3,491 matches
-
stărilor reactive în două grupe principale și anume: A. Reacții individuale, proprii unei singure persoane și care pot fi: a) Reacții primitive: - reacții explozive constând din agitație impulsivă, stări confuzionale sau crepusculare cu un mare potențial agresiv (suicid, omor, incendiu, viol, fuga, furt), - refulare cu formarea de complexe ideo-afective, ceea ce poate constitui o serioasa potențialitate pentru o viitoare nevroză sau psihoză, - conversiune de tip isteric (motor, senzorial, somatic sau psihic). b) Reacții ale personalității, determinate de tipul constituțional al subiectului și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
normează viața în societate. Personalitățile violente sunt indivizi impulsivi, lipsiți de autocontrol și de critica responsabilității morale și sociale față de actele și conduitele lor. Având un mare potențial agresiv, ei îl descarcă sub forma conduitelor de violență: criminalitate, furt, tâlhărie, viol etc. 9) Identitate și destin Există o corelație directă între identitatea individului și destinul acestuia. Orice destin este înscris în natura personalității individului. El nu are un caracter ocult, supus hazardului, ci este rezultatul naturii sale, al dispozițiilor sale sufletești
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de factură antisocială, care sunt în esența lor expresia unei tulburări a stării de sănătate mintală colectivă. Psihozele colective vor fi prezente ca manifestări sociale îngrijorător de frecvente. Notăm în sensul acesta o creștere alarmantă a ratei conduitelor agresive (crime, viol, tâlhărie, furt etc.), precum și o rată apreciabilă a suicidului. Prezența toxicomanilor, stărilor depresive colective, manifestări de tip protestatar antisocial, corupția pe plan socio-moral, refugiul în sfera sectelor religioase, înclinația către preocupări oculte etc. Rezultă di cele discutate mai sus că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unor indivizi de a se putea fixa într-un loc; pulsiunea morbidă, irezistibilă de a pleca și călători permanent fără o direcție anumită și fără un scop precis. Vesanie: concept nosologic ieșit din uz, desemnând psihozele cu evoluție cronică, incurabile. Viol: violență sexuală exercitată asupra unei persoane de sex opus, de același sex, sau asupra copiilor sau bătrânilor, împotriva voinței acestora, a legilor morale și sociale. Violență: act antisocial, conduită agresivă orientată împotriva unui obiect, persoane sau grup de indivizi, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Psihogenie Psihopatie Psihoplasticitate Psihotraumatism Psihoză Puerilism mintal Raptus Reacție Refugiu Refuz Retard Sadism Satiriazis Sănătate mintală Senilitate Sevraj Simptom Simulare Sindrom Sitiofobia Sociogeneza Status Stereotipii Stigmate Stupoare Sugestibilitate Suicid Surmenaj Tensiune psihică Ticul Timiditate Tip Torpoare Toxicomanie Travestismul Vagabondaj Vesanie Viol Violență Xenopatii Zoofilie Zoofobie 1 În cazul de față, prin „condițiile vieții trăite” înțelegem totalitatea „evenimentelor vieții cotidiene” care construiesc o anumită configurație de „circumstanțe” sau „situații de viață” care la rândul lor obligă la un efort de „adaptare” și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aspect, exista și imoralitatea de ordin erotic. Nu puține erau cadrele care își șantajau studentele care le cedau pentru un examen. Chiar la universitatea din Iași un prorector, deși puternic în partid, a trebuit să fie destituit pentru tentativă de viol. Aici iar e nevoie să recunoaștem că și în perioada interbelică existau relații extraconjugale între profesori și studente, întrucât specificul vieții universitare, unde bărbați trecuți de prima maturitate se află tentați de ofertele unor tinere fără scrupule, favorizează asemenea delicte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin față, unii - înarmați cu cuțite. Țigăncile, baragladine sau pirande, foloseau puradeii de țâță ca arme. (Le-am văzut de multe ori lovind cu ei. „Ce faci, fă, îl omori!” „Las’ că fac acuma altu’.”) Era ca un fel de viol colectiv: bărbații de pază rareori făceau față încercând să apere coada (nevestele strigau „Nu te băga, că te omoară!”), aveau loc și încăierări, dar cu șatra nu prea avea rost să te pui, că erau obișniți cu pușcăria și aveau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
erau amenințați că „nu vor mai vedea soarele”, că „acolo le vor putrezi oasele”, că vor fi „sparți în bătăi”, că „le va ieși pe nas”. S-a pedalat, de asemenea, pe înjurături și jigniri, într-o formă intenționată de „viol” lingvistic. Un muncitor a fost amenințat cu smulgerea bărbii (acesta purta barbă ca semn de doliu din pricina unui deces în familie). Alții au fost amenințați cu smulgerea părului de pe cap. Cele câteva femei arestate și anchetate (deși nu aveau să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sau care determină malformații congenitale; femeia însărcinată prezintă invalidități grave fizice, psihice sau senzoriale; femeia este în vârstă de peste 45 de ani; femeia a născut patru copii și îi are în îngrijire; sarcina e urmarea unui incest sau a unui viol. Pentru a fi încadrată în una dintre aceste categorii, urma o traiectorie complicată pentru gravida ce dorea să beneficieze de întreruperea legală a sarcinii. Aceasta începea cu prezentarea la cabinetul medical de care aparținea (de obicei, al întreprinderii unde lucra
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
își gândește prezentul. O face în felul său, amestecând în confesiune și meditație planurile temporale și existențiale, într-o narațiune fragmentară. Un eseist francez crede că fragmentul este un doliu al textului, o victimă a violenței interioare, un accept al violului scriptic. Definiția se potrivește eseurilor biografice ale lui P. Ca să întărească acest doliu, autorul scrie cu două penițe: una care notează reflecțiile, amintirile fulgurante, faptele, pe scurt, de ordin biografic (jurnalul propriu-zis) și alta care transcrie pagini dintr-un posibil
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
nu trebuie neglijat în cadrul terapiei. In timpul anchetei efectuate în 2003 de către MȘdiagora-Paris asupra unui număr de 80 dintre membrii săi, o întrebare privind evenimentele de viață a obținut răspunsurile următoare: - 12,3% dintre persoanele interogate au fost victimele unui viol; - 30% au fost victimele unui accident; - 20% au practicat un avort; - 30% au avut cel puțin o tentativă de suicid. Multe dintre rezistențele la terapie, dintre recăderi se datorează faptului că nu s-a lucrat după scheme. Este important să
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sa revizuită, DSM-IV TR, fac din stresul post-traumatic un sindrom care regrupează consecințele emoționale ale interpretării personale a unei situații amenințătoare din punct de vedere obiectiv. Poate fi vorba, în special, despre catastrofe naturale, violențe urbane sau familiale, accidente grave, violuri, luare de ostatici, război, torturi sau observarea morții celuilalt. Aceste evenimente sunt cu atât mai traumatice cu cât apar brusc și în mod neașteptat. Ele au drept consecință o avalanșă de mecanisme de adaptare psihologice și biologice. Stresul post-traumatic corespunde
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
populația generală ar suferi de stres post-traumatic. Stresul post-traumatic afectează un procent de două treimi femei pentru o treime bărbați. 15% dintre militarii expuși operațiunilor, cât și 50% dintre prizonierii de război și mai mult de 75% dintre victimele unui viol suferă de această tulburare. S-a constatat o comorbiditate frecventă cu tulburările anxioase, schizofrenia și depresia. Etiologie Principalii factori de risc, înainte de producerea traumei, sunt traumele sexuale precoce, existența unei prime traume care a pus în pericol viața subiectului sau
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sarcini nedorite, maltratare din partea partenerilor săi. Factori declanșatori inițiali invocați - Copii distanți, fiica sa mai mare refuză orice contact. - Sora sa mai mare nu acceptă să i-o încredințeze pe fiica sa cea mai mică. Eveniment care precipită apariția tulburării - Viol recent. Alte probleme - Datorii importante. - Procedură judiciară pentru a o constrânge pe sora sa să-i reîncredințeze fiica care nu este în custodia sa în mod oficial. Tratamente anterioare - Spitalizări la cererea unei terțe persoane. - Două cure legate de problema
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și să ies din acest impas. Sedința 3: analiza funcțională a lui Carolyn La rândul său, Carolyn vine singură. Antecedente istorice Terapeutul - Au existat în trecut momente neplăcute de stres familial, de dificultăți greu de suportat legate de sexualitate (incest, viol, „jocuri de-a doctorul”, lipsă de informații sau idei eronate în ceea ce privește sexualitatea masculină sau feminină)? Carolyn este categorică: sexualitatea era un subiect tabu și ea n-a avut multe informații în legătură cu aceasta. Carolyn - Prietenele serveau drept suport de transmitere a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
romanele originale” Incestul din București și Misterele Ocnelor Mari, publicate în „Depeșa”, 1901). Calibrate după rețete la modă, ele mizează pe afecte puternice care dau, una-două, în plânset ori se congestionează subit în răcnete sfâșietoare. Trama e pigmentată cu incesturi, violuri, leșinuri, sinucideri, cum și cu potriveli neverosimile și stridente lovituri de teatru. Personajele se supun aceluiași canon, fiind în tabăra negativilor - lași, infami, scelerați („cu ochii injectați”, cu un râs „răutăcios și bolnav”), iar în cea a inocenților - făpturi vulnerabile
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
o strategie complexă de prevenire și combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane În diverse modalități și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În ansamblul victimelor Înregistrate să ajungă la aproximativ 13 procente. Din punctul de vedere al vulnerabilității victimale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-o proporție covârșitoare de 70,0% victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (figura 4). Fig. 4. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de tipul (natura) delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Ca pondere, pe primul loc se situează victimele care au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Astfel, În cazul delictelor de omor, bărbații sunt victime Într-o proporție de 62,8%, iar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
De asemenea, bărbații dețin ponderea covârșitoare În totalul victimelor cu vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și În delictele de tâlhărie (58,9%); În schimb, femeile sunt Într-o proporție de 90,0% victimele delictelor de viol. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime Își aveau rezidența În mediul rural, mediu considerat, de regulă, ca fiind mai puțin ,,criminogen” și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Fig. 6. Ponderea victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Mediul rural deține ponderi superioare celui urban În privința victimelor delictelor de omor (65,7% față de 34,3%), viol (61,1% față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2% față de 41,8%), În timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare În privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0% victime În urban față de numai 26,0% victime În rural
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
intrafamilial În funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, Într-o proporție covârșitoare de 92,0%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (figura 11). Fig. 11. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de tipul delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității) Pe tipuri de delicte, ponderea cea mai ridicată o dețin victimele violenței intrafamiliale concretizată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]