436,616 matches
-
printre manuscrisele răposatei mele soții. Dedic această veche prefață în amintirea Dorei Scarlat, interpretă excepțională, nenorocoasă, a lui Malaparte... Despre soldații români întâlniți pe frontul din răsărit, Malaparte scrie că sunt niște țărani ignoranți care n-au pus mâna în viața lor pe un șurub, pe o piuliță sau motor. Niște primitivi față de masa uriașă de lucrători mecanizați ai URSS-ului. Tot scriitorul italian mai spune că acești inși înapoiați, dând prin satele rusești de portretul lui Stalin, scriau dedesubt: Aiurea
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
în latinește și chiar și în finlandeză... Numai când este supărat sau înduioșat la culme, altceva Malaparte nu găsește să spună decât ce spunem și noi la bucurie, la necaz... Acuitatea ideilor și observațiilor lasă deodată loc trăirilor și spontaneității vieții. Scrisă în 1943 și apărută în 1944, opera de bază a lui Curzio Malaparte poartă drept titlu expresia germană definind dezastrul total, deși autorul pretinde că ea ar proveni din ebraică, de la cuvântul kopparoth. Discutabil. El își explică singur alegerea
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
care trec, la lucrul sau carierele pe care și le aleg, deoarece deosebirile fizice se răsfrâng asupra nevoilor, sentimentelor, viziunii și dorințelor individuale. De aceea mi-am propus să scriu punându-mă În situațiile femeilor. Din experiența mea de o viață, În primul rând cu femeile cu care am avut contacte de excepție, precum mama, bunicile, soția mea, fiica sau nepoatele mele, rudele feminine, cunoștințele apropiate, colegele sau femeile cu care am lucrat sau am avut prilejul să discut, am acumulat
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
fel de a trăi, de a vedea lucrurile prin prisma nevoilor noastre pământene. Sângele nu prea are un mare lucru de spus. Nimeni nu are sânge pur. Asta există numai În capul unor visători. Totul se schimbă, totul se preface, viața este o continuă mișcare În care elementele primordiale se Împreunează, se dezunesc, se transformă, prezervând, totuși, cantitatea de energie așa cum a existat de la Început. Aș putea spune că oamenii de știință sau inginerii pot deveni mari scriitori sau poeți, deoarece
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
fac față acelorași probleme naturale. Femeile sunt și ele, În majoritatea cazurilor, persoane pozitive. De aceea doinele noastre se Împletesc cu cântece de veselie, de aceea horele fac față sârbelor. E nevoie de schimbare, de reînnoire a sentimentelor, deoarece, altfel, viața ar deveni un adevărat coșmar. Ceea ce ne menține pe linia de plutire este acest fel de a alterna durerile cu plăcerile, caldul cu frigul, lumina cu Întunericul... Veți vedea că poemele din acest volum nu dezmint realitatea feminină românească.
Prefață. In: Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_336]
-
la Allain Robbe Grillet, de la Aglaja Veteranyi la Sorin Alexandrescu și Nicolae Balotă, de la Ismail Kadare la Francois Furet și Mario Vargas Llosa. Se poate spune că Rodica Binder transformă o specie jurnalistică în ceva mai important, în urmă de viață, perspectivă și unghi de refracție pentru niște biografii îndeobște mai puțin comune, precum cele de scriitori. Fiecare dintre interviuri e precedat de o schiță biobibliografică oferind cititorului un maximum de informație bine cântărită, niciodată superfluă. în același timp dialogurile sunt
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
unui articol din numerele noastre trecute. Interviul luat de doamna Binder completează o biografie tragică și grotescă, la limita senzaționalului. Un alt interviu extrem de reușit în care autoarea reușește să atingă cam tot ce poate spune esențial un scriitor despre viață, e acela luat lui Ismail Kadare, romancier albanez în mare vogă la Paris și împărțind cu România condiția balcanismului constitutiv, așa cum este el, nesuferit și amuzant, evervant și fertil deopotrivă. De altfel relația diverșilor interlocutori cu România este întrebarea constantă
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
de commodization, potrivit Lindei Hutcheon. Foarte interesant e și interviul cu Jean d'Ormesson, scriitor și academician francez, activând la UNESCO, om cu un discurs simplu și persuasiv, formulând un mare adevăr: "Literatura este, în mare parte, un schimb al vieții reale cu viața visată și viața scrisă." Georges Poulet vorbește despre revelațiile pe care i le-a produs opera lui Marcel Raymond, structuralist avant la lettre, lui, unei "conștiințe critice" preocupată să surprindă "acel soi de energie lăuntrică, de însuflețire
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
Lindei Hutcheon. Foarte interesant e și interviul cu Jean d'Ormesson, scriitor și academician francez, activând la UNESCO, om cu un discurs simplu și persuasiv, formulând un mare adevăr: "Literatura este, în mare parte, un schimb al vieții reale cu viața visată și viața scrisă." Georges Poulet vorbește despre revelațiile pe care i le-a produs opera lui Marcel Raymond, structuralist avant la lettre, lui, unei "conștiințe critice" preocupată să surprindă "acel soi de energie lăuntrică, de însuflețire perpetuă a gândirii
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
interesant e și interviul cu Jean d'Ormesson, scriitor și academician francez, activând la UNESCO, om cu un discurs simplu și persuasiv, formulând un mare adevăr: "Literatura este, în mare parte, un schimb al vieții reale cu viața visată și viața scrisă." Georges Poulet vorbește despre revelațiile pe care i le-a produs opera lui Marcel Raymond, structuralist avant la lettre, lui, unei "conștiințe critice" preocupată să surprindă "acel soi de energie lăuntrică, de însuflețire perpetuă a gândirii celei mai adânc
Despre dialog ca existență by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14426_a_15751]
-
a condiției sale existențiale, astfel încît devine prizoniera imobilului moștenit ori, conform simbolisticii anunțate, este condamnată la stadiul intra-uterin, pre-oedipian. Locuirea prenatală, securizantă pare, doar, confortabilă - răcoarea resimțită -, căci în fapt este percepută inconștient ca un zid. Chemarea la viață și singura legătură cu lumea exterioară le realizează fereastra, simbol voyeur-ist, în apropierea căreia adulmecă autoerotic căldura, dar și semn al sexului feminin, ce nu poate fi asumat psihofiziologic de către eroină. Evoluînd abnorm, aceasta are satisfacții fantasmatice, mijlocite de ochiul
Sephora, Bianca și Sofia by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/14429_a_15754]
-
în fața ei sticluța cu laudanum (precizarea nu figurează în text) și nu clintește un deget ca să o oprească. Wanda este idealul ei feminin și vrea să o vadă fericită cu Mircea Aldea. Cu orice preț. Chiar și cu acela al vieții Margaretei. Indisciplinată, veșnic cu gura mare și cherchelită cu tescovină de la Băilești, umblă Zamfira (Mirela Dumitru) cea șleampătă prin scenă. Și iarăși minunați și convingători, într-un justificat travesti - Constantin Cojocaru și Ionel Mihăilescu, prețioasa Colette a lui Carmen Tănase
Cuvinte și semne, bîrfe și blesteme by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14442_a_15767]
-
Feraru. Întregul, vol. I 1905-1929, vol. II 1930-1939, îl putem privi ca pe o adevărată carte de vizită a publicistei și scriitoarei cu debutul legat de cotidianul "Voința națională" și cu activitatea desfășurată timp de trei decenii, între 1905-1939, la "Viața românească", "Adevărul literar și artistic", "Adevărul", "Dimineața". Din succesiunea titlurilor, așa cum sunt adunate laolaltă între coperțile ediției, devine vizibilă unitatea de conținut a textelor și impulsul care le guvernează: cutezătorul spirit critic al autoarei, neabătutele ei virtuți și merite cărturărești
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
după vizitarea expoziției, organizate la Biblioteca Națională de la Paris, la 50 de ani ai curentului: "Am fost singura care eram de părere că, dimpotrivă, este vorba de o mișcare de reînnoire, după cum am fost cea dintâi care am scris la "Viața românească" încercări asupra simbolismului". Mai rețin, din portretul lui Jean Moréas, rolul atribuit lui în dezvoltarea mișcării simboliste. Manifestul său lansat în "Le Figaro", comentat de Anatole France, în "Le Temps", precum și al doilea răspuns al său adresat lui Anatole
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
exemple varietatea preocupărilor Izabelei Sadoveanu și calitatea interpretărilor ei, încerc să mă fixez doar asupra felului cum tratează traducerea, ca problemă de artă literară. Traducerile sunt "interpretul unui popor pe lângă altul, schimbul de idei și sentimente care face să circule viața și să reînnoiască sufletele...". Observația cu oarecare tentă de teoretizare, apare în prezentarea volumului Tălmăciri al lui Șt. O. Iosif. Aplicarea în practică își găsește locul în două traduceri comentate, Lirica lui Horațiu, datorată lui N. I. Herescu, și Satire de
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
bună din opera lui Pirandello este aceea în care Pirandello nu e pirandellist" țin de universul cunoștințelor ei. Ediția debutează cu o cuprinzătoare, documentată și sistematică prefață, intitulată Izabela Sadoveanu: trei decenii de critică literară, descriere a traseului întâmplărilor din viața scriitoarei, datele unei cronologii sever controlate, în care selecția este în deplină complementaritate cu întregul. Margareta Feraru formulează multiplu prezența Izabelei Sadoveanu în lumea literelor române. Prefața ca și componentele celor două volume ale ediției oferă, pe lângă textele ca atare
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
striviți pe loc tăcură, oprindu-și mîini și suflet, ca și cum treizeci de bătălii vuiau în gură; și gura-aceasta începea acum. Și-uimite stau aceste mii ca-n fața cetății Ierihon în marea zi, dar trîmbițe erau în el, și viața acum aproape li se nărui, cedîndu-i brusc, ca zidurile groase, învinși, pătrunși de groază, fără grai, uitînd și cum, despotic, el strigase la Gabaon atunci spre soare: Stai! Și Domnul, ca o slugă, temător îl și ținuse, mîinile durîndu-l, deasupra
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
azvîrle la un loc, c-un gest, poruncitoare și semeață. Privește-apoi: aprins îi stă în față și nu se lasă,-acolo jos, înfrînt. Dar, ridicîndu-și fruntea, zîmbitoare salută-ncet și, fără un cuvînt, ea îl strivește-n sprintene picioare. Din viața unui sfînt A cunoscut și teama; la-nceput de ne-ndurat era, cum intri-n moarte. Blînd sufletul să treacă mai departe, ca pe un fiu, el mare l-a crescut. A cunoscut și lipsuri de nespus, de zori lipsite, ca
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
urmă avansurilor lui Anatolie, dacă acel minunat principe Andrei a murit într-adevăr, dacă Pierre a avut curajul să îl împuște pe Napoleon, ajungeți pînă la urmă să rescrieți romanul lui Tolstoi, lăsîndu-l pe Andrei să se bucure de o viață lungă și fericită, făcînd din Pierre eliberatorul Europei și, mai mult decît atît, împăcînd-o pe Ema Bovary cu bietul Charles [...]; sau ați putea decreta că Scufița Roșie intră în pădure și se întîlnește cu Pinocchio, sau că este răpită de
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
leului, tot ar fi făcut bani buni de pe urma Enciclopediei virtuale. Trec cu vederea inconsecvențe precum alternanța dintre D'ale carnavalului și D-ale carnavalului, sau faptul că, deși se precizează că ortografia a fost adusă la zi după normele Academiei, Viața lui Caragiale de Șerban Cioculescu a scăpat, printr-un mister, de transformare, rămânând cu î din i; alarmantă mi se pare tendința de "uitare" a semnelor diacritice (mai ales în "ferestrele" de cuprins), posibil fenomen tipic pentru "produsele multimedia", datorat
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
a confirmat în invenția politică a secolului XX, totalitarismul, un aforism al lui Chestterton: nebuni nu sînt cei care și-au pierdut uzul rațiunii, ci cei care au pierdut totul în afară de rațiune. Piezînd omenia din cauza unei raționalități sterpe, desprinse de viață (ceea ce, spre deosebire de Sartre, îi repugnă lui Camus cînd zicea ceva de genul: dacă aș avea de ales între justiție și mamă, aș alege-o pe mama) regimurile totalitare - și, din păcate, nu numai ele - au pervertit totodată și ideea de
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
altele, un ciclu care se numește Compromisul. Dovlatov povestește despre "documentarea" pe teren, pentru scrierea articolelor ditirambice în gazeta "Sovieskaia Estonia", la care scriitorul a lucrat un timp. Mai exact, în ce mod au fost golite de orice urmă de viață materialele gazetărești. Și, pentru că viața e tristă, scriitorul a hotărât s-o privească cu umor. Am ales pentru exemplificare - din cele douăsprezece compromisuri - câteva fragmente din cel de-al cincilea. (M. Ș.) Se dedică N. S. Dovlatova, pentru toate chinurile
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
numește Compromisul. Dovlatov povestește despre "documentarea" pe teren, pentru scrierea articolelor ditirambice în gazeta "Sovieskaia Estonia", la care scriitorul a lucrat un timp. Mai exact, în ce mod au fost golite de orice urmă de viață materialele gazetărești. Și, pentru că viața e tristă, scriitorul a hotărât s-o privească cu umor. Am ales pentru exemplificare - din cele douăsprezece compromisuri - câteva fragmente din cel de-al cincilea. (M. Ș.) Se dedică N. S. Dovlatova, pentru toate chinurile! Acasă mi-am răsfoit tăieturile
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
Dovlatova, pentru toate chinurile! Acasă mi-am răsfoit tăieturile din ziare. Pe unele le-am citit. Am căzut pe gânduri... Bucăți de hârtie îngălbenite. Zece ani de minciuni și de prefăcătorie. Și, totuși, dincolo de asta, sunt niște oameni, dialoguri, sentimente, viața... Nu în hârtii, așa, la orizont... Greu mai e drumul de la "pravda" la adevăr. Nu poți să intri de două ori în apa aceluiași râu. Poți însă să distingi în adâncul ei fundul acoperit de cutii de conserve. Iar în
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
și mama lui suntem pozitivi, iar fiul - negativ. - N-ar fi rău să ascultați și ce spune el. - E imposibil să-l asculți. Îl întreb: "Iura, de ce mă disprețuiești? Eu am obținut totul prin muncă îndârjită. N-am avut o viață ușoară. Acum ocup un post important. Ce crezi, de ce eu, un felcer modest, am fost numit șeful spitalului?..." Iar el îmi răspunde: "Pentru că toți colegii tăi deștepți au fost împușcați..." Ca și cum eu i-am împușcat... Sună telefonul. - La aparat, - rosti
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]