2,884 matches
-
într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală, a nu avea chef de nimic; animal mamifer care trăiește în apă, lung de 1020 m; loc în care sunt ținute animalele săbatice dintrun circ. 3. Scrie cuvinte cu același înțeles (sinonime): viscol, tumbe, desprins, deprins, a se întrista, a se înveseli, 4. Precizează înțelesul cuvântului subliniat: Vasul plutea pe valurile pline. În vasul de inox fierbe ciorba. Hrana preparată în frunze circulă prin vase. speciale spre celelalte părți ale plantei. Din cauza bolii
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
vorbirea lor caracterizându-se prin absența culorii, singura notă de pitoresc fiind conținută în termenii regionali aspri, pietroși. Asprimea, brutalitatea ar putea fi arma indispensabilă a supraviețuirii, de aceea oamenii sunt constrânși să zbiere, să suduie, să muște. Sub biciul viscolelor, al arșiței, sub gârbaciul logofeților boierești și sub vâna de bou a jandarmilor, țăranii se nasc maturi, lucizi, îndârjiți. E o atmosferă de coșmar, pictată în tonalități dure, violente, supradimensionând aproape neverosimil, ostentativ, o stare de fapt. Cu unele elemente
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
unei formule literare cu o istorie specială, precum și a unui model cultural. Astfel, apar versuri semnate de Nicolae Labiș, se reproduc două poeme argheziene din ciclul 1907 (Instigatorul și Coconul Alecu), Tudor Arghezi fiind prezent și cu alte trei texte, Viscolul, Noapte de an, Gașca inspirată, sunt înserate două poezii de G. Bacovia (Arhaism și Doina), iar Tudor Vianu da poemul (de nuanță epigramatica, adresat sieși) intitulat Adevăr și poezie. Cei mai fideli colaboratori în materie de lirica sunt Radu Cârneci
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina stelelor, București, 1982; Ispita speranței, București, 1983; Scrisori de pe front, București, 1984; Unde sunt iluziile mele?, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1985; Livada viselor, București, 1986; Împotriva viscolului, București, 1991; Fumul depărtărilor, București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Nelu Ionescu, „Iarba pierdută”, FLC, 1977, 16; Adrian Nicolau, „Iarba pierdută”, R, 1977, 11; Nicolae Ciobanu, Tentația imaginarului în roman, LCF, 1978, 37; Costin Tuchilă
TANASESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
numai de subtext în toate aceste studii, literatura română va fi abordată autonom în alte câteva lucrări. Introducând expunerea analitică în sisteme binare, P. evaluează în monografia Camil Petrescu (1972) aportul filosofic în opera literară din perspectiva substanțialismului, iar în Viscolul și carnavalul (1980) descrie proza lui Fănuș Neagu în relație cu natura. Cu Dicționar de literatură română contemporană (1971, ediția a doua în 1977) realizează prima trecere în revistă a fenomenului literar postbelic, un adevărat preambul la Geschichte der rumänischen
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
exemple, București, 1971; Camil Petrescu, București, 1972; Călătoriile epocii romantice, București, 1972; Comicologia, București, 1975; Forma ca deformare, București, 1975; Doina Doicescu și Nelu Georgescu, București, 1977; Călătorie sprâncenată, București, 1980; Geschichte der rumänischen Literatur, tr. Thomas Kleininger, București, 1980; Viscolul și carnavalul, București, 1980; Podul aerian, București, 1981; Competență și performanță, București, 1982; Istoria literaturii române de azi pe mâine, I-II, București, 2001; Avocatul diavolului. Marian Popa în dialog cu Marius Tupan, București, 2003. Antologii: Realismul, I-III, introd
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
VI-a din Eneida (Charon, luntrașul infernului), Ion Tundrea transpune fragmente din Divina Comedia de Dante, Const. Vulturescu dă fragmente din Kalevala, A. E. Baconsky tălmăcește Îngerul de Lermontov și Prietenilor de Pușkin, poet din care este tradusă și poezia Viscol (Anna Barbu), Petru Sfetca oferă o versiune la Fereastra de Rainer Maria Rilke, iar Francisc Păcurariu transpune Balada domnițelor de odinioară de François Villon. Se publică și interviuri cu Victor Papilian, N.D. Cocea, Virgil Birou, Mihail Drumeș, iar la o
PROVINCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289053_a_290382]
-
halucinant, în care poetul, asemenea lui Orfeu, pendulează între certitudine și suferința pierderii iubitei. SCRIERI: Un fluviu cu nume sfânt, Galați, 1990; Dropii în amiază, Galați, 1993; Corăbii pierdute, Galați, 1994; Singurătatea țărmului, Galați, 1995; Intrarea în singurătate, Galați, 1996; Viscol de toamnă, Galați, 1997; Umbra lui Terente, Galați, 1998; Sub lacrima nopții, Brăila, 1998; Evadare din Babilon, București, 2000; Melancolia cuvintelor, Brăila, 2000; Sărbătorile câmpiei, București, 2001. M.Dr.
MUSTAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288333_a_289662]
-
cel mai înstărit gospodar al satului, care îl ține pe copil o vară în sihăstria munților, spre a-l familiariza cu obiceiurile ciobănești. Alte ipostaze ale acestui tip de om isteț și cu inimă mare pot fi întâlnite în povestirile Viscol (personajul Ion Baciu), Păstorul Domnului (preotul), Drumuri cu popas (Ion Codreanu), în care laitmotivul constă în asigurarea bunăstării urmașilor sau în buna rânduială a căsătoriei celor tineri. Între sentimentele copiilor și calculele părinților există uneori mari discrepanțe, care generează suferință
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
ce compun lumea pare imposibil de zdruncinat. Titlul primei cărți, Tălmăciri din mine, vorbește despre sinceritatea absolută, despre fervoarea celui care vrea să ia viața în piept. În poeme precum Tunet de primăvară, Crez tânăr, Avânt predomină verbul „vreau”: „Vreau viscolul pribegiei,/ Iureșul de asalt al vijeliei./ Sunt un brad pe culmile tinereții/ Vreau să mă bată toate vânturile vieții”. A doua plachetă aduce o schimbare substanțială. Ambianța naturală devine din ce în ce mai întunecată, pulsul vieții pare să bată din ce în ce mai slab, se întrevede
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
una din „străzile subțiri căzând perpendicular pe Lipscani” (adică în perimetrul oficierilor mateine), undeva la periferie, într-o zonă cu grădini, fără case, doar cu o cocioabă, într-un spațiu înconjurat cu un gard înalt de lut, ce fumegă sub viscol. Cocioaba cu pereți dărâmați se dovedește, la o privire mai atentă, a fi citadelă și, intrând în ea, oaspeții văd scânteind pe un perete, de pe care se ridică o perdea, „în lucrătură de aur, icoane vechi, inscripții slave, sfinți în
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
Itinerarii, 291-297; Simion, Scriitori, I, 582-597; Raicu, Practica scrisului, 246-250; Alboiu, Un poet, 33-35; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 109-123; Munteanu, Jurnal, II, 253-257, IV, 291-294, 308-311; Cristea, Faptul, 213-217; Sângeorzan, Conversații, 228-234; Băileșteanu, Refracții, 143-149; Marian Popa, Viscolul și carnavalul. Eseu despre opera lui Fănuș Neagu, București, 1980; Culcer, Serii, 207-210; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 205-210; Gorcea, Structură, 96-100, 171-176; Cubleșan, Civic-etic, 186-188; Diaconescu, Dramaturgi, 220-223; Țeposu, Viața, 143-150; Cristea, Modestie, 161-164; Leonte, Prozatori, I, 158-161, II, 168-183, 273-278
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
mai cu seamă dramatismului noilor trăiri, legate de părăsirea locurilor natale după iunie 1940. În Poeme de peste graniță, primul ciclu din Furtuni pe Nistru, „crâncena tocmeală de norod” are drept urmare un „exod” ce ia înfățișarea unor apocaliptice calamități naturale (secetă, viscol, prăbușiri de stânci uriașe). Revolta cedează locul „obidei”, disperării, pe care o traduce un țipăt universal, interminabil, ca în gravura lui Edvard Munch („A țipat azi-noapte un plod/ [...] Parc-ar fi țipat o țară”). Cel de-al doilea ciclu, Versuri
NICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
prezentă în mai multe din nuvele, este abordată interesant și persuasiv în Troița. Iarna, pe un ger atroce, dascălul Pălălaie împreună cu doi soldați încearcă să se încălzească punând foc unei troițe de lemn găsite pe câmp. Se rătăcesc apoi în viscol și sunt înconjurați și atacați de o haită de lupi flămânzi. Obsesia păcatului, ascunsă în subconștient și defulată acum, generează resemnarea în fața iminentei ispășiri și credința că pedeapsa, consecutivă arderii sfintei troițe, este de esență divină. Nuvelele produc, în cele
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
îi este atribuită. Patru sonete de factură clasică, în care compară între ele anotimpurile și ciclurile vieții omenești, sunt compuneri livrești, lipsite de fior liric. Lui M.-A. i s-a atribuit, de asemenea, localizarea unei povestiri a lui Pușkin, Viscolul, publicată sub titlul Rătăcirea de „Calendariul pentru Bucovina” pe anul 1854. SCRIERI: [Versuri], în Antologia scrisului bucovinean până la Unire, I, îngr. C. Loghin, Cernăuți, 1938, 6-9. Repere bibliografice: Pop, Conspect, II, 219-220; Loghin, Ist. lit. Bucov., 28-31; Liviu Marian, Contribuțiuni
MORARIU-ANDRIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]
-
Beniuc, N-am putut să cânt În cântec, În Viața românească III, (1950), nr. 11, p.20). O puternică satiră antiimperialistă realizează Ioanichie Olteanu, operând cu elemente ale poeziei populare, În poemul său Roata morii: Se-nvârtește roata morii pe sub viscole și ploi, prin Înfrângeri și victorii - Dar nu merge cum vreți voi, vânzătorii, trădătorii, către foame și război: se-nvârtește roata morii, da-nainte, - nu-napoi! (Ă) Se-nvârtește roata morii chiar așa precum ziceți, dar pe voi, provocatorii, vă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
publicată În Tribuna, Maria Lucia Hațegan a inclus povestirea ei În volumul propriu de povestiri Noaptea și focul (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000). Cu un an În urmă, apăruse un roman al scriitorului Al. Florin Țene intitulat Insula viscolului (Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000), unde era inserată și povestirea Incredibilul adevăr, intercalată Între ghilimele și prezentată ca o scurtă proză visată de unul dintre personajele romanului, Sorin (pp. 204-212). Interpelat În legătură cu acest caz, Al. Florin Țene a răspuns că
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
zi și noapte pentru a-i spăla, curăța, îmbrăca și hrăni, altele pentru a îngriji pe cei bolnavi. La organizarea cantinelor din regiunile lovite de secetă, femeile n-au pregetat să dea ajutorul lor, cutreierând satele pe drumuri rele, pe viscole și pe ger, pentru a aduce puțină mângâiere fraților și surorilor lor. Activitatea noastră a mai cuprins și alte domenii în care, de asemenea, am avut rezultate pozitive cu toate greutățile întâmpinate. Din programul nostru de muncă n-am realizat
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
de accent: în regimul trăirii poetice, plenitudinea afectivă (inclusiv cea a suferinței) cedează tot mai mult în fața epurelor mentale. Evoluție ce va culmina, mai târziu, în stilizările și ermetismul din Planta memoria (1985). Odată cu acesta și cu Cină bogată în viscol (1983), abstractizarea peisajului și închiderea poemului într-o ermetică și glacială vizualitate, suspendarea și chiar anularea, pe alocuri, a centrului afectiv în numele contemplației cu vibrații de sarcasm, fluxul incertitudinilor, generat între altele și de eliminarea punctuației - totul oferă sugestia unui
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Cărticică de patru ani, București, 1974; Ape cu plute, București, 1975; Limanul orei, București, 1976; Poeme, pref. Eugen Simion, București, 1977; Ploi de piatră, București, 1979; Umbră pentru cer, București, 1981; Cărticică de cinci ani, București, 1983; Cină bogată în viscol, București, 1983; Planta memoria, București, 1985; Cheia închisă, București, 1987; Pietre sălbatice, București, 1988; Cărticică de șase ani, București, 1988; Ultima Thule, București, 1990; Zgomotocicleta, București, 1996; Foșnet fabulos, Timișoara, 1997; Pelerinaj, București, 1997; Pastelul amoros, Timișoara, 1998; Start la
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
343), 1 mai. 53. Eugen Frunză - Pe scurt. În: Viața românească, nr. 3, 1953: Scriu versuri Scriu versuri - mai bune, mai rele - Dar din adâncul inimii mele. Inima-n luptă s-a-npurpurat, Versul din inimă s-a-nvăpăiat. Dar nu e furtună nici viscol nebun Să-mi smulgă vreun vers dușmanilor bun! Altminteri, netrebnică inima mea Lupilor pradă o voi arunca. Cadou din Moscova Pachetul în grabă-l desfac și privesc - Din Moscova vine darul frățesc - Legate cu grijă, cu panglică roză, Cinci cărți
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-i dăm numele de dragoste. Era existența îndepărtată a țării noastre, a acelui imperiu obosit căruia îi recunoșteam, chiar prin noaptea africană, magia care ne magnetiza gândurile. Erau mirosurile și fumul iernilor pe deasupra satelor, zăpezile acelor târguri mute sub biciul viscolelor albe, chipurile marcate de războaiele uitate și de exilul fără întoarcere, istoria lui în care vacarmul victorios al alămurilor se frângea adesea într-un hohot de plâns, într-o tăcere ritmată de tropăitul unei coloane de soldați după o bătălie
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
a muncilor câmpului, duritatea trunchiurilor groase sub fierăstrău, gustul pâinii scump câștigate. Din fericirea de odinioară rămâneau doar câteva răsărituri de soare, izvorul răcoros din scobitura unei vâlcele, într-o zi de seceriș, în arșița verii, drumul sub șfichiul ultimului viscol. La fel ca acum. La fel ca întotdeauna... Neștiind dacă trebuia să se bucure sau să se întristeze de cât de rară era acea fericire, constantă totuși, Nikolai își amintea de noaptea, deja atât de îndepărtată, de la malul unui râu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
mărunt, pe fundalul crizei colective a lumii crepusculare postbelice, aflată în pierdere de identitate și tradiții. În Noaptea strigoilor (Martorul) (1996), cadrul este al unui oraș de provincie în care participanții la un simpozion de istorie se trezesc izolați din pricina viscolului. Constrânși la imobilitate, ei profită de acest răgaz pentru a petrece sau a reflecta asupra propriilor existențe, iar agitația frenetică a acestor intelectuali trădează deruta lumii actuale care nu și-a găsit încă reperele. Evenimentele din România postcomunistă își află
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
puternic asupra sensibilității copiilor, care le percep ca pe o vină ce le aparține. Corina, bunăoară, este tentată să nu ia în serios conflictul dintre părinți, pentru ca ulterior să-i sesizeze gravitatea, ca și neputința de a interveni. În volumul Viscol (1969), B. propune o proză de analiză psihologică, concentrată pe mutațiile interioare și pe echilibrul fragil al personajelor. Universul protagonistelor, care își resimt singurătatea chiar și, sau mai ales, în cuplu, este animat de înșiruirea unor imagini, linii, culori, sunete
BARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285628_a_286957]