14,944 matches
-
ci, dimpotrivă, acesta e cel ce mijlocește între poet și sfera concretului". Demne de interes sunt opiniile și principiile despre fenomenul traducerii, pe care le enunță Doinaș în Cum am tradus "Faust": "O traducere poetică autentică devine automat demonstrație a virtuților latente ale limbii traducătorului, limbă care devine, ipso facto, instrument al poeziei universale (...). O traducere autentică este repetarea creatoare a unei experiențe poetice, datată istoric și localizată geografic într-un alt timp și într-un alt loc (...). Eu cred că
Eseistica lui Ștefan Aug. Doinaș by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7176_a_8501]
-
admis prin Decizia nr. 330 din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Constanța, care a dispus casarea cu trimitere în vederea continuării judecății contestației la tabel. ... 24. În acest context, au fost înlăturate susținerile pârâtei în sensul că, în virtutea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat conferit de Decizia nr. 330 din 8 octombrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Constanța în Dosarul nr. 675/118/2016/a5, orice creanță împotriva reclamantei debitoare A.S.C. - S.R.L. se va stabili în procedura insolvenței și
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
atașat Deciziei nr. 330 din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Constanța, acțiunea în contencios administrativ fiind inadmisibilă față de dispozițiile din materia insolvenței, care se aplică cu prioritate conform art. 75 din Legea nr. 85/2014, și că, în virtutea efectului pozitiv al autorității de lucru judecat conferit de decizia anterior menționată, orice creanță împotriva reclamantei debitoare urmează a fi stabilită în procedura insolvenței. A mai arătat că, pentru a opera efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, nu este
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
atașat Deciziei nr. 330 din 8 octombrie 2020 a Curții de Apel Constanța, acțiunea în contencios administrativ fiind inadmisibilă față de dispozițiile din materia insolvenței, care se aplică cu prioritate conform art. 75 din Legea nr. 85/2014, și că, în virtutea efectului pozitiv al lucrului judecat conferit de decizia anterior menționată, orice creanță împotriva reclamantei debitoare urmează a fi stabilită în procedura insolvenței. A mai arătat că, pentru a opera efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, nu este necesară tripla
DECIZIA nr. 16 din 21 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254964]
-
au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. ... 46. În cauză, declanșarea mecanismului de unificare a jurisprudenței, prin intermediul recursului în interesul legii, a fost realizată de Colegiul de conducere al Curții de Apel Suceava, entitate care are calitate procesuală, în virtutea normei legale anterior enunțate. ... ... XI.I.2. Asupra admisibilității recursului în interesul legii 47. Conform art. 515 din Codul de procedură civilă, recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au
DECIZIA nr. 8 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254928]
-
dat organelor de urmărire silită este o expresie a rolului Președintelui României de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, conferit acestuia prin prevederile art. 80 alin. (2) din Constituție. Acest ordin este ulterior finalizării de către instanță, în virtutea competențelor judiciare specifice, a procedurii de încuviințare a executării silite solicitate de executorul judecătoresc. În cadrul acesteia, judecătorul se va pronunța asupra caracterului executoriu al titlului, în condiții de independență și imparțialitate, caracteristici definitorii ale activității jurisdicționale. Sub acest aspect
DECIZIA nr. 1 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255577]
-
interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale, aspecte ce reprezintă apanajul exclusiv al instanțelor de judecată. Mai arată că legiuitorul a instituit obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, fără a distinge după caracterul închis sau deschis al acestora. Or, în virtutea principiului ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, reiese că obligativitatea purtării măștii de protecție este impusă atât în spații publice închise, cât și în spații publice deschise. În consecință, apreciază că textele de lege criticate sunt suficient de
DECIZIA nr. 11 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255587]
-
contextul unui litigiu întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 101/2016. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt contrare art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție, întrucât, pentru a avea acces la justiție, în virtutea acestora, justițiabilul este pus în situația de a efectua cheltuieli disproporționate față de obiectul pretențiilor. În contextul criticilor de neconstituționalitate sunt prezentate aspecte referitoare la situația particulară a speței, precum și unele ipoteze ce ar decurge din aplicarea textului de
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege, iar, în conformitate cu prevederile art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Astfel, în virtutea acestei învestiri constituționale, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea drepturilor constituționale și legale. ... 18. Totodată, Curtea observă că în
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
că și dacă s-ar fi dorit să se plătească impozitul pe veniturile din alte surse în perioada de referință 2011-2012, nu ar fi fost efectiv posibil, întrucât nu a existat un cadru legal în acest sens. De altfel, în virtutea prevederilor criticate, persoana fizică este obligată să aștepte verificarea fiscală a Agenției Naționale de Administrare Fiscală și să suporte plata obligațiilor fiscale și a accesoriilor, neavând la dispoziție vreun indiciu din care să reiasă: că neachitarea unui impozit suplimentar cu
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
ca fiind impozabile a căror sursă nu a fost identificată, precum și dreptul de a efectua o verificare fiscală prealabilă documentară a ansamblului situației fiscale personale a persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit reglementat de Codul fiscal. În virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de contextul legislativ, de probatoriul administrat și de principiile aplicabile în materie fiscală. Așadar, nu intră sub incidența controlului de
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
ce înseamnă că subiecții unor astfel de raporturi nu pot fi egali în drepturi și obligații. Astfel, unul dintre subiecții raportului de drept fiscal, și anume organul fiscal, are o poziție dominantă, fiind înzestrat cu exercițiul puterii de stat în virtutea căreia are competența legală de a stabili impozitele, taxele, contribuțiile și alte sume datorate bugetului general consolidat, cât și de a urmări încasarea acestora, astfel încât, în situația în care sumele de bani datorate bugetului nu mai pot fi încasate
DECIZIA nr. 184 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258844]
-
omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică și realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea aceluiași principiu mai sus amintit, respectiv tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). ... 24
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
executării creanțelor vizând această taxă. Acest fapt nu impietează în niciun fel asupra dreptului persoanelor de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor lor legitime și nici asupra libertății de a renunța la judecată, în virtutea principiului disponibilității. ... 26. Cu privire la reglementarea de către legiuitor în cuprinsul art. 45 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a situațiilor în care sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie, după
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
2) și (6) - Instanțele judecătorești, coroborate cu cele ale art. 6 paragraful 1 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 18. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în virtutea Legii nr. 101/2016, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speța de față este vorba de aplicarea Legii nr. 101/2016 într-o procedură de achiziție publică, iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de contextul legislativ și de probatoriul administrat. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: a) efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;“. ... 10. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții de lege, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și principiul
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în sensul jurisprudenței constituționale, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă au natura juridică a unor beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Ca atare, suspendarea acordării acestora nu echivalează cu restrângerea exercițiului unor drepturi ori libertăți fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
129 că acestea se exercită „în condițiile legii“. Împrejurarea că împotriva unor încheieri ale instanței nu se poate promova nicio cale de atac nu este de natură să înfrângă dispozițiile constituționale referitoare la accesul liber la justiție, deoarece legiuitorul, în virtutea prerogativelor conferite de art. 126 alin. (2) din Constituție, poate stabili reguli de procedură diferite, adecvate fiecărei situații juridice, iar, pe de altă parte, prevederile constituționale nu garantează folosirea tuturor căilor de atac. ... 31. Stabilirea unor reguli speciale de procedură
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
și încalcă egalitatea în drepturi, punând capăt unei îndelungate tradiții juridice în care s-a vorbit despre arestarea pe nedrept, sintagmă mult mai puțin tehnică și mai cuprinzătoare, în care se prevedea un drept al fostului inculpat la indemnizare, în virtutea unei răspunderi obiective a statului, fără a se face prea mare caz de răspunderea magistraților, care nu servește la nimic bun (e o iluzie că pe magistrat îl responsabilizezi cu răspunderea - disciplinară, penală, materială -, că în felul acesta îi insufli
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
mai pronunțat asupra acelorași prevederi legale, prin raportare la prevederile art. 21 din Constituție, și cu o motivare similară. Prin această decizie, paragrafele 17 și 18, Curtea a reținut că prevederile criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenței sale constituționale, iar Legea fundamentală nu cuprinde dispoziții referitoare la obligativitatea existenței tuturor căilor de atac, ci statuează principial, în art. 129, că „Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
administrate de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sa făcut în mod legal, acționând în baza unui temei contractual (contractul de muncă și fișa postului), în virtutea căruia i-au fost atribuite username-ul și parola folosite, și în exercitarea strictă a atribuțiilor de serviciu, astfel cum atestă ansamblul probator al cauzei. Ca atare, apelantul a arătat că nu se poate reține comiterea faptei prevăzute de art.
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
atribuțiilor de serviciu“, caz în care „nu se va reține existența unei infracțiuni de acces ilegal“ la sistemul informatic, în ipoteza în care acuzațiile au fost formulate împotriva unor „persoane care au dreptul de interogare a bazelor de date în virtutea exercitării atribuțiilor de serviciu“, cum este și situația din speță, depășirea limitelor autorizării nu poate fi stabilită decât „prin raportare la acțiunile subsecvente interogării bazei de date în baza parolei și username-ului oferit de angajator“. Sub acest aspect s-
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
anterior (Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Teleorman și judecătoriile Roșiori de Vede, Turnu Măgurele, Alexandria, Timișoara) că, atât timp cât sistemele informatice ce stochează bazele de date în discuție sunt folosite în mod uzual de anumite categorii de funcționari, în virtutea atribuțiilor de serviciu, „depășirea limitelor autorizării“ se poate stabili doar ulterior, în funcție de modul în care informațiile obținute în urma interogării au fost valorificate. Într-o opinie izolată, Curtea de Apel Timișoara a apreciat că orice interogare a unei
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]