10,890 matches
-
aceasta are caracter public. Capitolul II Judecătorii Curții Constituționale Articolul 69 (1) Judecătorii Curții Constituționale nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile și voturile exprimate în pronunțarea soluțiilor. (2) Judecătorii Curții Constituționale răspund disciplinar pentru încălcarea gravă, cu vinovăție, a dispozițiilor art. 64 din Legea nr. 47/1992, republicată. Articolul 70 (1) Pornirea acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor Curții Constituționale se poate face numai pe baza unei sesizări scrise și semnate. (2) Primind sesizarea, președintele Curții Constituționale numește, prin ordin, o
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294627]
-
3 luni; ... c) revocarea din funcție. ... (2) Dispozițiile art. 72 se aplică în mod corespunzător. (3) Împotriva hotărârii Plenului Curții Constituționale se pot exercita căile de atac în condițiile legii. Articolul 76 (1) Magistrații-asistenți răspund disciplinar pentru săvârșirea, cu vinovăție, a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 40 din Legea nr. 361/2023. (2) Comisia de cercetare disciplinară a magistraților-asistenți se numește de președintele Curții Constituționale, prin ordin, și este formată din doi judecători și prim-magistratul-asistent, iar, în cazul magistraților-asistenți-șefi și
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294627]
-
efectuează cercetarea disciplinară a abaterii. (5) Radierea de drept a sancțiunii disciplinare se constată de președintele Curții Constituționale, prin ordin, în condițiile Legii nr. 361/2023. Articolul 77 (1) Personalul auxiliar de specialitate al Curții Constituționale răspunde disciplinar pentru săvârșirea, cu vinovăție, a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 63 din Legea nr. 361/2023. (2) Comisia de cercetare disciplinară a personalului auxiliar de specialitate se numește de președintele Curții Constituționale, prin ordin, și este formată din prim-magistratul-asistent și doi magistrați-asistenți
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294627]
-
a aplicat o nouă sancțiune disciplinară în acest termen. Radierea de drept a sancțiunii disciplinare se constată de președintele Curții Constituționale, prin ordin. Articolul 78 (1) Personalul încadrat în structurile de specialitate ale Curții Constituționale răspunde disciplinar pentru săvârșirea, cu vinovăție, a abaterilor disciplinare prevăzute de art. 82 alin. (2) din Legea nr. 361/2023. (2) Comisia de cercetare disciplinară a personalului încadrat în structurile de specialitate se numește de secretarul general al Curții Constituționale, prin dispoziție. (3) Sancțiunile disciplinare sunt prevăzute
REGULAMENT din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294627]
-
sau a măsurii sancționatoare și a cuantumului amenzii autoritățile de supraveghere de la alin. (1) au în vedere toate circumstanțele reale și personale relevante ale săvârșirii faptei, inclusiv următoarele aspecte, după caz: a) gravitatea și durata faptei; ... b) gradul de vinovăție a persoanei fizice sau juridice responsabile; ... c) soliditatea financiară a persoanei fizice sau juridice responsabile, astfel cum rezultă, de exemplu, din venitul anual al persoanei fizice responsabile sau din cifra de afaceri totală a persoanei juridice responsabile; ... d) importanța profiturilor
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 135 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292023]
-
să aprecieze, în mod unilateral, necesitatea instituirii sechestrului asigurător. Aceste aspecte sunt determinate de faptul că valoarea bunurilor sechestrate trebuie să fie apropiată de valoarea bunurilor care ar putea fi confiscate după soluționarea raportului penal de conflict, în cazul stabilirii vinovăției, dacă se impune dispunerea confiscării. ... 28. Curtea a constatat că toate aceste considerente relevă caracterul temporar al măsurilor asigurătorii, care, pentru a-și îndeplini scopul prevăzut de legiuitor, vor fi dispuse în cauzele penale pe parcursul soluționării acestora până în
DECIZIA nr. 435 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293674]
-
prescripții mai mari decât cea civilă, indiferent de soluția pronunțată în cauză, de clasare sau încetare a procesului penal. Poate fi chiar o simplă faptă care nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni sau poate fi o faptă săvârșită fără vinovăția cerută de lege. Conchide că prevederile legale criticate utilizează o terminologie neclară atât pentru persoana aflată în ipoteza normei, cât și pentru instanța chemată să aprecieze dacă aceasta se aplică sau nu unei anumite situații particulare. ... 5. Având cuvântul, reprezentantul
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
fi fost săvârșită de către o anumită persoană. O instanță civilă poate doar să folosească cu autoritate de lucru judecat o hotărâre penală definitivă de condamnare, în ceea ce privește existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia, instanței civile revenindu-i în acest caz sarcina de a stabili valoarea prejudiciului material sau moral și modul de reparare a acestuia de către inculpatul condamnat de instanța penală. Însă în ipoteza în care procurorul a dat o soluție
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
care statuează că „Hotărârea definitivă a instanței civile prin care a fost soluționată acțiunea civilă nu are autoritate de lucru judecat în fața organelor judiciare penale cu privire la existența faptei penale, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia“. Norma citată clarifică pe deplin rolul instanței civile, care va analiza fapta prejudiciabilă exclusiv din perspectivă civilă, caracterizarea acesteia ca infracțiune limitându-se la consecințele sale asupra calculării termenului de prescripție a răspunderii civile delictuale. ... 20. De asemenea, pentru
DECIZIA nr. 381 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293684]
-
individuale. ... 43. Inexistența unei proceduri legale prealabile în care salariatul să își exprime opinia cu privire la oportunitatea suspendării contractului individual de muncă este explicată de faptul că această măsură nu reprezintă o sancțiune disciplinară și nu pune în discuție vinovăția sau nevinovăția salariatului, așa cum se întâmplă în cazul cercetării disciplinare prealabile. Măsura suspendării contractului individual de muncă al unui angajat în cazul prevăzut de art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea nr. 53/2003 constituie, în
DECIZIA nr. 361 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293774]
-
faze a procedurii disciplinare, și anume faza cercetării disciplinare, în cadrul căreia se stabilesc faptele și urmările lor, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției magistratului cu privire la care se desfășoară procedura disciplinară [art. 46 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 anterior modificării prin Legea nr. 234/2018]. Soluțiile la care se poate ajunge în urma cercetării disciplinare sunt fie admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
În mod concret, deși inspectorii judiciari stabilesc dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, care sunt aceste fapte, urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și alte date concludente din care se poate aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției, Consiliul Superior al Magistraturii este cel care, potrivit art. 50 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, va hotărî cu privire la eventuala aplicare a unei sancțiuni disciplinare, la temeiurile de fapt și de drept ale acesteia, precum și la motivele
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
bază prevăzute de această anexă. ... 18. Pârâtul a dispus plata drepturilor salariale conform anexei nr. VII a Legii nr. 153/2017, la nivel maxim, pentru personalul TESA, începând doar cu 1.11.2023. Se apreciază că, în acest fel, pârâtul și-a recunoscut vinovăția, respectiv nelegala salarizare aferentă anului 2021. ... 19. Nu există nicio rațiune pentru care, în temeiul acelorași dispoziții legale, să nu se recunoască dreptul reclamantei și anterior datei de 1.11.2023, prin raportare la cuantumul maxim, stabilit conform anexei nr. VII a
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293097]
-
II Răspunderea civilă și materială a polițistului Secţiunea 1 Condițiile răspunderii civile și materiale a polițistului Articolul 4 (1) În condițiile art. 63 alin. (2) din Lege, polițistul răspunde civil pentru întreaga pagubă, calculată la data constatării acesteia, produsă cu vinovăție patrimoniului unității sau patrimoniului M.A.I., prin acțiunile ori inacțiunile sale care nu au legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. (2) În situațiile prevăzute la alin. (1) , dispozițiile art. 1.349-1.365, 1.370 și 1.371 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. Articolul 6 (1) Potrivit art. 63 alin. (3) din Lege, polițistul răspunde material în limita a trei salarii lunare nete, calculate la data constatării pagubei, pentru pagubele cauzate, cu vinovăție, patrimoniului unității sau patrimoniului M.A.I., prin acțiunile ori inacțiunile sale desfășurate în legătură cu atribuțiile de serviciu. (2) Modalitatea de calcul al cuantumului imputabil, în cazul angajării răspunderii materiale a polițistului, în raport cu salariul lunar net, este prevăzută în
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
ilicit, săvârșită cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare ori prin neexecutarea obligațiilor de serviciu care le revin din statut, legi, regulamente, ordine sau, după caz, fișa postului; ... c) încălcarea dispozițiilor legale ori neexecutarea obligațiilor de serviciu s-a produs cu vinovăție; ... d) între fapta cu caracter ilicit și paguba materială produsă există un raport de cauzalitate, adică paguba s-a produs nemijlocit, ca urmare a faptei ilicite a polițistului; ... e) polițistul responsabil s-a aflat, la momentul producerii pagubei, în raporturi
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
când polițistul săvârșește acte pe care, potrivit legii sau obligațiilor de serviciu, nu avea dreptul să le efectueze; sau ... b) inacțiune - faptă omisivă - atunci când polițistul nu săvârșește acele acte pe care era obligat să le efectueze. ... (5) Forma de vinovăție prin care s-a produs fapta cauzatoare de prejudicii poate fi: a) intenția - atunci când polițistul a urmărit ori a acceptat producerea faptei ilicite care a determinat paguba; sau ... b) culpa - atunci când fapta s-a săvârșit prin imprudență sau
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
de uzură și altele asemenea. Articolul 37 Modalitatea de evaluare a pagubelor este prevăzută în anexa nr. 2 . Secţiunea a 3-a Stabilirea pagubelor prin cercetare administrativă - art. 63^6 din Lege Articolul 38 (1) Stabilirea pagubei produse, existența faptei, a vinovăției polițistului, a legăturii de cauzalitate și a celorlalte elemente care angajează răspunderea materială se fac, pe bază de probe și mijloace de probă, de către șeful unității, în urma cercetării administrative. (2) Cercetarea administrativă se face de către o comisie
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
cauzate patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, în condițiile prevăzute de Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare și de ordin. (2) Polițistul răspunde civil pentru întreaga pagubă, calculată la data constatării acesteia, produsă cu vinovăție patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acțiunile ori inacțiunile sale care nu au legătură cu atribuțiile de serviciu. (3) Polițistul răspunde material în limita a 3 salarii lunare nete, calculate la data constatării pagubei, pentru pagubele cauzate, cu
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acțiunile ori inacțiunile sale care nu au legătură cu atribuțiile de serviciu. (3) Polițistul răspunde material în limita a 3 salarii lunare nete, calculate la data constatării pagubei, pentru pagubele cauzate, cu vinovăție, patrimoniului unității sau patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne, prin acțiunile ori inacțiunile sale desfășurate în legătură cu atribuțiile de serviciu. Articolul 2 (1) La stabilirea răspunderii materiale se ia în considerare salariul lunar net din luna în care s-a constatat
ORDIN nr. 21 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294897]
-
titlul de derogare de la dreptul comun, ce presupune soluționarea cu celeritate a unor cauze penale pentru care cercetarea judecătorească propriu-zisă devine redundantă, întrucât în faza de urmărire penală au fost dezlegate toate aspectele legate de existența infracțiunii și de vinovăția inculpatului. ... 15. Curtea a statuat că reducerea limitelor speciale de pedeapsă ca urmare a recunoașterii învinuirii nu poate fi convertită într-un drept fundamental, ci reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor, potrivit politicii sale penale, în anumite condiții, printre care
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa. ... 16. De altfel, având în vedere tocmai riscul exercitării de presiuni asupra inculpatului spre a-și recunoaște vinovăția și cu privire la fapte pe care nu le-a săvârșit, posibilitatea instanței
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu privire la faptele reținute în sarcina sa. ... 16. De altfel, având în vedere tocmai riscul exercitării de presiuni asupra inculpatului spre a-și recunoaște vinovăția și cu privire la fapte pe care nu le-a săvârșit, posibilitatea instanței de a respinge cererea de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 21 alin. (3) din
DECIZIA nr. 497 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295175]
-
conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezentul regulament. (5) Nerespectarea prevederilor legale privind conflictul de interese, precum și a declarațiilor de confidențialitate atrage răspunderea membrilor Consiliului și se pedepsește, potrivit legii; în cazul în care se constată vinovăția unui membru al Consiliului, oricare ar fi funcția sa, acesta nu mai poate deține calitatea de membru și nici nu poate fi reales pe o perioadă de cel puțin 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești. (6
HOTĂRÂRE nr. 11 din 26 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295213]
-
următoarei faze a procedurii disciplinare, și anume etapa cercetării disciplinare, în care se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției. Ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și nu împiedică încheierea cercetării, judecătorul sau
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]