3,775 matches
-
celor două porții de terci primite în arest, urca voios pe scară și nici nu mai băgă în seamă ce a urmat la gura administratorului care își văzuse sacrificiul ignorat. În casă, deschise frigiderul, scoase cina de acum două zile, vestitul sandvici cu parizer pe care-l mâncase și în vis, acum cam verzui și cu un oarecare miros de cadavru, pe care-l înfulecă mârâind de plăcere. Mamăăă, totuși ce noroc avusese! A doua zi, la școală, directorul îi puse
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
timp, soarele scăpătase, se lăsase seara cu miresmele ei peste toată Valea Putnei și jos, în fața mânăstirii se-ncinsese o horă mare în care se prinseseră fete și flăcăi în frumoase costume naționale din toate ținuturile locuite de români. Cântau vestiții lăutari ai Sucevei, era veselie peste tot, de la moșneag până la țâncii care se hârjoneau pe lângă maicile lor. Deodată încep să bată clopotele mânăstirii vestind venirea delegației Iașului, sosiseră în rădvane domnul Kogălniceanu, primarul Cerchez, poetul Alecsandri și alți mari oameni
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
cheamă. De ce să am teamă? Ultima scânteie din minte-i se stinse, Iar Destinul trist... sufletu-i cuprinse. L U I B R Â N C U Ș I (La Congresul al XIII-lea de DACOLOGIE, 2012) Părinte drag, oltean vestit!... Cu Dumnezeu te văd că stai În poarta sfântă de la Rai; Atîta ai muncit și ai trudit Ca marmorei să-i dai mărire, Când Somnul dulce ai cioplit, În bronz, Măiastra-ai dăltuit... I-ai dărui din suflet, nemurire. Prin
FONDATOR POETUL AV. MARCEL ION FANDARAC de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347907_a_349236]
-
statui care din ignoranță au fost atribuite ulterior unor false zeități. Împăratul simte că nu poate face față confruntării și adună din împărăția sa 50 dintre cei mai cunoscuți retori ai vremii pe care-i aduce în fața sfintei. Cel mai vestit dintre dânșii invocă pe Homer care l-a preamărit pe Zeus dar și pe Orfeu care i-a închinat imnuri lui Apolo. Ecaterina face trimitere tot la Homer care în alt loc spune de Zeus că este un mincinos și
SF. MUCENIŢĂ ECATERINA de ION UNTARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347254_a_348583]
-
De multe ori cu fratele cel mic mergeam desculți pe o potecă-ngustă și culegeam cireșe în poala cămășilor mult mai lungi decât o fustă. Dar bucuria n-a durat prea mult. Cireșul s-a uscat subit și ... mierla de vestită ciocârlie cu greu s-a despărțit. Noi am plâns, cum plâng copiii, când tăticu, după ușa, așeza cu brațul țândări din cireșul nostru falnic și în fiecare seară le bagă în gură sobei transformându-le-n cenușă. ION I. PĂRĂIANU
CIREŞUL, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347285_a_348614]
-
De’i blestem sau e urgie, Moare Sfănta Românie. Ard pe jar de foc și pară Viața noastră care’i chioară. Nepăsare’n țară crește Biet românul, iar cerșește. După atătea consultații, Ei vorbesc tot de inflații Leul ce căndva vestit, Azi e mic și pricăjit. Dau cu vorbele într-una Mama lor, parcă e ura. Pietrele lovesc mereu, Plănge Bunul Dumnezeu. Hai să ne unim odată Că e țara destramată Și la poarta de hotar Plănge Cuza cu amar. Prindem
HAI SĂ NE UNIM CU TOŢII! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347352_a_348681]
-
Sfinților Apostoli Petru și Pavel al Patriarhiei Antiohiei, iar începând cu 22 noiembrie anul 2010 era Membru de Onoare al Academiei Romane. Ca atare este personalitate marcantă a culturii și spiritualității românești, de anvergură și recunoaștere națională și internațională, autor al vestitelor “Memorii”, membru al Uniunii Scriitorilor, traducător și diortositor al Sfintei Scripturi - Care a și devenit Ediția Jubiliară a Sfântului Sinod, în anul 2001. Colaborator apropiat și sfetnic luminat al multor personalități culturale, profesori și ierarhi, îndrumător a multor studenți și
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347338_a_348667]
-
cărbuni încinși a fost binevenită, ne-am putu relaxa picioarele și mințile în care îngrămădisem în viteză o sumedenie de informații. Am ținut să ne încheiem această a doua zi a turului nostru, mult prea încărcată, cu o plimbare prin vestitul Bazar, pe care l-am găsit aproape de ora închiderii. Iar după ce am admirăm statuia construită în 1990, ce veghează orașul pe timp de noapte, de sus, de pe muntele Bahirawakanda, ne-am retras în camere, sperând că odihna nopții să ne
TREI ZILE ÎN MUNŢI, PARTEA A III A de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347339_a_348668]
-
locuiam către miazăzi. Zidurile blocului se încinseseră peste măsură, că m-au determinat să ies la plimbare prin parcuri, să mă răcoresc pe un lac într-o barcă. Trec pe trotuarul crăpat ca pe o mare schiță în alb-negru a vestitului arhitect al orașului. În stația de tramvai, care trece din zece în zece minute, sunt muncitori cu piepturi păroase care sclipesc în soare fie de transpirație, fie de unsoarea de pe fiare. Pe unii îi mai văzusem la prefectură cerându-și
AM FOST PRINTRE EI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347402_a_348731]
-
binecuvântate a Moldovei, iar nu în ultimul rând și vrednic sprijinitor al Sfântului Munte Athos, între care la loc de cinste se numără Sfânta Mănăstire Zougrafou - închinată purtătorului de biruință a creștinismului - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, unde se și află vestita sa icoană, oferită în dar de către Măritul Domnitor, întru amintirea, pomenirea și cinstirea Marelui său Ocrotitor și Biruitor, în războaie și primejdii de tot felul. Acest Sfânt a susținut politica Statului în măsura în care aceasta slujea interesele poporului drept-credincios, dar nu a
DREPTMĂRITORUL VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT AL ÎNTREGII MOLDOVE ŞI FOLOSUL, PARTICIPAREA SAU IMPACTUL CREŞTINILOR ORTODOCŞI ROMÂNI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1278 din [Corola-blog/BlogPost/347411_a_348740]
-
să îmi amintească și de alte lucruri măiestrite ieșite din mâinile care au îmbodobit veacuri de-a rândul locuințele românilor, nu numai în interior, dar chiar începând cu poarta de intrare în curte și mergând apoi spre realizarea bijuteriilor arhitectonice,vestitele biseici, devenite patrimoniu universal prin UNESCO. Plecând acasă, m-a urmărit forța acestor piese vestimentare românești de a transmite o stare benefică și reconfortantă. Sunt piese înzestrate cu puterea de a strecura tainic o armonie interioară și o deosebită admirație
SUFLETUL DIN IILE ROMÂNEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347475_a_348804]
-
să le spun momentan veșnice dacă n-ar suna așa imposibil, dar în spațiul nostru rural, amenințat pe zi ce trece de iminența uniformizării cu restul lumii, exact acesta e stadiul pe care el l-a „fotografiat”: stadiul în care vestita „veșnicie de la sat” pare a fi pe calea de a se destrăma. Așa se face că învățăm de la el să valorăm iarăși mai mult tradițiile, natura și înțelepciunea înnăscută a neamului. Și da, învățăm și că unele lucruri încă mai
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]
-
duce seara în gradină, Pe mân-am să te culc în noapte Și vorbe dulci ți-oi spune-n șoapte, Ți-oi umple casa de copii Și tu vei știi... Eu n-am să-ți spun nici vorbe mari Precum vestiții cărturari. Dar când vom fi pe-același drum, Întotdeauna... ca și-acum, Vor trece zile rând pe rând Și-om împărții același gând Și-o curte plină de nepoți, Ai să socoți... Referință Bibliografică: Ascultă-mă, femeie... Marin Bunget : Confluențe
ASCULTĂ-MĂ, FEMEIE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 760 din 29 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348902_a_350231]
-
piesa cea mai simplă cu ritmul cel mai simplu, sau dacă nu știi că în Simfonia a IX-a a folosit într-un scurt pasaj o inflexiune jazzistică, sau că a fost primul compozitor clasic care a utilizat corul în vestita „Odă a bucuriei”? Cum să știi să-l cânți pe Hans-Werner Henze sau pe Benjamin Britten dacă nu le-ai ascutat toate lucrările, sau nu ai citit nimic despre viziunea lor asupra vieții? Loredana BALTAZAR: Înțeleg din spusele tale că
INTERVIU CU MUZICIANA CORINA UNGUREANU-KISS de LOREDANA BALTAZAR în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348913_a_350242]
-
erau două prietene nedespărțite. În momentul în care „Balada” lui Ciprian Porumbescu a început a învălui atmosfera în notele lirice ale frumuseții spiritului românesc, am văzut și am simțit, privirile pline de admirație și încărcate de emoție în ochii urmașilor vestiților samurai. Lansarea cărții a coincis cu ziua de naștere a fiului meu, Alexandru, care s-a ocupat de difuzarea muzicii românești și de fotografii. A fost un moment electrizant, parcă ne cunoșteam de când lumea. Evenimentul s-a încheiat cu muzică
ANTOLOGIA IZVOARELE VIEŢII ÎN JAPONIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346765_a_348094]
-
ca Dumnezeu să îl ierte și să-l odihnească, să-l numere cu drepții, în Împărăția Sa cea Cerească, Sfântă și Veșnică!... Și acum, după această scurtă introducere, în ultimii ani având eu mai multe drumuri la Sibiu, inclusiv la vestita școală teologică - Facultatea de Teologie Ortodoxă “Andrei Șaguna”, m-am hotărât, luându-mi (și) inima în dinți, să vorbesc cu Părintele Profesor Ilie Moldovan, o gazdă primitoare și plină de îngăduință, în cadrul unui succinct interviu, despre Euharistie și Mântuire, despre
PĂRINTELE PROFESOR ILIE MOLDOVAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346735_a_348064]
-
gulerașe. Hei, ce zici? Taci?! Mă, șmecheraș! Lajos, păunul ăla al tău e împăiat? - Nuuu! Stă el acolo, așa, sus, în frunzele de dud și se crede... - Rege! - Nu, papagal! Unul venit călare pe un cal cu corn, de dincolo de vestitul său ecuator. Așa mi-a zis într-o zi Erika. Ai văzut-o și tu?! Cotoroanța! - A, da, Baba Cloanța! Mi-a spus de ea ceva, ceva, bunica... Într-o poveste, cum că era și nu prea... - Uite-o aci
OLTENII UN FEL DE EVREI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 406 din 10 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346736_a_348065]
-
va lega o adâncă și trainică prietenie pentru tot restul vieții. Aici a rămas 14 ani adâncindu-se în rugăciuni și preocupându-se de zidirea sa sufletească. A călătorit apoi culegând învățătură și de la alte mănăstiri unde se aflau părinți vestiți. Rugăciunile sale îl făcuseră temut diavolilor care se depărtau numai la apropierea sa de locurile în care aceștia bântuiseră înainte iar năvălirile lor asupra lui nu mai aveau de multă vreme nici un efect. Așa se face că ajungând la Enos
SFÂNTUL GRIGORIE DECAPOLITUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346869_a_348198]
-
sensul tradiției instituite de Platon și continuată de Cicero. Numeroase scrieri din ansamblul primelor manifestări literare autohtone au un profund caracter demonstrativ cu accente patetice sau polemice, aliniat la scrierile anterioare sau contemporane lui. Teotim I de Tomis, despre care vestitul istoric Hieronymus (n. 340/350 - m. 420) arată în opera sa De viris ilustribus că a scris anumite opere „în stilul vechii elocințe” Se înțelege că un autor care utilizează stilul vechii elocințe este, desigur, un bun cunoscător al oratoriei
ANTOLOGIE -POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346914_a_348243]
-
nuntă tocmai la capătul lumii, în orașul lumină a tuturor vremurilor în care a fost construit turnul Eifel (francezii pronunță Efel cu accent pe ultimul e) cu oțel din Reșița. Nu ziceți „onor țării” Reșița se afla în Austria precum vestita brânză de Brăila venea în Franța direct din Bulgaria. Asta era geografia lumii, corectată pentru publicul larg de francezi abia de către Jules Verne care a plasat fiecare localitate la locul potrivit. Cu caleașca proprie însoțită de mai mulți armăsar de
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
puteri creatoare și plinitoare divine? Armonia unitară a lui exprimă, în forme finite, (de)limitate, infinita gândire plină de dragoste a lui Dumnezeu. Frumusețea lumii este lucrarea Sfântului Duh, Duhul Frumuseții iar frumusețea lumii în sine, după cum se exprimă un vestit teolog, este bucuria „existenței” Sfântului Duh în alcătuirea minunată a cosmosului, „izvorul și apa vie” după cum i se zice în Apocalipsă (22, 1). Fiind prezent în mod activ într-un mod inefabil, în prezența lui harică își află fiecare făptură
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
proaste, se consolase cu “acea victorie” - cum îi zicea ea, asupra ei însăși, adică își înfrînase spiritul ca să-i triumfe simțurile ... de puștoaică își dorise să se vorbească numai despre ea, se visa crăcoasă ca Natalia Oreiro și frumoasă și vestită precum Cristina Aguilera, avea formele exuberante și incitante pentru bărbați precum Victoria Abril, care a declarat, pozînd goală: “J'ai plusieurs clitoris, un qui se situe au meme endroit que chaque femme et un dans la tête, qui doit aussi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 24-25 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348366_a_349695]
-
înaintea ochilor din țesătura tainicelor amintiri? Cam pe la începutul anilor 1950, modernul oraș Oradea, căruia i se spunea Oradea-Mare, era vestit în toată Europa pentru frumusețea și civilizația lui, oraș cosmopolit cu înfățișare occidentală care se mândrea cu un teatru vestit, cu primul observator astronomic din Europa, cu clădiri frumoase, cu aspectul impunător al Primăriei, al Bisericii cu Lună, cu Palatul și un pasaj pavat cu sticlă care unea trei străzi, cu Vulturul Negru, ca o adevărată emblemă a orașului, căruia
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
de „bronzați mici foarte mari“, ori de la jarul și de la „vițeii/ purceii-la-proțap“ rotiți în sensul mișcării acelor de pendulă/ ceasornic și tot mai rumeniți - după exemplul cu vițelul haiducesc, „matrioșcizat“/ „matrioșic“ dat/ televizat antărț de slobozianul Mircea Dinescu, chiar de la vestitul său Han/ Domeniu-de-Cetate (han/ domeniu nu neapărat „de rețete culinare de ultim răcnet românesc“, ci, sigur, de Poezie) de pe buza Dunării oltene -, încât nu numai „câinii lui Pavlov au salivat“ („condiționat“ / „necondiționat“, n-are importanță), ci și câinii („castrați“/ „necastrați
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
că în portul brădiștenilor nu există „clop maramureșan“, ci căciulă dacică, ori pălărie - la lucru, vara, țăranii purtau pălării de paie; mai mult ca sigur, la ediția a doua, autorul frumoasei coperți, Mihai Băileșteanu, va folosi chiar o fotografie-color cu vestiți Călușari din Brădeștii Bătrâni, în portul lor alutuanian > oltean, nu cu port maramureșean). În Cuvântul introductiv, Rodica Florescu ne asigură că: „...Monografia comunei Brădești se constituie, după ani de căutări, într-o modestă încercare de restituire a trecutului, de readucere
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]