1,974 matches
-
îi calmează, le reglează somnul, digestia și le favorizează eliminarea toxinelor. Indiferent de grupa sangvină, roșul întărește sistemul imunitar, dezvoltă memoria, înlătură depresia și mărește rezistența la efort. Din aceste considerente, persoanele cu imunitate scăzută ar trebui să includă în vestimentație sau între accesorii unele de culoare roșie. Terapia prin culori se poate folosi în special ca o terapie preventivă, astfel că fiecare persoană poate participa mai responsabil și mai activ la păstrarea propriei stări de sănătate. Există numeroase metode alternative
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
lui Eminescu, autor în anii întunecării al strofei perfecte ce urmează : „Atâta foc, atâta aur, Ș-atâtea lucruri sfinte Peste-ntunericul vieței Ai revărsat, părinte.” Ca substanță concretă cu structură minerală, aurul va fi un atribut al regalității integrat în vestimentație sau construcții somptuoase. Pe fruntea lui Odin luce „coroana-i de aur”. Sala de tron a împăratului bătrân, părinte al feciorului fără stea, are „stâlpi de aur blond”, tronul însuși e făurit din „aur roșu”, regele poartă „de aur diadem
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de Nuit. Cine sunt curtezanele și care era menirea lor? Semantic, apelativul curtezan, curtezană se atribuie persoanelor care se află în apropierea acelora ce pot oferi avantaje dorite și fac tot posibilul să le obțină prin comportamente seducătoare: maniere, limbaj, vestimentație, fapte așteptate, servicii sexuale. Termenul derivă din cuvâtul curte ce are sensurile de: mediu fizic și uman în care se trăiește și care aparține rangurilor înalte nobiliare, suveranilor. Curtenii sunt cei din anturajul nobililor, suveranilor, oficiali și neoficiali, permanenți sau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
artei moșitului și stăpâna destinului. Este reprezentată, de multe ori, ca o femeie frumoasă, seducătoare, este prezentă la petrecerile zeilor și ale oamenilor ca patroană a petrecerilor, muzicii și dansului, a iubirii și a voluptății. Ea întruchipează și arta meșteșugului vestimentației feminine. În Teba este protectoarea morților ca divinitate multiplă a șapte zeități ursitoare ce determină destinele oamenilor. Bastet este sora zeului Re sau Ra sau Amon Ra, zeul soarelui. Este zeița lunii și a fecundității, ocrotitoarea femeilor însărcinate și a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
locuințe luxoase, slujitori. Întrețineau relații sociale variate și își exercitau influențele asupra celor cu poziții sociale înalte. Erau generoase cu brahmanii, contribuiau la întreținerea templelor și la construirea lor, aduceau ofrande, construiau și întrețineau băile ritualice. Cheltuielile erau îndreptate spre vestimentația de lux, spre ornamentarea locuințelor, întreținerea servitorilor, spre remunerarea profesorilor care le desăvârșeau educația. Relațiile curtezanelor cu cei bogați le aduceau averi și confort material, prestigiu social și religios, admirație și respect. Se făceau cunoscute și admirate ca muziciene și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
le reproșeze că au avut alți amanți, să nu le arate ostentativ defectele. Autorul le adresează și femeilor câteva sfaturi. Să fie atente, să se bucure de vârsta tinereții, să știe că frumusețea, care este trecătoare, poate fi sporită de vestimentație, coafură și bijuterii, de o eleganță cu gust. Ele trebuie să învețe să-și ascundă defectele, să nu râdă exagerat și fără rost, să învețe să cânte și să danseze, ceea ce le sporește farmecul. Le îndeamnă să citească Heroides, să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
divertisment, korobi practicau acrobațiile, kido atrăgeau oaspeții la carnavaluri, cântând la shamisen, instrumentul muzical tradițional, odoriko erau dansatoare. Prețurile acestor servicii rafinate ca și pentru întreținerea lor de către protectori danna erau ruinătoare. Gheișele se expuneau admirației și adorației bărbaților prin vestimentația și coafura sofisticate. Principalul obiect vestimentar este chimonoul, adoptat, în perioada Nara (sec. VIII), din China dinastiei Tang, o adevărată operă de artă prin țesăturile fine și culorile imprimeurilor (predominau flori, păsări, insecte, peisaje) și erau adaptate evenimentelor, anotimpurilor, stărilor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fixat cu o fundă în spate, cu o simbolistică specială. Chimonoul era de fiecare zi, fudangi, și pentru ocazii, haregi. Sandalele, zori, cu platformă înaltă, le obliga să meargă elegant și cu pași mărunți. Gulerul era o componentă importantă a vestimentației și marca gâtul, locul cu o senzualitate aparte. O altă atracție pentru privitor reprezenta coafura complicată și sofisticată, efectuată de maeștri specializați, și care se menținea un timp pentru că dormeau pe suluri ca perne. O altă componentă importantă a aspectului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
administrat cu avariție. A purtat însemnele și bijuteriile coroanei, a primit în dar de la rege castelul Chenonceaux, i s-a construit un castel, Chaumont. Regele, din adorație pentru frumoasa și misterioasa ducesă de Valentinois, purta și el culorile alb-negru din vestimentația somptuoasă a Dianei iar însemnele regale includeau și monograma numelui ei. Diana de Poitiers era invidiată de metresa suveranului Francisc, ducesa d'Etampes, Anna d'Heilly / de Pisseleu, exilată de soțul ei după moartea suveranului Francisc. Caterina, umilită de devotamentul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dușmani ai revoluției, monarhiști. După tăvălugul terorii, Parisul se răsfăța în petreceri și dezmăț. Thérèse ce, între timp se căsătorise cu comisarul Jean Lambert Tallien și devenise doamna Tallien, dădea tonul modei în saloanele pariziene și în propriul salon prin vestimentație și bijuterii. Vedetele salonului erau cei ce au luptat contra lui Robespierre. Excentrica doamnă Tallien încânta pe cei din jur prin spontaneitatea exprimării, prin felul de a cânta și dansa și i se trecea cu vederea superficialitatea gândirii. Saloanele erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
jurământul, a schimbat Constituția, în 1930, regina Elena a divorțat. Rămasă în Franța, amanta regelui amenința cu sinuciderea, s-a întors incognito în țară, în 1932. Regele Carol i-a cumpărat o casă pe bulevardul Vulpache, a răsfățat-o cu vestimentații și bijuterii și declara că nu poate vedea viața fără ea. Elena Lupescu avea abilitatea și interesul de a se amesteca în viața economică și politică a țării, a făcut avere din comerțul cu armament. Ca evreică, viața ei era
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
hărțuirea sexuală: * comentarii nedorite despre viața privată sau sexuală a persoanei; * propuneri și avansuri sexuale directe; * discuții explicit sexuale; * remarci indiscrete; * folosirea de expresii și porecle cu conotații sexuale; * insinuări de natură sexuală; * comentarii sugestive despre înfățișarea, corpul persoanei sau vestimentația acesteia; * glume și insulte obscene; * emiterea de sunete cu caracter sexual, fluierături; * amenințări etc. Forme nonverbale/posturale în care poate să apară hărțuirea sexuală: * gesturi sexuale sugestive; * gesturi cu mâna, degetele, brațele sau picioarele; * priviri lascive, studierea ostentativă a corpului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Prin modul în care femeile arată, se îmbracă și se comportă, provoacă actele de hărțuire sexuală. Orice persoană poate fi, într-un moment al vieții sale profesionale, hărțuit/ă. Studiile arată că persoanele hărțuite sunt diferite ca vârstă, aspect fizic, vestimentație, comportament. Singurul lucru comun este faptul că 90% dintre persoanele hărțuite sunt femei. Modul în care se îmbracă o persoană nu echivalează cu acceptul dat hărțuirii sexuale. Dacă femeile ar refuza ferm sau ar ignora comportamentul, hărțuirea sexuală ar înceta
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
este gândul de constantă considerație științifică și intelectuală, care mă stăpânește în această clipă a publicării celei de-a doua ediții. Citind cartea și parafrazându-l pe Xun Zi -, înțelegi că istoria nu este (doar) "o minusculă fetiță, a cărei vestimentație este aleasă de adulți pe măsura bunului lor plac exclusiv" aluzie la pericolele falsificării istoriei, de care nu a scăpat (nici) România postcomunistă. Dar cartea dedică gânduri și marii semnificații a momentului reunificării Germaniei. Pentru că reunificarea clipă de cutremurată glorie
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
schemă logică tabloul epocii de tranziție relevă două aspecte esențiale: fenomene de coexistență și forme hibride. În principiu, distincția s-ar putea socoti înșelătoare, ea depinzând de nivelul la care abordăm faptele: dacă în aceeași reuniune fracurile coexistă cu anteriile, vestimentația grupului e hibridă. Și totuși, categoria formelor hibride apare mai elocventă în cazul anumitor produse ale ezitării, incompetenței sau tendinței spre compromis. Ea devine chiar indispensabilă atunci când juxtapunerea unor elemente eterogene lasă loc fuziunii lor. E o vreme nespus de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
unui veac, dar neconstrâns în aceste limite (cine spunea că secolul al XIX-lea începe în 1789 și se încheie în 1917?), în al cărui focar ideologic se află Declarația drepturilor omului. Tot ce aduc nou deceniile 4-6 în sfera vestimentației și în sectoarele cu evoluție paralelă este expresia năzuințelor egalitare care-și croiesc drum în viața societății. Un mare boier moldovean, ieșind într-o zi pe străzile Iașilor îmbrăcat în haine nemțești, se trezea apucat brusc de mâneca surtucului și
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
dimpotrivă, cu accente narative) și claritatea 230 prezentării, în epoca modernă, aceste cerințe se modifică. Obiectele descrise inițial nu erau obligatoriu opere de artă, ci, mai degrabă, unele utilitare, din universul imediat, cotidian 231 (vase, urne, cupe, cufere, elemente de vestimentație, armuri, ornamente arhitecturale). În literatura modernă, se schimbă perspectiva asupra obiectului/tabloului descris. Claritatea nu mai este o condiție esențială 232, acolo unde cititorul s-ar aștepta să abunde detaliile, apar goluri, alteori limbajul se ermetizează făcând ambiguă reprezentarea. Se
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
un evocator. în aceeași ținută de doliu îl întîlnesc și alții. El însuși se prezintă așa în „Ecou de serenadă” („în haine negre, întunecate”) și în „Poemă în oglindă” („în veșmintele-mi funebre,/ Mă întind ca și un mort”). Era vestimentația o problemă de „lifestyle” pentru Bacovia? O adoptase anume pentru a-și ilustra poezia? Nu-i de exclus nici aci un model simbolist, însușit prin intermediul lecturii: Jules Laforgue, de pildă, deși tînăr, „nu se îmbrăca decît în negru”. însă „hainele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de elemente de agrementare etc. Trebuiesc avute În vedere și măsuri speciale pentru asigurarea curățeniei, inclusiv de educație a turiștilor În acest sens, care de regulă pe timpul deplasărilor În scop turistic Își permit multe libertăți de limbaj, de comportament, de vestimentație, etc. În cel de-al doilea caz, cabanele de altitudine medie să constituie o invitație la drumeție, mijloc de recreere, cabane de tranzit sau cu posibilitate de staționare (cazare, alimentație). Cabanele de mare altitudine, eventual de creastă, care să se
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Existența Parisului îi dizolva și îi conformează codului sau. Cei ajunși la Paris se deghizează în parizieni, copiindu-le costumele, manierele și, mai ales, felul de a vorbi, contopindu-se cu parizienii autohtoni. Femeile, în special, excelează în schimbarea identității, vestimentația sofisticată a secolului al XIX-lea ajutându-le în acest sens83. Identitatea Parizienei este sursa de confuzie și complexitate. Mai multe tipuri de opoziții și apropieri converg în delimitarea identității ei: femeia franceză/femeia străină, Pariziana/ provinciala, mondenă/alte clase
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de tip teatral proiectată pe scena unui român. Spectaculozitatea, vizualizarea și expresivitatea sunt semnele în care se recunoaște teatralitatea, în general [v.Pavis, 1991, p.365] și cea a Parizienei, în special. Strategiile de vizualizare a Parizienei sunt multiple: comportamentul, vestimentația, discursul, spațiile, ocupațiile. Femeia pariziana oferă un spectacol total că intrigă (de tip dramatic), acțiune (organizată că "lovituri de teatru"), portret (spectaculos), comportament (emfatic), receptare (epatarea spectatorului). Pariziana prezintă indici evidenți de teatralitate și invită la o receptare că o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon al III-lea, au "pasiunea aparentei"163, observă Françoise Giroud [p.75]. La nivelul personajului, universul aparentelor se constituie din simbolurile de statut, vestimentație, casa, rituri, gesturi expresive. La punerea să în scenă, Pariziana nu face economie de mijloace. Totul se pune la bătaie: semnele (bijuterii, costume, maniere) și atmosfera (mister, obscuritate). Resursele spectacolului actualizează stratul ascuns al realității, care rămâne deseori implicit. Aparent
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
rolul de a-l simboliză, pentru Stanislavski problemă centrală este cea a expresivității actorului. Dominantă vizuală devine principiu generator al constituirii imaginii scenice și, prin această, al dezvăluirii căilor imaginarului în opera de artă. Femeia oferă un spectacol definit de vestimentație și cadru. Importantă imaginii face ca aparențele să fie miza cea mare a femeilor. Femeile din clasele superioare, aristocratele și burghezele, sunt destinate scenei lumii, substitut al Curții, si se conduc după eticheta impusă de modă. Pariziana se plasează în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și interdicțiile majore de altădată. Goana nestăvilita după plăcere, proprie jumătății a doua a secolului al XIX-lea, apropie de asemenea clasele. Fenomenul neliniștește moraliștii, deoarece femeile oneste, gândindu-se să-și aducă înapoi soții, lupta cu curtezanele, împrumutându-le vestimentația, ținută. La Paris, constată contesă Dash în 1883, sunt mult mai multe femei greu de definit decât în alte orașe ale Franței. Dacă în provincie ele formează grupuri distincte, în capitala gradul de întrepătrundere este mult mai mare [p.163
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că semnul epocii este confuzia, iar la baza acestei confuzii este o ruptură între lucruri și discursuri, idei, valori și semne care sunt in reprezentare. Pariziana circulă cu ușurință între diferite spații, jucând diferite roluri, modificându-și ocupațiile, manierele, temperamentul, vestimentația, adaptându-se sau devansând epoca să. 2.3.2. Teatralizarea verbalului și nonverbalului Limbajul este cartea de vizită a personajului, expresia lui etnică, socială, geografică, profesională, genurială. Ion Manoli [1979, p.69-101] subliniază că determinarea lingvisticului nu este suficientă pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]