene în timp ce pe dinaintea ochilor luneca o gondolă, a fost compusă de Benedetto Marcello. Nici vorbă! E capul de operă al fratelui Alessandro. Am înghițit în sec și mi-am înfrânt elanul de-a mai scrie și-n
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
jurizarea. Fără mari tensiuni. Trofeul festivalului (10 000 USD) va pleca în Italia, acordat maestrului Marco Bellochio, pentru "Buongiorno, notte" (despre asasinarea lui Aldo Moro), film despre care am scris, pe larg, în septembrie anul trecut, în corespondența de la Mostra venețiană. Premiul pentru regie (5000 USD) va pleca în Argentina, acordat unei tinere regizoare, Celina Murga, aflată la debut, pentru "Ana și ceilalți". Ana din titlu se întoarce, de la Buenos Aires în orășelul natal și își reîntîlnește foștii colegi de liceu, cu excepția
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
Dans și Bune Maniere”, condusă de maestrul de balet Carol Valkay. La acea vreme Timișoara mai respira încă aerul Micii Viene, mai trăia încă sub fascinația valsului vienez. Școala avea o sală frumoasă de dans cu parchet vienez și oglinzi venețiene unde cei dornici învățau nu numai pașii de dans ci și manierele impuse de codul de comportament în societatea timpului. Prima legătură de care am putea vorbi ar fi pasiunea pentru arta dansului, pasiune din care s-au născut cele
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
spunem, ateliere. Ele au însă și un numitor comun, o legătură cât se poate de vie, de palpabilă: pe Francisc Valkay, soțul meu și fiul lui Carol Valkay, care a făcut primii pași de dans acolo, în sala cu oglinzi venețiene, iar acum, după o jumătate de veac, se ocupă de talentele Studioului de Dans „Ana Valkay”. Cornelia TURLEA-CHIFU:Ce a însemnat pentru împlinirea dumneavoastră artistică și profesională să fiți Ana Valkay? Ana VALKAY:Dacă este adevărat că fiecare din noi
INTERVIU CU MAESTRA DE BALET ANA VALKAY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349675_a_351004]
-
nedenumite și necuprinse în altă parte: 3925.10.00 - Rezervoare, butoaie, cuve și recipienți similari, cu capacitatea peste 300 l - 20 3925.20.00 - Uși, ferestre, cadre și tocuri, pervazuri și praguri - 20 3925.30.00 - Obloane, storuri (inclusiv storuri venețiene) - 20 și alte articole similare și părți ale acestora 3925.90 - Altele: 3925.90.10 -- Accesorii și garnituri destinate pentru - 20 instalarea definitivă în sau pe uși, ferestre, scări, pereți sau pe alte părți de construcții 3925.90.20 -- Conducte
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
grosimea: 7606.11.91 ---- Sub 3 mm - 15 7606.11.93 ---- De minimum 3 mm, dar sub 6 mm - 15 7606.11.99 ---- De minimum 6 mm - 15 7606.12 -- Din aliaje de aluminiu: 7606.12.10 --- Benzi pentru jaluzele "venețiene" - 15 --- Altele; 7606.12.50 ---- Lăcuite, vopsite sau acoperite cu material plastic - 15 ---- Altele, cu grosimea: 7606.12.91 ----- Sub 3 mm - 15 7606,12.93 ----- De minimum 3 mm, dar sub 6 mm - 15 7606.12.99 ----- De minimum
TARIFUL VAMAL din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]