15,959 matches
-
dintr-o notă introductiva a volumului, insă care îi colectează esență. Răul ce și-ar fi recunoscut chipul în atît de neconvenționalele opinii putea fi necruțător. Acest risc asumat, aceasta semiclandestinitate fremătînd de candoare a comunicării celor doi tineri conferă verbului lor o tensiune de document neapărat necesar alcătuirii dosarului de acuzare a "epocii de aur", pe care junii de azi șunt înclinați a o exonera măcar prin uitare. Pe deasupra e vorba de doi scriitori cu o înzestrare nu de toate
Scrisori, scrisori... by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6735_a_8060]
-
și în aprecierile negative. O formă frecventă în limbajul tinerilor este plicti - abreviere multifuncțională pentru adjectivul plicticos (nu îmi place acest joc, e plicti rău", jocurifetebarbie.ro), substantivul plictiseală ("iar e plicti pe aici", ro.netlog.com) și chiar pentru verbul a se plictisi ("eu mă plicti rău... voi nu?", oracolulmeu.ro). Plicti e un criteriu important în aprecierea literaturii ("l-am citit deja și mi s-a părut ok! nu e plicti...", forum.portal.edu.ro). Lista poate fi completată
Gospo și plicti by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6597_a_7922]
-
cuvîntului doină: Cantemir zicea că e numele unui zeu războinic dac, I. Malinescu îl deria din Danubius și Diana, I. Heliade-Rădulescu îl credea venind din Diana plus "oda", A. T. Laurian și I. C. Massim o țineau langa cu latina (din verbul "doleo" care înseamnă "a durea"), Cihac o dădea pe sîrbescul "dvoinița" ("fluier dublu"), iar un istoric și lingvist improvizat dinspre zilele noastre a avut revelația unui tîrg între ciobani, purtat prin strigăte de pe vîrful unui munte pe altul ("dai oi
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
combătea definiția neutră, care masca diferența specifică: "condescendență nu înseamnă respect, cum cred unii (și DEX), ci Ťatitudine binevoitoare față de un inferiorť (e din aceeași familie cu a descinde, care însemnă Ťa coborîť)" (Dicționar al greșelilor de limbă, p. 40); "verbul a condescinde are totdeauna o nuanță de batjocură (mai demult se spunea a catadicsi). În goana după cuvinte pompoase, unii au început să folosească pe condescendență în sens contrar celui etimologic" ("Capcanele" limbii române, p. 66). Eroarea fusese observată de
Din nou despre condescendență by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6625_a_7950]
-
arată decît indirect, prin intermediul unor proceduri laborioase, printr-o complicație care s-ar putea să reprezinte un semn de discreție. Deseori firile emotive, pudice își ascund naturalețea cu ajutorul unor divagații ori încifrări. Echim Vancea ne înfățișează o plastică întortocheată a verbului, aidoma unui pariu cu acesta: "tu crezi că nu avea destulă lumină pentru a vedea întunericul și pe urmă a trebuit să fii de față să vezi cum un trandafir învață matematică / și mai ales să știi că e nevoie
Poeți maramureșeni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6643_a_7968]
-
lua din nou de cineva" (shinobi-fansub.com). Pluralul poate fi folosit la rândul sau exclamativ, interjecțional: "LOLURI o mie !" (roportal.ro). Substantivizarea e doar un aspect al îmbogățirii lexicale pe care o produce lol. Există deja un derivat al acestuia: verbul a (se) lolăi, care se conjuga însoțit sau nu de reflexivul se, cu sau fără sufixul -esc: "Lolăie-te tu cât vrei" (forum.computergames.ro); Toată lumea se lolăie... (să mă lolăi și eu)" (forum.portal.edu.ro); "lolăim întrîuna" (coolgirl.ro
Lol by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6647_a_7972]
-
din Rotwelsch (ca șmecher, prin circulația infractorilor din aria Europei Centrale și de Est). Termenul se continuă prin derivatele sale. Ciorănescu citează un participiu adjectival cliftat, cu sensul „elegant, bine îmbrăcat". Mai frecventă e astăzi forma încliftat (care presupune un verb a înclifta, prezent la Croitoru Bobârniche 2003 și Volceanov 2006). Adjectivul încliftat (echivalent cu înțolit) are atestări în presa actuală: „surpriza serii a fost însă consilierul prezidențial (...), încliftat la patru ace" (gardianul.ro); „plictisul sobru și «încliftat» în aere burgheze
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
să-l vază nația încliftat. La patru ace" (Flacăra lașului, 9.06.2009). Cum se vede, cuvântul e folosit în mod ironic, pentru a duce în derizoriu, prin aerul său învechit și vag interlop, aparențele de eleganță desuetă. Există și verbul a desclifta, care a fost înregistrat în limbajul hoților de buzunare: „prietenul meu a zis că trebuie s-o «cânte» pe una de portofel, pe care o «descliftase»> (îi desfăcuse fermoarul de la geantă, n.n.) mai înainte" (România liberă, 869, 1993
Încliftat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6530_a_7855]
-
cu alte cuvinte dezacordul cordial. Nota individuală nefiind la fel de apăsată ca în pamflet, polemica dă deobicei câștig de cauză celui cu mai mare putere de convingere. Polemica e silogistică, pamfletul, expresiv. Pamfletarii n-au atât nevoie de argumente, cât de verb. {i dacă pamfletarii, artiști fiind, înving așa zicând pe cont propriu, grație talentului, doar polemiștii care respiră aerul timpului își impun punctul de vedere, grație exploatării oportunităților. Lovinescu, nu Ibrăileanu sau Iorga, a ieșit biruitor din confruntările anilor ‘20-’30
Polemică și pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6557_a_7882]
-
Rodica Zafiu M-a surprins în ultima vreme, apariția (și chiar relativa frecvență) a verbului a emfaza și a sub-stantivului nume de acțiune emfazare în mai multe lucrări redactate de tineri. Și în internet se găsesc destule exemple de folosire a celor două cuvinte: „astrologii emfazează importanța poziției corpurilor celeste în momentul nașterii” (descopera.org
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
două cuvinte: „astrologii emfazează importanța poziției corpurilor celeste în momentul nașterii” (descopera.org); „titlul articolului emfazează că e vorba de «articole sponsorizate»” (hotnews.ro); „a mai emfazat cercetătorul român” (green-report.ro); „emfazarea «pe față» a calității unui produs” (iqads.ro). Verbul este, desigur, încă un exemplu al puternicei influențe engleze în limba actuală. A fost format, foarte probabil, spontan, de la substantivul emfază, după modelul perechii emphasis (substantiv) - emphasize (verb) din engleză. Ca în multe alte cazuri (mă gândesc în primul rând
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
român” (green-report.ro); „emfazarea «pe față» a calității unui produs” (iqads.ro). Verbul este, desigur, încă un exemplu al puternicei influențe engleze în limba actuală. A fost format, foarte probabil, spontan, de la substantivul emfază, după modelul perechii emphasis (substantiv) - emphasize (verb) din engleză. Ca în multe alte cazuri (mă gândesc în primul rând la a focusa, despre care am mai discutat), verbul adaugă un sinonim unei serii preexistente, deloc sărace. A emfaza este în esență echivalent cu a sublinia, a accentua
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
engleze în limba actuală. A fost format, foarte probabil, spontan, de la substantivul emfază, după modelul perechii emphasis (substantiv) - emphasize (verb) din engleză. Ca în multe alte cazuri (mă gândesc în primul rând la a focusa, despre care am mai discutat), verbul adaugă un sinonim unei serii preexistente, deloc sărace. A emfaza este în esență echivalent cu a sublinia, a accentua, a reliefa; în majoritatea exemplelor de mai sus, poate fi înlocuit cu oricare dintre cele trei, pentru că toate funcționează de fapt
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
un sinonim unei serii preexistente, deloc sărace. A emfaza este în esență echivalent cu a sublinia, a accentua, a reliefa; în majoritatea exemplelor de mai sus, poate fi înlocuit cu oricare dintre cele trei, pentru că toate funcționează de fapt ca verbe de declarație („a spune - cu tărie, insistență”). Apartenența la această serie oferă chiar o explicație pentru folosirea actuală a verbului: din dorința de a evita repetiția verbelor de declarație, autorii sunt în căutarea cât mai multor sinonime. Dacă într-un
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
în majoritatea exemplelor de mai sus, poate fi înlocuit cu oricare dintre cele trei, pentru că toate funcționează de fapt ca verbe de declarație („a spune - cu tărie, insistență”). Apartenența la această serie oferă chiar o explicație pentru folosirea actuală a verbului: din dorința de a evita repetiția verbelor de declarație, autorii sunt în căutarea cât mai multor sinonime. Dacă într-un mesaj oral a zice se poate repeta de zeci de ori (eu zic... și atunci el zice...), în textul scris
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
fi înlocuit cu oricare dintre cele trei, pentru că toate funcționează de fapt ca verbe de declarație („a spune - cu tărie, insistență”). Apartenența la această serie oferă chiar o explicație pentru folosirea actuală a verbului: din dorința de a evita repetiția verbelor de declarație, autorii sunt în căutarea cât mai multor sinonime. Dacă într-un mesaj oral a zice se poate repeta de zeci de ori (eu zic... și atunci el zice...), în textul scris se încearcă alternarea unor verbe între care
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
evita repetiția verbelor de declarație, autorii sunt în căutarea cât mai multor sinonime. Dacă într-un mesaj oral a zice se poate repeta de zeci de ori (eu zic... și atunci el zice...), în textul scris se încearcă alternarea unor verbe între care diferențele, oricum minime, se atenuează permanent, prin uz și abuz (a afirma, a declara, a arăta etc.). Pe de altă parte, forma a emfaza intră în concurență cu a emfatiza, care mi se pare ceva mai vechi și
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
să se fi format în română (pornind de la emfatic, cu sufixul -iza, prin substituție de sufix), dar mi se pare mai probabil ca termenul să fie un împrumut cult din franceză (emphatiser) sau din italiană (enfatizzare). De fapt, în franceză verbul emphatiser nu este cuprins în dicționarele generale, fiind considerat termen de specialitate (din domeniul lingvistic); în italiană, în schimb, enfatizzare este destul de răspândit, cu sensuri mai largi („a pronunța cu emfază”, dar și „a exagera”, Zingarelli 1995). A emfatiza apare
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
familiar-argotic, ca în cazul formei benoacle: „un Al Capone cu benoacle de miop” (bzi.ro); „îi bagi halogenele în «benoacle»” (forum.softpedia.com). Forma, destul de folosită, include o pronunție incultă (benoclu în loc de binoclu), care fusese deja pusă în circulație de verbul familiar-argotic a se benocla („a se uita”). În vreme ce forma cultă binoclu are pluralul binocluri (DOOM), popularul benoclu devine, firesc, benoacle. Sensurile substantivului benoacle sunt transparente și oarecum previzibile: „ochelari” (față de care binoclul este doar un instrument mai puternic) - „este înalt
Caucioace by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6577_a_7902]
-
cu ale mele benoacle” (idieta.ro); „să le aplice una între benoacle” (motociclism.ro); „a holbat gorobetele cu chestionaru’ niște benoacle la mine de ziceai că-i sar din orbite!” (9 am.ro). Sensul al doilea s-a dezvoltat în legătură cu verbul a se benocla, intrând în aceeași serie cu echivalența ochi-ochean (care are însă și sprijinul asemănării formale: „a păpat la prânz și tot cu ocheanele deschise era!”, forum.desprecopii.com). Un alt plural în -e specializat în registrul familiar-argotic este
Caucioace by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6577_a_7902]
-
Rodica Zafiu Cu sensul și în construcțiile în care apare tot mai des în presă, participiul abuzateste, fără îndoială, un anglicism. E identic în formă cu participiul verbului a abuza, intrat mai de mult în română ca împrumut din franceză; mai vechiul participiu nu era însă folosit adjectival, iar verbul nu era tranzitiv, ci se construia obligatoriu cu prepoziție (a abuza de ceva). Între timp, după modelul lui
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
apare tot mai des în presă, participiul abuzateste, fără îndoială, un anglicism. E identic în formă cu participiul verbului a abuza, intrat mai de mult în română ca împrumut din franceză; mai vechiul participiu nu era însă folosit adjectival, iar verbul nu era tranzitiv, ci se construia obligatoriu cu prepoziție (a abuza de ceva). Între timp, după modelul lui to abuse (vechi element latino-romanic în engleză), verbul a abuza a căpătat în română un sens și o construcție nouă: „Natacha are
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
română ca împrumut din franceză; mai vechiul participiu nu era însă folosit adjectival, iar verbul nu era tranzitiv, ci se construia obligatoriu cu prepoziție (a abuza de ceva). Între timp, după modelul lui to abuse (vechi element latino-romanic în engleză), verbul a abuza a căpătat în română un sens și o construcție nouă: „Natacha are un soț gelos, care o abuzează" (apropo. ro, 28.09.2004); „o bate, adică o abuzează fizic, totodată îi spune cuvinte urâte, o jignește, îi provoacă
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
care o abuzează" (apropo. ro, 28.09.2004); „o bate, adică o abuzează fizic, totodată îi spune cuvinte urâte, o jignește, îi provoacă suferință sufletească, deci o abuzează și emoțional" (clopotel.ro, 19.05.2009). În aceste construcții tranzitive, sensul verbului este „a agresa". Participiul abuzateste chiar foarte frecvent, în construcții cu sens pasiv: „Cum să recunoști un copil abuzat sexual" (calificativ.ro); „antreprenorul abuzat emoțional de către angajați" (antreprenor.money.ro). Verbul este folosit (probabil mai mult prin evoluție semantică decât
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
ro, 19.05.2009). În aceste construcții tranzitive, sensul verbului este „a agresa". Participiul abuzateste chiar foarte frecvent, în construcții cu sens pasiv: „Cum să recunoști un copil abuzat sexual" (calificativ.ro); „antreprenorul abuzat emoțional de către angajați" (antreprenor.money.ro). Verbul este folosit (probabil mai mult prin evoluție semantică decât prin calc) și cu înțelesul „a înșela" (existent în franceză și considerat învechit în engleză): „îi abuzau pe țărani cum puteau ei mai bine (ajutați de primarul vândut firmei)" (comentariu pe
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]