9,837 matches
-
cancer care afectează imprinting-ul în tumorigeneză, determinarea mecanismelor reglatorii afectate în cancere, identificarea de factori reglatori ai metilării și demetilării ADN cu potențial terapeutic. Capitolul 32 VACCINAREA GENETICĂ ȘI TERAPIA GENICĂ ÎN TRATAMENTUL CANCERULUI ȘI AL ALTOR BOLI CU ETIOLOGIE VIRALĂ 32.1. VACCINURILE PE BAZĂ DE ADN RECOMBINANT - VACCINURI GENETICE Vaccinarea ADN deschide o eră nouă în istoria medicinii umane. Ea are la bază realizarea unui construct molecular reprezentat în esență de un plasmid recombinant, purtător al unei gene codificatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
din grupa virusurilor extrem de periculoase pentru viața omului. Condiția esențială, sine qua non,pentru asigurarea securității vaccinării genetice este ca în cadrul constructului plasmidic să nu fie introduse secvențe ce aparțin genelor care condiționează patogenitatea/infecțiozitatea agentului infecțios. Gena de origine virală inserată în plasmidul recombinant (vaccin ADN) trebuie să rămână funcțională și să codifice proteina cu rol de antigen ce va fi prezentat celulelor sistemului imunitar. Vaccinul ADN este un plasmid ADN de expresie, nereplicativ, care include în structura sa o
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celular, mici cantități de lipide etc.) apoi preparate nepurificate de ADN izolat din tumori umane și care au indus tumori după injectarea lor la rozătoare de laborator. Ulterior, s-a utilizat ADN purificat care, injectat în celule, în absența vectorilor virali, a indus transformarea celulară și neoplazia cu o frecvență reproductibilă la animalele de experiență. În anul 1962, Atanasia și colaboratorii au demonstrat că administrarea subcutanată la puii nou născuți de hamster a unui ADN purificat al virusului Polyoma, cuprinzând secvențele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
anticorpilor anti-polyoma. Orth și colaboratorii (1964) au injectat ADN de Polyoma la hamsteri și după 30 de zile, dintre cei 35 de pui de hamsteri injectați, 34 prezentau anticorpi antiPolyoma, iar dintre aceștia, 26 au dezvoltat tumori. După injectare, ADN viral este transcris și tradus în proteine virale specifice. Apariția neoplaziilor se constată numai dacă sunt traduse oncogenele virale. Proteinele codificate de genele transferate sunt prezentate componentelor specifice sistemului imunitar al organismului gazdă, ceea ce conduce la elaborarea unui răspuns imun specific
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
injectat ADN de Polyoma la hamsteri și după 30 de zile, dintre cei 35 de pui de hamsteri injectați, 34 prezentau anticorpi antiPolyoma, iar dintre aceștia, 26 au dezvoltat tumori. După injectare, ADN viral este transcris și tradus în proteine virale specifice. Apariția neoplaziilor se constată numai dacă sunt traduse oncogenele virale. Proteinele codificate de genele transferate sunt prezentate componentelor specifice sistemului imunitar al organismului gazdă, ceea ce conduce la elaborarea unui răspuns imun specific față de agentul infecțios. Israel și colaboratorii (1979
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dintre cei 35 de pui de hamsteri injectați, 34 prezentau anticorpi antiPolyoma, iar dintre aceștia, 26 au dezvoltat tumori. După injectare, ADN viral este transcris și tradus în proteine virale specifice. Apariția neoplaziilor se constată numai dacă sunt traduse oncogenele virale. Proteinele codificate de genele transferate sunt prezentate componentelor specifice sistemului imunitar al organismului gazdă, ceea ce conduce la elaborarea unui răspuns imun specific față de agentul infecțios. Israel și colaboratorii (1979) au arătat că dimeri ai genomului virusului Polyoma, legați în succesiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genomului virusului Polyoma, legați în succesiunea cap-la-coadă, realizează seroconversia animalelor inoculate. Will (1984) a raportat exprimarea informației ereditare pentru hepatita B, în experiențe asemănătoare. Cap. 32. Vaccinarea genetică și terapia genică în tratamentul cancerului și al altor boli cu etiologie virală Expresia genică in vivo a ADN plasmidial a fost ulterior studiată în legătură cu posibilitatea sintezei insulinei, în abordările de terapie genică, la animalele vii (Dobensky, 1985). Cercetări elegante, efectuate de Jon Wolff (1990), de la Universitatea din Wisconsin, au evidențiat expresia pe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
protector, in vivo. Margaret Liu, de la Merck, și colaboratorii săi de la Vical, au raportat inducerea răspunsului imun anti- virus gripal A, după inocularea intramusculară a șoarecelui cu ADN plasmidial înalt purificat, în care au fost incluse genele codificatoare ale proteinei virale influenza A. După trei inoculări, în decurs de șase săptămâni, utilizând doze a 100µg de ADN plasmidial, s-a indus un răspuns imun umoral specific, precum și un răspuns imun celular, care au conferit protecția antivirală. Harriet Robinson și colaboratorii săi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
100µg de ADN plasmidial, s-a indus un răspuns imun umoral specific, precum și un răspuns imun celular, care au conferit protecția antivirală. Harriet Robinson și colaboratorii săi, de la Universitatea Masachussetts, au utilizat « pistolul » genetic pentru a introduce plasmide cu gene virale în celule, in vivo. Doze de ADN de ordinul nanogramelor, depuse pe particule de aur, cu care se împușcă tegumentul animalului, induc răspunsul imun umoral și celular, protector față de infecția virală a șoarecelui. Weiner (1998) a raportat că injectarea directă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
utilizat « pistolul » genetic pentru a introduce plasmide cu gene virale în celule, in vivo. Doze de ADN de ordinul nanogramelor, depuse pe particule de aur, cu care se împușcă tegumentul animalului, induc răspunsul imun umoral și celular, protector față de infecția virală a șoarecelui. Weiner (1998) a raportat că injectarea directă de plasmide care conțin genele codificatoare ale proteinelor regiunii centrale, gena rev și gena învelișului HIV-1, a indus răspunsul imun umoral și celular specific anti-HIV. Prin utilizarea unor metode variate de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
tumorală. În acest caz, ADN este cuplat cu proteine specifice care interacționează cu receptorii suprafeței celulare. Tehnica a utilizat în principal particule de adenovirus sau peptide fuzogenice de influenza pentru a media transferul genelor de interes, deoarece proteinele de atașare virală vor interacționa în mod specific cu receptorii de suprafață celulară (Wagner și colab., 1992). Deși această tehnică încă nu a fost utilizată în țintirea tumorilor, teoretic, ea reprezintă o cale foarte promițătoare de transfer direct al ADN în celulele tumorii
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transformarea celulelor în cultură și formarea tumorilor la șoareci. Imunizarea șoarecilor cu celule transformate cu SV40, sau cu antigenul T mare al lui SV40, Cap. 32. Vaccinarea genetică și terapia genică în tratamentul cancerului și al altor boli cu etiologie virală 510 asigură protecția față de transplantul celulelor tumorale viabile (Tevethia și colab., 1980; Bright și colab., 1994). Imunizarea intramusculară, intraperitoneală sau subcutanată a șoarecilor BALB/c cu ADN plasmidic care conține gena antigenului T din SV40, declanșează un răspuns imun antitumoral
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
protecția anti-neoplazică. Odată cu descoperirea antigenelor asociate tumorilor, s-a născut și speranța obținerii unor vaccinuri protectoare față de neoplaziile umane. Au fost produse multor vaccinuri anti-tumorale care încorporează fie antigene unitare, fie peptide, într-o varietate de vectori adjuvanți sau vectori virali manipulați genetic (Cohen, 1993). Majoritatea acestor vaccinuri au țintit melanoame și neoplazii de colon, unele utilizând antigena purificată, iar altele au folosit vaccinuri cu un amestec de antigene tumorale. Natura și design-ul vaccinurilor joacă un rol semnificativ în determinarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
au generat mari speranțe în dezvoltarea viitoare a protocoalelor de vaccinare ADN pentru terapia neoplaziilor. Vaccinarea ADN oferă multiple avantaje pentru terapia sau profilaxia neoplaziilor. Vectorul plasmidic nu este antigenic în sine, și nu are potențial patogen, în contrast cu alți vectori virali de vaccinare (adenovirusurile, retrovirusurile sau poxvirusurile). În plus, ADN plasmidic oferă posibilitatea unei expresii genice intracelulare prelungite. Persistența îndelungată a ADN plasmidic în mușchiul scheletic vaccinat permite realizarea unei stimulări imune continue și dobândirea unei imunități durabile. Expresia endogenă a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
după vaccinarea ADN. Tehnicile de terapie genică necesită un eveniment de infecție cu un virus nepatogen, manipulat genetic, pentru a se realiza transducția genei de interes, în organismul afectat de o tară ereditară. Teoretic, astfel de tehnici mimează o infecție virală abortivă, prin aceea că secvențele genice introduse codifică pentru sinteza unui antigen exogen care poate să fie prezentat de sistemele moleculare CMH I și CMH II. Vaccinarea ADN a fost aplicată și în controlul malariei (Doolan și colab., 1998), utilizându
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
suprafață a virionului). Gena S este un cadru mare de citire (ORF), cu trei codoni start ATG, fiind împărțită în trei regiuni denumite domeniile pre S1, pre S2 și S (în direcția 5’→ 3’). Fiecare domeniu codifică pentru proteinele învelișului viral proteinic, stimulatori ai limfocitelor B, cunoscuți colectiv ca antigena de suprafață HBV. Polipeptidele sunt de mărimi diferite: proteina mică (S), mijlocie (M = pre-S2+S) și proteina mare (L = pre S1+ pre S2 + S). Fiecare dintre aceste proteine poate să fie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mijlocie (M = pre-S2+S) și proteina mare (L = pre S1+ pre S2 + S). Fiecare dintre aceste proteine poate să fie glicozilată sau neglicozilată, rezultând un total de șase polipeptide diferite care formează antigena de suprafață (HBs) al VHB. Învelișul particulei virale infecțioase HBV, de 42 nm este denumită particulă Dane și conține toate cele șase variante moleculare, cu o predominanță a formei S și cantități variabile de forme M și L. Serul sangvin al persoanelor infectate conține, de asemenea, un număr
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în vârstă (5%, la tineri; 30-50%, la vârstă avansată). Absența răspunsului se datorează genelor HLA, deoarece s-au identificat haplotipuri care nu răspund la vaccinul anti-HBV. S-au încercat alternative de vaccinare, printre care expresia antigenei HBs într-un vector viral, cum ar fi vaccinia sau adenovirusul (Moss și colab., 1984; Lubeck și colab., 1989), dar eficiența acestora este redusă și produc efecte secundare. Vaccinurile peptidice, constând din peptide sintetice prezise din secvența de nucleotide a genelor proteinelor structurale virale (domeniile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
vector viral, cum ar fi vaccinia sau adenovirusul (Moss și colab., 1984; Lubeck și colab., 1989), dar eficiența acestora este redusă și produc efecte secundare. Vaccinurile peptidice, constând din peptide sintetice prezise din secvența de nucleotide a genelor proteinelor structurale virale (domeniile S sau pre-S ale genei proteinei învelișului HBV) au indus protecție parțială sau completă față de infecția experimentală a maimuțelor. In general, eficiența vaccinurilor peptidice este redusă, datorită imunogenității reduse a peptidelor sintetice. Epitopii recunoscuți de celulele B sunt adeseori
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și colaboratorii (1998) au realizat un vaccin pentru HSV-2, prin injectarea parenterală directă a ADN plasmidic cu un facilitator de preluare a ADN și de expresie, reprezentat de bupivocaină. Preluarea și exprimarea directă a ADN in vivo permite prezentarea peptidelor virale, bacteriene sau tumorale, ale căror gene sunt inserate în constructul plasmidic, exprimare care este realizată în contextul ambelor clase de antigene CMH I și II. Injectarea parenterală a unui vector de expresie desemnat HIV-1-gp 160, în prezența bupivocainei, a indus
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
D (gD) este prezentă atât în învelișul HSV, cât și la suprafața celulelor infectate cu HSV și reprezintă o țintă pentru răspunsul imun, umoral și celular. Vaccinarea cu vaccin ADN care include și gena pentru gD este protectoare față de infecția virală în multe sisteme animale, declanșând răspuns imun de lungă durată, la primate. Vaccinul ADN, cu gena pentru glicoproteina D recombinantă sau cu o combinație a genelor pentru sinteza unor glicoproteine B și D modificate, a fost evaluat în încercări clinice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a fost evaluat în încercări clinice umane. Vaccinurile ADN au fost utilizate pentru imunizarea față de HIV-1 (Bagarazzi și colab., 1998). Evaluarea chimioterapiei, considerând combinațiile a doi sau trei agenți antiretrovirali, a generat optimism referitor la posibilitatea de a controla replicarea virală in vivo, dar aceste mijloace terapeutice sunt foarte costisitoare. Soluția vaccinării ar fi cea mai potrivită, dar nu s-a realizat un vaccin eficient pentru HIV-1. Cercetătorii sindromului imunodeficienței dobândite (SIDA) au căzut de acord că cel mai important obstacol
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
propuse atât de numeroase mijloace terapeutice în găsirea unei terapii eficiente față de infecția cu HIV-1. Strategii de imunizare vechi și noi pentru prevenirea și terapia infecției HIV-1 se află în prezent în studiu. În plus, terapia genică urmărește întreruperea multiplicării virale, pe calea manipulării ADN, ARNm sau a altor componente celulare. O abordare mai puțin tradițională care poate fi considerată ca o combinație între imunoterapie și terapia genică este vaccinarea cu constructe de acizi nucleici (vaccinuri ADN). Teoretic, imunizarea genetică directă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
privilegiate, din punct de vedere imunologic (sistem nervos central, organe limfoide); dificultatea recunoașterii sindromului infecției acute nespecifice; evidența rară a «refacerii spontane» după infecție; supresia reactivității imunitare; inaccesibilitatea imunologică, datorită integrării provirusului ADN în genomul gazdă; lipsa cunoștințelor de patogeneză virală HIV-1 și a corelațiilor ei cu răspunsul imun protector; absența unui model animal satisfăcător pentru infecție și boală. Problemele majore nerezolvate, în realizarea unui vaccin HIV-1 sunt următoarele: • nu se cunosc epitopii majori cu reacție încrucișată între diferitele tulpini și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ar putea fi un mijloc de imunoterapie sau profilaxie o imunodeficienței umane și este abordată ca o modalitate de principiu, dar și cu posibile aplicații pentru prevenirea infecțiilor cu bacterii, a parazitozelor cu viermi helmintici și pentru terapia neoplaziilor. Infecțiile virale studiate prin prisma imunoterapiei genetice sunt hepatitele bovine, hepatita B, hepatita C, infecția cu virusul uman limfotrop (HTLV-1), turbarea (rabia), influenza (gripa), HIV-1 și retrovirusurile înrudite. Wang și colaboratorii (1993) au inițiat studiile privind obținerea unui vaccin ADN protector față de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]