4,511 matches
-
plecând din localitatea Valea Vinului, situat la 8 km de Rodna Veche. Din Valea Vinului pleacă către muntele Saca două poteci mai bune: prima urcă spre vest spre Dealul Popii iar a doua urmărește Valea Secii și apoi urcă pe versantul sudic al Dealului Popii. Drumul până la vârful Saca durează 3 ore din Valea Vinului. La 7 km de localitatea Valea Vinului, pe vârful Saca, se află o poiană mare cu narcise, situată la altitudinea cea mai mare din țară (1600
Poiana cu narcise de pe Masivul Saca () [Corola-website/Science/311374_a_312703]
-
firul văii. Drumul până la peșteră vă ia aproximativ o oră, în mers de plimbare, traseul fiind un traseu ușor. După ce ajungeți la o îngustare a văii și dați de un pîrîiaș va continuați drumul mai departe urmărind partea stingă de versant. Locul nu este marcat, așa că trebuie să fiți atenți pentru că puteți trece ușor de intrarea în peștera, intrarea fiind destul de mică. Pentru a intra în peștera vă recomand încălțări rezistente la apă și bineînțeles lanterne puternice. După o intrare destul de
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
rezervație naturală de tip geologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunelor Slătioara și Stroești. Aria naturală cunoscută și sub denumirea de "Piramidele de pământ de la Slătioara", se află în Subcarpații Vâlcii o subdiviziune a Subcarpaților Getici, în versantul stâng al râului Cerna, în partea nordică a satului Gorunești. Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 10, 50 hectare în "Măgura Slătioarei", a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de
Piramidele de la Slătioara () [Corola-website/Science/326421_a_327750]
-
În ansamblu lui ,relieful comunei Manoleasa are un aspect larg vălurat, cu inerfluvii deluroase și altitudini apropiate, lăsând impresia că provin dintr-o suprafață unică fregmentată de râuri. Aspectul general al reliefului cu contururi domoale și văi largi ale căror versanți sunt modelați de alunecări, ori eroziune torențială, ca urmare a structurii predominant argilo-nisipoase dă teritoriului un aspect estompat, îmbătrânit parcă înainte de vreme. Relieful prezintă în general înclinări pe direcția NV-SE cu înălțimile cele mai mari în partea de NV
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
de nord Bistrița, care formează pe o lungime de 2,5 km. Se află pe teritoriile administrative ale comunelor Crucea în aval și Dorna-Arini în amonte. Valea are o lățime care variază între 150 si 200 m, pereții reliefați prin versanți foarte abrupți având înălțimi ce variază între 200 si 300 m. Date generale: Cea forestieră este reprezentată de arborete de molid în care apare sporadic fagul, paltinul și mesteacănul. Vegetația arbustivă este reprezentată de afin și merișor. Flora este specifică
Cheile Zugrenilor () [Corola-website/Science/325738_a_327067]
-
patrimoniului cultural mondial UNESCO. Cântecul napoletan "'O surdato 'nnammurato" a ajuns renumit ca fiind „simbolul orașului Napoli”. Napoli se situează pe malul nordic al golfului cu același nume, în extremitatea sud-estică a Câmpiei Campaniene. Cartiere sud-estice ale orașului urca pe versanții Vezuviului. În partea nord-vestică este delimitata de zonă vulcanică Câmpi Flegrei. Se află la o distanță 232 km de Romă. Orașul are un climat tipic mediteranean. Orașul a fost o colonie greacă cu numele de "Neapoli" (nouă cetate). Orașul intra
Napoli () [Corola-website/Science/297313_a_298642]
-
este situată la sud-est de satul Românești din județul Timiș în versantul stâng al Văii Fărășești, munții Poiana Rusca. Este renumită pentru acustică deosebită și concertele ținute în ea. Face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principala este orientată spre
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
și expusă la Muzeul Banatului din Timișoara, unde se păstrează și resturile de urs de caverna. În anii 1960 peșteră intra în atenția ISER București prin Ștefan Negrea, Alexandina Negrea și Vasile Sencu. Ulterior peșteră și întreaga zonă carstica din versantul stâng al Văii Farasesti este explorata de către clubul Speotimiș care aduce noi contribuții majore la cunoașterea genezei peșterii. Începând din anul 1984, Asociația Speologica Speotimiș organizează în Sala Concertelor din această peșteră o serie de concerte la care au participat
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
este un animal sau ipotetic om primitiv, de pe versantul sudic al munților Himalaia, cunoscut și ca „omul zăpezilor” sau „omul pădurii”. Conform descrierilor celor care pretind că l-au văzut, are mărimea unui om (1,50-1,80m), iar corpul său este acoperit cu păr de culoarea ruginie, uneori chiar
Yeti () [Corola-website/Science/316097_a_317426]
-
este scurt și rece. Un alt vânt este “Vântul Mare” ce își lasă vaporii dincolo de munți și vine spre Balta sec și rece. În zona de munte și zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanților, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
și rece. În zona de munte și zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanților, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitații normale se acumulează și izvorăște la baza versanților. Au o curgere permanentă și debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantități de apă din precipitații care debușează în izbucuri, lapiezuri. Coșuștea are izvoarele în județul Mehedinți într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
de 75 m și o lățime de 19 m. Avea probleme mari cu infiltrațiile de apă. Ulterior, minele vechi s-au prăbușit, transformându-se în lacuri sărate, apa acestora dobândind proprietăți terapeutice. Sunt situate în partea estică a comunei, pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. Climatul blând al stațiunii și cele două lacuri sărate ("Lacul Toroc-Durgău" și "Lacul Mare-Băilor") constituie un loc propice pentru tratarea multor afecțiuni. Stațiunea pune la dispoziția oaspeților băi reci
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
cea de-a doua epocă a fierului (La Tène) și din perioada feudalismului târziu (sec. XVII-XVIII) și care se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 56. La circa 1,3 km sud-vest de sat (pe versantul nordic al Dealului Corneț) și la aproximativ 0,7-0,8 km de punctul „La Hrubă“, s-a găsit un fragment de piesă de silex care după formă, tehnică de cioplire și patina silexului poate fi atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
au observat urme de arsură, s-au găsit monede și din care s-au cules fragmente ceramice, aparținând feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Toate piesele găsite aici sunt în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul P. 54 (fig. 32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest de sat s-a descoperit o așezare aparținând paleoliticului superior, din care s-au cules piese de silex și gresie silicioasă cu glauconit (așchii, spărturi, un
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
unor săpături arheologice de către personal de specialitate ar întregi cele câteva considerații ale noastre. În marginea râpoasă a terasei de 100 m din stânga Siretului, la circa 3-4 km sud, sud-vest, la aproximativ 0,3 km vest de punctul geodezic, pe versantul vestic al Dealului Corneț, s-a descoperit întâmplător o sabie de fier de tip celtic, a cărei lungime atinge 0,86 m. Arma este prevăzută cu două tăișuri, dar lipsită de gardă, lama fiind întreruptă în dreptul mânerului. Sabia se găsește
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Lenin” după numele revoluționarului comunist rus. În același an muntele va fi escaladat de o expediție compusă din alpiniștii germani Karl Wien, Eugen Allwein și Erwin Schneide. Există în total 16 rute relativ ușoare de escaladare a muntelui, nouă pe versantul de sud și șapte pe cel de nord. Din acest motiv muntele este frecvent vizitat mai ales vara de turiști. În anul 1974 a avut loc ca urmare a unei furtuni un accident grav în care a murit o echipă
Vârful Lenin () [Corola-website/Science/313389_a_314718]
-
superioară a acestuia) se află Cetatea romanica a Devei datata din anul 1269. Situl Cetății Deva dispune de patru tipuri de habitate ("Păduri dacice de stejar și carpen", "Păduri de stejar cu carpen de tip" Galio-Carpinetum, "Păduri din" Tilio-Acerion "pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene" și "Păduri ilirice de stejar cu carpen" Erythronio-Carpiniori); ce adăpostesc și conserva o gamă faunistica și floristica diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Specii faunistice protejate prin lege
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
și infiltrații mediteraniene în zonele mai joase și cu condiți ecologice speciale mai ales pe calcare. Vegetația este diversă: pâlcurile de anini și zăvoaiele din lungul apelor, nu rareori învecinate cu cătinișuri zburlite și tufișuri de zmeură, până la făgetele de pe versanți și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
și cu pădurile de rășinoase de deasupra lor. Cea mai mare pondere în vegetația Petroșaniului este ocupată de pădurile de foioase (gorun, cer și fag) și de pajiști. Pădurile de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
și la nivel de ecosisteme terestre. Parcul dispune de 15 tipuri de habitate naturale; astfel: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum", Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum", Păduri acidofile de "Picea abies" din regiunea montană ("Vaccinio-Piceetea"), Păduri din "Tilio-Acerion" pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene, Tufărișuri cu "Pinus mugo" și "Rhododendron myrtifolium", Tufărișuri uscate europene, Tufărișuri alpine și boreale, Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase, Comunități de lizieră cu ierburi
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
de pe culmea Stânișoarei. Este menționat în literatură de către Mihail Sadoveanu ca element cheie în drama romanului Baltagul și, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și căuta bărbatul. Și în epoca actuală pe ambii versanți ai muntelui, există atât amintirea cât și urmașii drumarilor care au venit din Peninsula Italică. De la cumpăna apelor ("Crucea Talienilor") spre est până la poale, porțiunea montană (minoritară) este reprezentată de un terasament pietruit. Restul drumului (majoritatar) spre intersecția cu DJ209A
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
munots-deluroase, ci și prin direcția văilor principale, cum sunt Luncavița, Taița, Lozova etc. Acești munți, cu înălțime redusă și aspect de dealuri (așa cum arată cele mai multe denumiri din cuprinsul lor), se impun în peisajul geografic general prin numeroase vârfuri ascuțite și versanți abrupți, plini de grohotișuri (în special sectoarele granitice). Dobrogea de nord sau Dobrogea hercinico-chimerică este situată între cele două mari dislocații transversale Galați-Tulcea și Peceneaga-Camena, care reprezintă latura nordică a horstului dobrogean. În cuprinsul Dobrogei de nord, se disting din
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Lacul Razim și râurile Cerna, Aiorman, Jijila-Sarniar, care se varsă în Dunăre. Lacurile din această zonă se împart după geneză: Prin varietatea și fertilitatea lor, joacă un rol important pentru dezvoltarea culturii agricole. În depresiunea interioară și pe galcisurile de versant ale Dobrogei de Nord au o largă răspândire cernoziomurile carbonatice vermice și solurile bălane foarte utile pentru culturile agricole.Pe spațiile ocupate de pădurile mezofile și xerofile din Podișul Babadag și Niculițelului, predomina solurile cenușii și cernoziomurile cambice.Pe luncile
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Boiștea este un sat în comuna Petricani din județul Neamț, Moldova, România. Situat la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț (urmând calea rutieră), satul Boiștea se găsește la baza versantului sudic al dealului cu același nume. Spre deosebire de versantul sudic, cel nordic este mai abrupt și la baza lui se află satul Blebea, o suburbie a orașului Târgu Neamț. Dealul Boiștea este situat pe latura sud-estica a orașului Târgu - Neamț, pe
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
Boiștea este un sat în comuna Petricani din județul Neamț, Moldova, România. Situat la o distanță de 9 km de orașul Târgu Neamț (urmând calea rutieră), satul Boiștea se găsește la baza versantului sudic al dealului cu același nume. Spre deosebire de versantul sudic, cel nordic este mai abrupt și la baza lui se află satul Blebea, o suburbie a orașului Târgu Neamț. Dealul Boiștea este situat pe latura sud-estica a orașului Târgu - Neamț, pe partea dreapta a râului Ozana, chiar la ieșirea
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]