1,834 matches
-
înfă țișarea comună a umanității; și acest lucru a fost posibil după sfântul Irineu, deoarece Duhul Sfânt s‑a coborât asupra Fiului lui Dumnezeu făcut om, care a acceptat să locuiască în mijlocul neamului omenesc, să poposească între oameni, să con‑ viețuiască cu creatura lui Dumnezeu, operând în ea voința Tatălui. Distanța față de transcendent este atât de mare încât nu permite să facem reprezentări: cu cine să‑1 comparăm pe Dumnezeu și cu ce imagini să‑l ase‑ mănăm?67 Dumnezeu nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu mai e în niciun fel dincolo de ei și nu mai reprezintă parte integrantă a existenței, pentru că nu sunt suficient de instruiți încât să își folosească agilitatea motorie pentru a se curăța ei înșiși de tina zilelor în care au viețuit ceva mai bizar decât ar fi trebuit. Și norma de conduită e o formă de uitare, pentru că, de vreme ce numeroasele principii invadează sfera comportamentală a individului, acesta uită în formalitatea de care dă dovadă un fel de parte a sinelui, încălcând
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Cristi Avram Viețuind printre serafimi Când am intrat în casă, în urma unor eforturi într-un final izbutite de a potrivi șiragul de chei pe care din păcate le aveam din abundență la îndemână, miam dat seama că ceva se întâmplase cu locul în
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92958]
-
răul s-a instalat în lume"59. Starea primordială a omului a fost, deci, una de necunoaștere, de bine și echilibru datorat acestei necunoașteri, în care nu exista curiozitatea ca manifestare specifică. Este starea de puritate absolută în care omul viețuia alături de animale și nu avea deprinderi diferite legate de folosința lucrului sau uneltei. În această stare, omul percepe lumea într-o perfectă unitate, într-o nediferențiere funciară, nealterată de detalii sau accidente. Când conștiința omului a deosebit lucrurile, prin detaliile
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Dincolo de recunoașterea liberului arbitru, trebuie să ne recunoaștem dependența de natură și lumea înconjurătoare. Cercetările matematice 827 ale comportamentului uman din cursul secolului XX ne-au convins că suntem ființe predictibile, cu un comportament natural, profund integrat cosmosului în care viețuim. Există, din această perspectivă, un gen de devenire, de darwinism social și economic. Nu spunem lucruri noi. Matematica era considerată principiul "originar al tuturor lucrurilor încă de pe vremea filosofului grec Pitagora"828. În dezbaterea despre contribuția lui Descartes la regândirea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
apariția civilizațiilor, situându-le cu 1000 de ani mai devreme, adică în jurul anului 4000 î.Hr. Vezi Arnold J. Toynbee, Studiu asupra istoriei, Editura Humanitas, București, 1997, vol. I, p. 68. Toynbee adaugă: Dacă am înțelege, prin istorie, întreaga perioadă de când viețuiește omul pe pământ, vom găsi că perioada în cursul căreia s-au născut civilizațiile, departe de a mai coincide cu durata vieții omului pe pământ, acoperă numai 2% din această durată, ceea ce înseamnă a 50-a parte din întreaga viață
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
anii 1960 s-a Îngrijit pentru un loc de veci adresânduse primarului localității Viels-Moisons pentru a i se aproba În caz de deces Înhumarea În cimitirul localității respective. I s-au făcut propuneri ca În situația retragerii din activitate, să viețuiască În U.S.A. dar Mitropolitul nutrea totuși gândul Întoarcerii În țară. I se dădeau asigurări că venind În țară va recăpăta titlul de mitropolit și i se va acorda o pensie satisfăcătoare. Dar, toate opțiunile s-au oprit În ziua
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
condamnaților s-a ameliorat și s-au Înființat la Moscova comisii care urma să vină la fața locului și să amelioreze condițiile de muncă și de trai. Este impresionantă memoria părintelui prin menționarea numeroaselor nume de români cu care a viețuit În lagăre sau pe care i-a Întâlnit În multele sale peregrinări prin lagărele din Siberia, În gări, În trenuri, În colonii și Închisori. Redă discuțiile, impresiile, Întâmplări, amintiri, cu nume și pronume, cu localitatea din țară a românilor Întâlniți
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Duhului; să fie primit Cuvântul Tău. Îți cerem aceasta prin Isus Cristos, Cuvântul Tău cel Viu venit între noi pentru a trăi aici, pentru a trăi în Biserică, împreună cu Maria, mama Fiului Tău, care cu Duhul Sfânt și cu Tine viețuiește și domnește în vecii vecilor. Amin. La începutul acestei zile, avem mângâierea specială de a ști că există multe persoane care se roagă pentru noi. Am găsit o scrisoare din Brazilia, scrisă de o persoană care se află acolo ca
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
mai matur", și înțelepciunea sa mi l-a sugerat pe Calistrat, dacă tot îs moldovean ca Hogaș, și așa a rămas! V.P.: Pentru a vă pune următoarea întrebare, mă inspir din versurile dumneavoastră: "M-am născut, am crescut, am copilărit, viețuit,/am fost, sunt, voi să fiu un rătăcit, am jelit/cât în șapte vieți, de râs n-am râs decât în/vreo trei/printre lacrimi, cele mai multe amare/se cheamă că am trăit, fiecare cu steaua și părticica lui de infinit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
nutreț, iarna - să fii continuu la coada vacii... Noi om trece dincolo, că-i timpu, da’ cei mai tineri ce fac? N-au primit banii pe lapte de la stat din noiembrie. Nu te simțești bine dacă nu ești unde-ai viețuit Simțind că vreau să le știu curpenul, bătrânul clipește din ochii albaștri sub căciula de astrahan. Tata era Victor Ciorbea, iar bunicul era tăt Vasile... Tăt de-aici de loc... Nu suntem unguri... că-l făcuseră că-i ghe ungur
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lupchii. Vecina avea trei oi. Le-a legat de un pociumb la grajd, peste pârău. În mijlocul zilei, au venit lupchii. A mai rămas una... Ie... Nu vă mutați la București, la fecior? Nu ne ducem. Dacă nu ești unde-ai viețuit, nu te simțești bine. Ca să stăm oameni bătrâni închiși într-un apartament... Noi suntem bătrâni și de-acum ne vine timpu să mergem la ceilalți mai repede. Ie, ie... nu tre’ să fim anchilozați ca să ajungem mai repede la ei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
1959, au venit tovarășii închinători la seceră și ciocan de le-au pus pe fugă pe maicile de la Mânăstirea Războieni. Credincioasele vârstnice au fost duse la Agapia, Văratec și Slatina, iar cele mai tinerele au primit sarcină de partid să viețuiască printre oamenii muncii. Patru maici au rămas aici fără port monahal, ca să poată îngriji sfântul lăcaș de parohie. În 1973, s-au făcut săpături arheologice și s-a restaurat mânăstirea. În 1990, cele patru maici și alte călugărițe de la Văratec
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Și nu se poate să nu tresari de admirație în fața omului creator, cel care a contribuit și contribuie esențial la actul nobil de edificare a lumii frumos civilizate, minunân- du-te, totodată și întrebându-te, cum alături de omul creator poate viețui și celălalt fel de om, distrugătorul... În această casă, la etajul al doilea, cu vedere la stradă, se află și camera în care găzduim noi, eu și Claudia, și care e, totodată, locul meu de muncă (afară de cel din bucătărie
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
nu-l pescuiește oricine, oricând și oriunde), este zăgăzuit cu maluri zidite din piatră solidă, are o lim- pezime de cristal, nimeni nu aruncă nimic în el (nici măcar copiii, în joacă). Mai mult: este habitat ideal pentru rațele sălbatice, care viețuiesc și se înmulțesc nestingherite în plin oraș. - Sunt chiar prietenoase, aproape domestice!... - m-am mirat eu. - Cum să fie altfel, dacă nu le deranjează nimeni. Fac parte din ambianța noastră. Fără ele, Corrèze ar fi o apă pustie - mi s-
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
momentul botezului lui Steinhardt. Amintim aici pe Părintele Mina (Mina Dobzeu) "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise" -, cel care a săvârșit Sfânta Taină, asistat fiind de cei doi preoți greco-catolici: "Părintele Nicolae (N. Lupea), din Alba, tânăr, e zglobiu și agitat, glumeț și amator de palavre. Aduce foarte mult cu un seminarist dintr-un roman rusesc. Părintele
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
Sfintei Taine a Botezului a fost părintele Mina Dobzeu, călugăr basarabean: "Călugărul meu e basarabean. E un om tânăr, condamnat pentru a fi avut vedenii și a fi trimis Departamentului Cultelor o scrisoare în care protesta împotriva desființării schitului unde viețuise. Abia apuc bat fierul cât e cald să-i spun că sunt ovrei și că doresc a mă boteza, că se și arată de acord"3. Arhimandritul Mina Dobzeu confirmă: ,,La dorința lui, fără zăbavă i-am administrat botezul cu
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
într-un focar de cultură și spiritualitate ortodoxă și românească, în primul rând prin impresionanta bibliotecă a mănăstirii (probabil una dintre cele mai valoroase biblioteci mănăstirești din țară), care a fost îmbogățită și rânduită, în cei nouă ani cât a viețuit aici, de către monahul Nicolae, în egală măsură om al cărții și slujitor al lui Hristos. Prin N. Steinhardt Biserica Ortodoxă Română a câștigat nu doar în planul imaginii, ci mult mai profund, opera acestuia fiind, atât cea literară, cât și
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
primește peste două mii de astfel de întrebări, unele repetându-se, pe care le grupează într-o relativă ordine tematică, tocmai din dorința de a da coerență demersului. Astfel, întrebările și răspunsurile vor viza teme ce frământă conștiința unor tineri ce viețuiesc într-o societate profund secularizată, cum e cazul societății contemporane franceze. Dintre aceste teme amintim: Dumnezeu, credința, libertatea, iubirea, suferința, bioetica, totalitarismele etc. Deși s-ar putea crede că întreaga carte e constituită dintr-un lung șir de răspunsuri la
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în valorile dreptului și ale vieții... Biserica a promovat valorile, lucru care contribuie la prețuirea culturii europene, iar această moștenire nu trebuie să se piardă. Azi, se creează impresia unei culturi europene în care omul îmbuibat trădează prin tăcere, el viețuiește ca și cum n-ar exista Dumnezeu"4. În Europa Medievală, de la Răsărit la Apus, toate componentele vieții umane politic, economic, social, artistic și spiritual își revendicau valoarea prin apartenența la valorile creștine. Creștinismul a născut însăși noțiunea de Europa, în accepțiunea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ele s-au răspândit rapid în patru zări, ducând morbul pierzaniei peste tot. Nu, acești "mitici" nu au în mod necesar, toți, buletin de capitală, dar se adapă trainic de la iradianta nelegiure dâmbovițeană, nelăsându-i pe cei neasemeni lor să viețuiască decent, sporind, malefic, tumoral, răul pe care îl reprezintă și din care se hrănesc. Cu ei avem noi a ne lupta și în anii viitori. (Mă grăbesc să le aduc aminte, celor siderați, că "scrisorile provinciale" ale lui Pascal sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la loc, pleacă în cercetarea unei lumi pe care nu o cunoaște, iarna. De aceea, traiectul său este unul inițiatic, având ocazia nesperată (dar nu fără greutăți) de a cunoaște ce se întâmplă pe timpul iernii în locurile unde pe timpul verii viețuiesc el și familia lui. Cele două universuri suprapuse nu au nimic în comun, fiecare având regulile lui și fiind populate de personaje diferite pentru că "există atât de multe făpturi cărora nu le priește vara, primăvara și toamna [...]. Tuturor celor care
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ale tale mai încolo". își aprind țigările și trag adânc în piept, spunându-și: „Ce norocoși suntem! Avem mica noastră recompensă. Nefumătorul, săracul, n-are așa ceva". „Săracul" nefumător n-are nevoie de recompensă. Organismul nostru n-a fost conceput să viețuiască otrăvindu-se sistematic. Cel mai trist lucru este că, și atunci când fumează, fumătorul nu obține senzația de pace, de încredere și de seninătate pe care nefumătorul o are de-a lungul întregii sale vieți fără țigară. Nefumătorul nu stă în
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
o rușine-n regnul vegetal Care te-agăți de orișice tulpină Ca să-ți resfiri frunzișul spre lumină Și pentru asta tu, drept mulțumire Pe planta gazdă n-o lași să respire?" Și-n lume se petrece astfel, recte Că unii viețuiesc doar prin defecte.
IEDERA ?i CAMELEONUL by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84344_a_85669]
-
să dea ascultare. Ba mai mult, le-ai scris un protest vehement. Convocarea avea în vedere: slobozirea puștii asupra bisericii, mersul la teatru, tunderea părului și purtarea pălăriei în locul potcapului. La toate acestea s-a adăugat și faptul că nu viețuiai împreună cu soția de mai multă vreme. Cu tăiatul cozii se spune că 18 însuți mătăluță ai fi zis că ai tăiat-o de dragul diaconiței de la Roman /soția unui diacon prieten/ și i-ai dat-o în dar pentru că se îndrăgostise
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]