1,500 matches
-
lateral la nivelul coastelor. Este considerată ca fiind un rest al mușchiului spinocostal sau dințat posterior. Fascia toracolombară (fascia thoracolumbalis) este o lamă aponevrotică dispusă în regiunea lombară și dorsală inferioară. Fascia se inseră: - medial: pe procesele spinoase ale ultimelor vertebre toracale, lombare și la nivelul crestei sacrale; - inferior: ajunge pe creasta iliacă și pe marginea posterioară a osului coxal. Marginea laterală a fasciei toraco-lombare servește pentru inserția mușchiului marele dorsal; vârful este acoperit de mușchiul trapez. MUȘCHIUL EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în asigurarea menținerii poziției verticale a corpului. Musculatura acestui plan este dispusă în straturi în care mușchii care sunt profunzi sunt scurți, în timp ce cei care îi acoperă sunt lungi. Origine. Masa comună se inseră: - la nivelul proceselor spinoase ale ultimelor vertebre lombare; - pe creasta sacrată mediană; - pe fața posterioară a sacrumului; - pe creasta iliacă; - pe fascia toraco-lombară. inserția terminală se realizează sub forma a trei coloane cu traiect ascendent spre torace și craniu: - coloana laterală: leagă bazinul de coaste, precum și coastele
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
transverse: mușchiul longissimus sau lungul dorsal; - coloana medială: solidarizează bazinul cu procesele spinoase și procesele spinoase între ele, mușchiul spinal (m. spinalis). MU ȘCHIUL TRANSVERSOSPINOS (m. transversospinalis) Mușchiul transverso-spinos este format din fascicule musculare dispuse între procesul transvers al unei vertebre și procesul spinos supraiacent. Se formează astfel două coloane musculare dispuse de o parte și de cealaltă a coloanei vertebrale. După modul în care fasciculele musculare trec până la un proces spinos supraiacent, mai îndepărtat sau mai apropiat, se descriu: 1
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de o parte și de cealaltă a coloanei vertebrale. După modul în care fasciculele musculare trec până la un proces spinos supraiacent, mai îndepărtat sau mai apropiat, se descriu: 1. mușchiul semispinal, cel mai superficial; are fascicule ce trec peste 4 vertebre (între punctul de origine și cel terminal). Se descrie: mușchiul semispinal toracic, cervical și al capului; 2. mușchii multifizi au aceeași direcție ca și cei descriși mai sus; sunt mușchi care acoperă șanțurile vertebrale de la nivelul sacrumului și până la nivelul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
șanțurile vertebrale de la nivelul sacrumului și până la nivelul axisului; 3. mușchii rotatori sunt situați în planul cel mai profund; ei fac legătura între rădăcina proceselor transverse cu rădăcina proceselor spinoase sau lamelele arcurilor vertebrale imediat supraiacente sau sar peste o vertebră. Planul muscular V este cel care se găsește cel mai profund și acoperă cea mai mare parte din scheletul osteofibros axial. Mușchii care se descriu în acest plan sunt: 1. mușchii interspinoși (mm. interspinales): sunt perechi de fascicule dispuse pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
forma unui evantai la nivelul testiculului unde formează tunica musculară a scrotului. MUȘCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL (m. transverses abdominis) Origine: - pe fața medială a ultimelor VI cartilaje costale prin digitații care se înterpătrund cu cele ale diafragmului, - pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare, - buza internă a crestei iliace în V anterioară, - 1/3 laterală a ligamentului inghinal. Inserția terminală: de la origine fibrele musculare au o direcție transversală spre anterior ajungând până la aponevroza anterioară unde se termină. Acțiunea: - important mușchi al presei abdominale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a ligamentului iliolombar, - fibrele ilio-transversare cu aceeași origine ca și precedentele, - fibrele costo-transversare cu origine pe coasta a XII. Inserția terminală: - fibre ilio-costale pe coasta a XII-a; - fibrele ilio-transversare se termină la nivelul vârfului proceselor costiforme ale primelor patru vertebre lombare; - fibrele costo-transversare. Acțiunea: - dacă ia punct fix pe bazin: realizează înclinarea coloanei vertebrale de partea unde se produce contracția, - când ia punct fix la nivelul toracelui: realizează înclinarea bazinului de partea sa, - mușchi expirator accesor, - contribuie la realizarea rectitudinii
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
orificiul esofagian și orificiul venei cave inferioare. 2. Componenta musculară are originea la nivelul circumferinței interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre centrul tendinos. Fibrele se pot grupa în trei porțiuni: lombară, costală și sternală. Porțiunea lombară pornește de pe vertebrele lombare prin stâlpii musculari și de pe două perechi de arcade aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile primelor trei vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng al diafragmei se formează de pe
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pot grupa în trei porțiuni: lombară, costală și sternală. Porțiunea lombară pornește de pe vertebrele lombare prin stâlpii musculari și de pe două perechi de arcade aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile primelor trei vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng al diafragmei se formează de pe primele două vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale învecinate. Marginele tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
stâlpii musculari și de pe două perechi de arcade aponevrotice- ligamentele arcuate medial și lateral. Stâlpul drept al diafragmei se formează de pe corpurile primelor trei vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale corespunzătoare. Stâlpul stâng al diafragmei se formează de pe primele două vertebre lombare și de pe discurile intervertebrale învecinate. Marginele tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul arcuat medial (arcada mușchiului psoas) este un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
intervertebrale învecinate. Marginele tendinoase ale stâlpilor se unesc în plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul arcuat medial (arcada mușchiului psoas) este un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul respectiv pornind de la corpul vertebrei a doua lombară până la procesul costiforme al primei vertebre lombare. Ligamentul arcuat lateral (arcada mușchiului pătrat al lombelor) se întinde de la procesul costiforme al primei vertebre lombare la marginea inferioară a ultimei coaste. Porțiunea costală se găsește pe fața medială
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
plan median pentru a forma o arcadă înaintea arterei aorte. Ligamentul arcuat medial (arcada mușchiului psoas) este un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul respectiv pornind de la corpul vertebrei a doua lombară până la procesul costiforme al primei vertebre lombare. Ligamentul arcuat lateral (arcada mușchiului pătrat al lombelor) se întinde de la procesul costiforme al primei vertebre lombare la marginea inferioară a ultimei coaste. Porțiunea costală se găsește pe fața medială a ultimelor șase coaste de fiecare parte. Digitațiunile formate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
un arc aponevrotice care trece ca o punte peste mușchiul respectiv pornind de la corpul vertebrei a doua lombară până la procesul costiforme al primei vertebre lombare. Ligamentul arcuat lateral (arcada mușchiului pătrat al lombelor) se întinde de la procesul costiforme al primei vertebre lombare la marginea inferioară a ultimei coaste. Porțiunea costală se găsește pe fața medială a ultimelor șase coaste de fiecare parte. Digitațiunile formate se intersectează cu cele ale mușchiului transvers al abdomenului. Porțiunea sternală naște prin două fascicule de pe fața
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fascicule musculare (mușchiul iliac și mușchiul mare psoas) care au originii diferite, dar inserția terminală este comună la nivelul micului trohanter al femurului. a) MU ȘCHIUL MARE PSOAS (m. psoas major) Originea este la nivelul: - feței laterale a corpului ultimei vertebre toracale și pe primele 4 vertebre lombare, - proceselor costiforme ale acestor vertebre, - discurile intervertebrale corespunzătoare. b) MU ȘCHIUL ILIAC (m. iliacus) Originea în fosa iliacă internă. Inserția terminală este la nivelul micul trohanter femural. Acțiunea: - este principalul flexor al coapsei
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
mare psoas) care au originii diferite, dar inserția terminală este comună la nivelul micului trohanter al femurului. a) MU ȘCHIUL MARE PSOAS (m. psoas major) Originea este la nivelul: - feței laterale a corpului ultimei vertebre toracale și pe primele 4 vertebre lombare, - proceselor costiforme ale acestor vertebre, - discurile intervertebrale corespunzătoare. b) MU ȘCHIUL ILIAC (m. iliacus) Originea în fosa iliacă internă. Inserția terminală este la nivelul micul trohanter femural. Acțiunea: - este principalul flexor al coapsei pe bazin și invers, - când ia
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
dar inserția terminală este comună la nivelul micului trohanter al femurului. a) MU ȘCHIUL MARE PSOAS (m. psoas major) Originea este la nivelul: - feței laterale a corpului ultimei vertebre toracale și pe primele 4 vertebre lombare, - proceselor costiforme ale acestor vertebre, - discurile intervertebrale corespunzătoare. b) MU ȘCHIUL ILIAC (m. iliacus) Originea în fosa iliacă internă. Inserția terminală este la nivelul micul trohanter femural. Acțiunea: - este principalul flexor al coapsei pe bazin și invers, - când ia punctul fix la nivelul bazinului și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
acțiune secundară de rotație în afară a coapsei. Inervația prin : - ramuri de plexul lombar(Li -L3) - ramuri din nervul femural (L2, L3, L4). MUȘCHIUL PSOAS MIC (m. psoas minor) Este un mușchi inconstant, rudimentar care are originea la nivelul: - corpul vertebrelor T12 și L1, - discului intervertebral dintre acestea. Inserția terminală se realizează pe fascia iliacă sau pe eminența ilio-pubică. Acțiunea este de tracțiune a fasciei musculare pentru a proteja nervul femural. MU {CHII POSTERIORI AI BAZINULUI MUȘCHIUL MARELE GLUTEU (FESIER) (m.
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
celui transversal. Aparent punctul fix față de care se realizează această mișcare este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul dur, care formează un fel de mâner de găleată, articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor intercostali externi tinde să crească volumul întregii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dramei istorice românești, se sfârșește cu a) Epoca Redeșteptării (1821-1859), conceptualizată ca preludiu pentru b) Epoca Unirii (1859-1919). Surprinzătoare este absența pragului 1600, anul unificării celor trei principate românești de către Mihai Viteazul, din structura temporală a trecutului românesc. Momentul 1600, vertebra decisivă a spinării trecutului românesc în perspectiva naționalistă, este deliberat eliminată din succesiunea de momente simbolice transformate în borne temporale. Evitând capcanele "naționalismului retrospectiv" (Smith, 2002, p. 32) (i.e., tentația de a proiecta intenții, aspirații și idealuri naționaliste într-un
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
două renovări structurale. Cele trei perioade pot fi catalogate drept: i) perioada inerției discursive (1991-1997), în care este menținut principiul manualului unic, fapt care perpetuează monofonia discursului istoriografic pe același schelet analitico-interpretativ articulat în faza național-comunismului, din care sunt înlăturate vertebrele explicit comuniste (cum ar fi referirile la PCR, limbajul specific materialismului dialectic etc.); ii) perioada pluralizării (post 1998), în timpul căreia se conturează o "piață a memoriei colective" (Zub și Antohi, 2002, p. 122), fapt care conferă discursului istoric școlar note
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apoi, În continuare: 2 săptămâni-10 picături, de 2 ori pe zi, o săptămână-10 picături pe zi. Presopunctură și acupunctură: Împotriva palpitațiilor și a fricii, prin masaj: Punctul inimii (V15) care se află În spate, pe linia orizontală ce trece printre vertebrele D5, D6, la 1,5 măsuri (o măsură este egală cu lățimea degetului mare, circa 1,5 cm; o măsură și jumătate este egală cu lățimea degetului arătător, plus a degetului mijlociu (3 cm), 3 măsuri Înseamnă, lățimea a 4
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
dr. Adrian Cotârleț - Moinești, dr. Irina Hrițcu, medic specialist pneumologie, dr. Cristina Bârsu U.M.F. „Iuliu Hațeganu” Cluj‐Napoca, Virginia Șerbănescu din Germania poezia „Elegie pentru limba română”, dar și dr. Liliana Grădinaru, în zi de Sf. Nicolae, 6 decembrie 2002 „Vertebre albului”, dedicată Domnului dr. Nicu Botezatu: Vertebra albului / Vorbind din zeitatea / Copacului său vertical / S‐a logodit / Cu cernelurile instalate / Și cu pan a suflată / Cu metal astral / Înfruptându‐ se / Din minunea cristică / De a fi om / La masa tăcerii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
medic specialist pneumologie, dr. Cristina Bârsu U.M.F. „Iuliu Hațeganu” Cluj‐Napoca, Virginia Șerbănescu din Germania poezia „Elegie pentru limba română”, dar și dr. Liliana Grădinaru, în zi de Sf. Nicolae, 6 decembrie 2002 „Vertebre albului”, dedicată Domnului dr. Nicu Botezatu: Vertebra albului / Vorbind din zeitatea / Copacului său vertical / S‐a logodit / Cu cernelurile instalate / Și cu pan a suflată / Cu metal astral / Înfruptându‐ se / Din minunea cristică / De a fi om / La masa tăcerii lui / Clipa trăiește / Împărțind lumină / Până la geamătul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și fantezistă a elementelor și faptelor, într-o libertate deplină, iar expresia se află la confluența esențială a dadaismului și futurismului, a suprarealismului și constructivismului, în dorința de a cuprinde „optimismul naturii” („Noi infuzăm atomului dinamică / elastici constructivi / plămânii orașelor / vertebre de bronz / mușchii schije de platină / suntem în aorta zilei...”). De altfel, autorul experimentează întreaga succesiune de impresii ale avangardei românești. Principala sa inovație constă în substituirea ironică a limbajului poetic tradițional cu terminologia domeniilor modernității, plus subminarea semanticii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
Urmează detașarea de embolusuri tumorale cu însămânțarea organelor de drenaj în funcție de anatomia sistemului venos (sistemul port--ficat, sistemul cav--pulmon, venele pulmonare-inimă--sistem arterial--orișice organ). Și în cazul sistemului venos se poate produce inversarea de flux acolo unde sunt plexuri bogate (pelvis, în jurul vertebrelor) și deficiențe valvulare. Cel mai edificator exemplu de tumoră generatoare de trombi tumorali venoși este carcinomul renal. Extensia seroasă. Este frecvent întîlnită în cavitatea peritoneală și în cea meningee, rară în cavitatea pleurală și foarte rară în cavitatea pericardică. Celulele
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]