1,489 matches
-
privire ceva ce le detașează de dramatismul scenei, sentimentul de emoție fiind disimulat în seninătate și monumentalitate. Printre oamenii reprezentați trebuia să fie prezenți și cei de vază care au finanțat întregul ansamblu artistic. Aceeași grandoare este vizibilă și în "Vestirea morții sfintei Fină" ("Annuncio della morte di santa Fină"). La Sân Gimignano, Ghirlandaio îl cunoaște pe viitorul său cumnat, Sebastiano Mainardi, care îi devine colaborator. O altă destinație a lucrărilor lui Ghirlandaio este Abația Sf. arhanghel Mihail din Passignano. Aici
Domenico Ghirlandaio () [Corola-website/Science/320581_a_321910]
-
Biserica de lemn din satul Dealu Mare, comuna Vălișoara, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Buna Vestire”. Nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Biserica de lemn de la Dealu Mare, care poartă hramul „Buna Vestire“, este construită pe unul din dealurile din locul numit „Gruelaci“. Începuturile acestei biserici coboară până spre mijlocul secolului al XVIII-lea
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
Biserica de lemn din satul Dealu Mare, comuna Vălișoara, județul Hunedoara, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Buna Vestire”. Nu figurează pe lista nouă a monumentelor istorice. Biserica de lemn de la Dealu Mare, care poartă hramul „Buna Vestire“, este construită pe unul din dealurile din locul numit „Gruelaci“. Începuturile acestei biserici coboară până spre mijlocul secolului al XVIII-lea; două dintre vechile sale tipărituri, anume o Evanghelie (Blaj, 1765) și un Apostol (Blaj, 1765), ambele donate în 1769
Biserica de lemn din Dealu Mare () [Corola-website/Science/320983_a_322312]
-
păstrează câteva icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea (Arhanghelul Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, Deisis), în timp ce mare parte din icoanele pe sticlă au ajuns la Cluj, în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe. Ușile împărătești, tot de secol XVIII, înfățișând Buna Vestire, sunt ușor înnegrite și deteriorate. Biserica posedă și câteva tipărituri din secolul al XVIII-lea. În interior se mai păstrează o frumoasă scară dintr-o singură bucată de lemn, pentru accesul în pod. Clopotul din turn are următoarea inscripție: „ANNO
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
răspunzători fată de El pentru buna lor folosire. Noi recunoaștem drepturile de proprietar ale lui Dumnezeu, printr-o slujire plină de credincioșie fată de El și fată de semenii noștri, prin faptul că Îi înapoiem zecimea și dăm daruri pentru vestirea Evangheliei, pentru susținerea și dezvoltarea bisericii Sale. Isprăvnicia este un privilegiu pe care ni l-a dat Dumnezeu pentru a creste în dragoste și pentru a birui egoismul și lăcomia. Ispravnicul se bucură de binecuvântările care vin asupra altora, ca
Cele 28 puncte de Doctrina Adventistă () [Corola-website/Science/315431_a_316760]
-
3 obiective: În anul 1752, vornicul Ioan Sturdza (1710-1792) a ridicat aici un conac boieresc cu demisol și parter și care avea formă de cruce. În 1782, el a construit o biserică de lemn cu hramurile "Sf. Voievozi" și "Buna Vestire" pentru a servi ca paraclis al curții boierești. Pe pereții vechii biserici construite de vel-vornicul Ioan Sturza s-a aflat următoarea pisanie în limba română cu caractere chirilice: ""Această sfăntă beserică întru care se prăznuește seborul sfinților celor fără de trup
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
împreună cu episcopul Meletie Lefter al Romanului. În stânga intrării se află o pisanie în limba română cu caractere chirilice, având următorul text: ""Cu agiutoriul Presfintei Troiță a Dumnezeului nostru sau rădicat din temelie acestu sfăntŭ lăcașŭ întru carele se prăznuește Buna Vestire a Maicei D(o)mnului și săborul maimarilor voevozi Mihail și Gavreil de robii lui D(u)mnezeu Dimitri Sturza biv vel logofet fiulŭ lui Ionŭ Sturza biv vel logofet și de soție sa Elenco feica lui Feodor Balșŭ vel
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
în urma unei presupuse cruciade la Ierusalim, fapt neconfirmat istoric. Indiferent de origini, relicva a dat orașului Chartes un statut important, sute de pelerini venind de departe pentru a se ruga aici mai ales în ziua de 25 martie de Buna Vestire. După ce catedrala a ars în anul 1020, a fost construită una nouă, mult mai mare, tot în stil romanic. Lucrările au fost coordonate de către episcopul Fulbert. Ea a supraviețuit unui alt incendiu din anul 1134, dar în 1194 a fost
Catedrala Notre-Dame de Chartres () [Corola-website/Science/322522_a_323851]
-
Ioan Botezătorul". Construcția arhitecturală a iconostasului din Cernat este asemănătoare cu cel din Țânțari, cu diferența că scena cu "Cina cea de taină" este înlocuită cu "Întâmpinarea Domnului." La Biserica din Câmpulung Muscel care are hramul Sfântului Nicolae și Buna Vestire a Maicii Domnului, pe lângă o generoasă galerie de picturi murale realizate de Mișu Popp, iconostasul este cel care domină prin mărime și realizare artistică nu numai întreaga pictură a bisericii ci și toate iconostasele pictate în întreaga sa carieră. Icoanele
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
Tavanul drept al pronaosului are grinzi transversale și longitudinale; naosul și altarul sunt acoperite prin bolți semicilindrice. Rezultatele unei comparații între produsele activității zugravului Popa Ioan din Deva cu pictura păstrată la Gothatea, la care se adaugă și reprezentarea Bunei Vestiri, de pe ușile împărătești, justifică afirmația că și aceasta se poate menționa în palmaresul său artistic. Biserica se află într-o stare avansată de degradare și necesită reparații urgente. Din păcate, ca și în multe alte cazuri, resursele micuței comunități locale
Biserica de lemn din Gothatea () [Corola-website/Science/316915_a_318244]
-
, comuna Băița , județul Hunedoara a fost ridicată la sfârșitul sec.XVIII (1793). Are hramul „Buna Vestire” (25 martie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Hărțăgani din comuna Băița, județul Hunedoara, este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele de Herczegfalwa. Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII; ea a preluat modelul unei biserici
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
zincată; învelitoarea navei și altarului fiind din șiță. În apropierea bisericii, pe latura sudică, se află „scaunul de judecată”, alcătuit din bârne masive de stejar, având în mijloc o masă formată dintr-o piatră de moară. Icoana de hram, „Buna Vestire”, este opera lui Constantin Zugravul. este amplasată într-un loc favorabil, pe o colină, care oferă posibilitatea admirării unei priveliști superbe asupra culmilor din jur, zona fiind una din cele mai frumoase din județul Hunedoara și păstrătoare a unor vechi
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
poligonal cu cinci laturi. La Uilac, pereții au fost tencuiți, bolțile înlocuite prin tavane, iar la vest i s-a adăugat un pridvor, de zid, cu clopotniță. În noua așezare a fost însoțit și de ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, pe fundal arhitectonic,și cu chipurile proorocilor Isaiia și David, în registrul superior,într-o pictură aleasă, al cărei autor și datare, le aflăm pe icoanele, aduse de la Boiu, în colecția Episcopiei de Alba Iulia: Soborul îngerilor Mihail și Gavriil
Biserica de lemn din Uilac () [Corola-website/Science/316963_a_318292]
-
o listă cu 100 de agenți comuniști ce urmează a fi executați imediat ce orașul va fi eliberat. : În lucrarea cu caracter memorialistic "Cal troian intra muros - Memorii legionare", preotul Ion Dumitrescu - Borșa, membru "istoric" al Mișcării Legionare, Comandant al Bunei Vestiri, prima serie, membru al echipei de legionari care a luptat în Războiul civil din Spania, afirmă că în noiembrie 1940, Horia Sima ar fi încercat să-l asasineze prin intermediul lui Constantin Maimuca : Cartea preotului Ion Dumitrescu - Borșa, unul din cei
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
Biserica „Buna Vestire” din Jina, județul Sibiu, a fost construită în anul 1795. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Din documentele existente se știe că în Jina a mai fost o biserică din lemn, pe locul numit „Valea Secii”. Azi
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
știe că în Jina a mai fost o biserică din lemn, pe locul numit „Valea Secii”. Azi pe acest loc există o troiță, unde se fac procesiuni religioase la 6 ianuarie - la sărbătoarea „Botezul Domnului”. Actuala biserică, cu hramul „Buna Vestire”, a fost zidită în anul 1795. Cheltuielile au fost suportate de credincioși, alături de care a contribuit și regimentul l de graniță, cu sediul la Orlat, cu suma de 1040 florini. Jina era comună grănicerească, deși toți locuitorii erau de religie
Biserica Buna Vestire din Jina () [Corola-website/Science/325425_a_326754]
-
apoi a puhoaielor de ape provenite de pe urma topirii zăpezilor. Pădurarul găsește comoara ascunsă cu secole în urmă de Costea Negru, precum și bijuteriile inginerului francez, într-un tău din întunecimea pădurii, dar Lupu Mavrocosti îi poruncește să păstreze taina. În preajma Bunei Vestiri (25 martie), bilanțul exploatării era dezastruos, iar inginerul Bernard decide să renunțe la contract. Prințesa Kivi acceptă pentru prima dată avansurile lui Sofronie Leca, luând în calcul ideea unei mezalianțe. Acțiunea se termină în Noaptea de Sânziene, când Peceneaga se
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
capul Doloșman, se găsesc ruinele cetății antice Argamon (Argamum sub Imperiul Roman), iar puțin mai spre apus, pe unul dintre dealurile care străjuiesc lacul Babadag, se înalță tainica cetate Enisala ("Herakleia" în antichitate, "Eraclea" pe hărțile genoveze, "Yeni-Sala" adică "noua vestire" în turcește). Cele 400 de sepulturi dacice descoperite aici, din secolul al IV-lea î.e.n., precum și toporișcele de piatră șlefuită, ceramica și oasele de mamut arată o continuitate de populare încă din preistorie. Cetatea Herakleia, ruinată de Avari și de
Limanele dobrogene () [Corola-website/Science/327426_a_328755]
-
de o frumusețe rară, rămânând neatinsă. Grigore Manoilescu a fost membru al Mișcării Legionare. Este posibil ca datorită prestigiului de care se bucura fratele său mai mare, Mihail Manoilescu, în rândul membrilor mișcării, datorită faptului că finanța ziarul pro-legionar Buna Vestire, să fi sărit peste anumite etape inițiatice absolut necesare aderării la mișcare. Nu se cunoaște data la care a aderat la Mișcarea Legionară, și nici parcursul politic al acestuia în ierarhia mișcării. Oricum, în 1937, era unul din apropiații lui
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
fiind menționat în Nota nr. 15754 din 22 decembrie 1937 emisă de Corpul Detectivilor cu privire la starea de spirit din interiorul Mișcării Legionare după aflarea rezultatelor alegerilor: Grigore Manoilescu a fost pentru scurtă vreme editor și director al ziarului pro-legionar "Buna Vestire". Într-unul din numere, acesta a publicat un articol referitor la modul cum sunt tratați criminalii erei carliste, intitulat " Cu mănuși". Manoilescu învinuia guvernul că se poartă prea blând, prea tolerant, "prea cu mănuși" cu ucigașii Căpitanului și ai atâtor
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
a ramas totuși fără efect. În curând a fost numită o Comisie specială de Anchetă criminală care să instruiască crimele din timpul dictaturii carliste (3 octombrie 1940), care a ordonat arestarea preventivă a principalilor vinovați. După 23 ianuarie 1941, Buna Vestire și-a încetat definitiv apariția. Ulterior, Grigore Manoilescu a fost numit director al Institutului român din Germania în perioada în care Sextil Pușcariu era președintele acestuia, iar Constantin Noica, a fost numit referent pe probleme de literatură. În data de
Grigore Manoilescu () [Corola-website/Science/323377_a_324706]
-
Biserica "Buna Vestire” din Sibiu, cunoscută și ca Biserica din Groapă, este o biserică ortodoxă construită în perioada 1778-1779 în orașul Sibiu. Ea a fost refăcută în anii 1802-1803 de bogatul negustor Hagi Constantin Popp. Biserica se află situată pe Str. Justiției nr.
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
ca Biserica din Groapă, este o biserică ortodoxă construită în perioada 1778-1779 în orașul Sibiu. Ea a fost refăcută în anii 1802-1803 de bogatul negustor Hagi Constantin Popp. Biserica se află situată pe Str. Justiției nr. 5. Ansamblul bisericii "Buna Vestire” (din Groapă) din Sibiu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Sibiu din anul 2015, având codul de clasificare și fiind format din trei obiective: De asemenea, în cimitirul bisericii se află patru morminte înscrise în Lista monumentelor
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
La sfârșitul secolului al XVIII-lea, are loc o puternică afirmare a românilor din Sibiu ca locuitori ai orașului. În ultimul sfert al acelui veac, românii își construiesc primele biserici de piatră din oraș, toate în afara zidurilor cetății: Biserica "Buna Vestire" (sau Biserica din Groapă) a fost construită în anii 1788-1789 în cartierul Iosefin, fiind una din primele biserici ortodoxe din Sibiu. Lăcașul de cult a fost ctitorit de Stana, văduva lui Hagi Petru Luca. Ea a fost amplasată în valea
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
Sub cele trei portrete se află următoarea inscripție: ""Stanca soția dumnealui Hagi Luca, Hagi Constantin Popp, Peuna soția dumnealui H.C. Popp. Acestea sunt icoanele fericiților și în Domnul adormiților ctitori și fondatori ai acestei sfinte biserici care spre cinstea Bunei Vestiri închinată cu însuși a sa cheltuială din fundament au ridicat și isprăvit de fiii dumnealor și următorii: H.C. Popp și Maria Manicati s-au așezat întru acest sfânt locaș în 26 dec. 1831"". Ulterior, cele trei portrete au fost flancate
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]