73,434 matches
-
mârșavi negustori de conștiință." (iunie, 1974, p. 336). "Prezentul nostru nu are un acum, ci doar un va fi care nu se mai arată." (mai 1976, p. 425); "Simt planând asupra mea aceeași presiune politică din anii '50, de astădată vizând transformarea efectivă a scriitorilor, și în genere a intelectualilor, în activiști de partid, având sarcini obștești precise." (octombrie 1977, p. 477); "Metodele de oprimare s-au nuanțat până la subtilitate, până la un sistem complicat de mecanisme colective care ne țin conectați
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
neutru sau pozitiv ("ființă iubită, prețuită; spec. copil") - are o marcă ironică puternică, tocmai pentru că evocă un act de alint: "mama puștoaicei a descins să-și ia odorul de la terasa complexului" (EZ 2482, 2000, 3). Și în acest caz ironia vizează relația de rudenie, nu vîrsta: "Ca orice soacră, e cicălitoare, consideră că nimeni în afară de ea nu poate avea grijă de "odorul" trecut de multișor de adolescență" (Unica 1, 2000, versiune în Internet); "mămica "hojmanlăului" beat țipa să nu-i fie
Imagini și desemnări ale copilului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15967_a_17292]
-
corupția În plin scandal Vântu a început și zarva despre consilierii corupți din Primăria Capitalei. Majoritatea consilierilor cu bube în cap sînt reprezentanți ai partidului de guvernămînt. ~n pofida precizării ministrului Administrației Locale, Octav Cozmîncă, potrivit căruia alegerile anticipate nu vizează și scaunul primarului general, presa crede că și lui Traian Băsescu i se pregătește ceva. Oricum, Băsescu e într-o ofensivă teribilă împotriva consilierilor corupți și, titrează ZIUA, îl acuză pe premierul Năstase de o reacție "tipic mafiotică". Ceea ce nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
și chinuitor" 5). Această lume, ciudată și pestriță, la noi ca și în întreaga Europă răsăriteană, nu avea o structură a realității fundamental deosebită față de Occident, ambele iscându-se, e drept la distanță de secole, tot din Renaștere. Diferențele structurale vizează însă palierul social-economic și mai ales cel etic. Și aceasta întrucât în aria de civilizație răsăriteană sau ortodoxă, după criteriile lui Arnold Toynbee, este "mult mai greu să se creeze un act de infrastructură civilizatorică, de pildă, un șef de
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
important decât critica ce s-a adus acestui proces. Realismul politic în versiunea sa liberală a reușit parțial să înarmeze statul și națiunea cu instrumente de adaptare relativ eficiente. Esențele tari însă, propuse de Eminescu și extrase din zona morală, vizând pierderile colaterale, cum am spune astăzi, nu au reprezentat preocuparea predilectă a liberalilor, grăbiți să creeze instituții moderne, să forjeze burghezia modernă, să lanseze formele în care urma să intre, treptat, fondul. Dincolo de palierul epidermic al asimilării noului, botezat de
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
în eternitate, de o emisiune pe numele său De trei ori femeie. Mie asta îmi aduce aminte de un banc (în rezumat, curvă-n pat, doamnă pe stradă și gospodină în bucătărie, portretul binecunoscut al damei ideale) , cu toate că referința strictă vizează probabil sectoarele viață de familie, afaceri, amor - într-o ordine oarecare... Enervante prin aerul de superioritate pe care realizatoarea, ca reprezentantă a genului, și-l arogă și obositoare prin conținut, emisiunile pentru femei ale Mihaelei Tatu reușesc să fie, de
La anu' plecăm de Acasă by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15621_a_16946]
-
românesc, o formulă proprie, recognoscibilă ca atare de către un cititor străin, ci doar complicata dinamică internă a unor modele inspirate din sau compatibile cu cele din lumea largă". Nu o identitate (în sens tare), deci, ci nenumărate identificări parțiale. Aplicațiile vizează 25 din cei mai importanți romancieri români, de la Rebreanu la autorii anilor '80 și au, ca epilog, un top 10 al romanelor românești din secolul XX. Propunerile de lectură merg înspre un Rebreanu necunoscut, deviind de la normele realiste prin impunerea
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
autoritar cîteva decenii bune, pierde mai repede aderenți decît cîștigă. Textele lui Z. Ornea nu sînt numai niște cronici în sensul strict al termenului; ele reprezintă, în numeroase cazuri, adevărate profiluri literare ale autorilor editați: altfel spus, ,,cronica ediției" nu vizează doar judecata de valoare referitoare la calitatea reconstiturii operei unui înaintaș, ci reprezintă și un bun prilej pentru disocieri subtile (ca, de pildă, aceea dintre ,,delectabil" și ,,instructiv" în literatura de călătorie a pașoptiștilor), pentru completări și nuanțări ale unor
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
reprezintă România la nivel înalt împreună cu soția sa, calcă în sfîrșit un tabu autohton provocat de repulsia față de prezența femeii de stat, Elena Ceaușescu, în vizitele de lucru ale bărbatului de stat, Nicolae Ceaușescu. Dacă e să judecăm drept, primul vizat de această repulsie, cu toate efectele secundare, ar fi trebuit să fie bărbatul de stat, Ceaușescu, nu ,,academiciana". * Apropo de repulsie, Rodica Ciobanu remarcă în ADEVĂRUL că parlamentul român a devenit membru al unei clase deasupra poporului. Potrivit opiniei editorialisitei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
amintește de ,,Școala femeilor" a lui Molière. Popularul actor - regizor mărturisind la rîndu-i că povestea-i într-o oarecare măsură autobiografică, dar se adresează tuturor părinților care nu cunosc defel profesia aleasă de odrasle. Gradul acesta de valabilitate universală îl vizează și Soția mea-i actriță în care Yvan Attal - aici autor total - și-a pus la bătaie propriul menaj cu Charlotte Gainsbourg, pentru o incursiune insolită în același univers al cineaștilor, dar nu numai. Eroul pe care-l interpretează este
Lumea filmului în oglindă by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15754_a_17079]
-
aceste inventate acuzații și procesul nu va avea loc. Eroare. Gheorghiu-Dej și, prin el, Chișinevschi, vegheau atent mersul anchetei și pe documente s-au găsit însemnări ale lor care indicau pista pe care trebuie să o urmeze investigația. Și ele vizau, toate, uciderea lui Pătrășcanu. Șoltuțiu și alții au avut ideea de a introduce în lotul Pătrășcanu și pe cel al lui Koffler și al Victoriei Sîrbu, fosta soție a lui Foriș. Prin aceștia, s-a făcut legătura dintre Foriș, acuzat
Procesul Pătrășcanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15765_a_17090]
-
mai mult sau mai puțin convenționale la altul, opus. De altminteri, interpretările cele mai avizate ale lirismului bacovian n-au făcut caz niciodată de "poza" lui, conspectîndu-i substanța morală, într-un registru suficient de omogen. O "înțelegere imediată, confortabilă" îl viza pe bardul solitudinii, tristeții, provinciei, al nevrozei, al constituției hipersensibile, evocate prin mijlocirea unei materialități simple, originare. Nu de un clișeu e vorba, totuși, ci de o emblemă critică, degajînd o noutate. Iată aprecierea binecunoscută a lui E. Lovinescu: "Expresia
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
tematică și stil de "Festen" al lui Vinterberg, filmul lui Krag-Jacobsen vorbește despre o întâlnire de familie ce duce la o redescoperire a acesteia - nu doar biologică, ci, mai ales, spirituală. De altfel, pare că există, deja, o "dogma-fiction" ce vizează șocarea mentalității burgheze și aducerea în ridicol a instituțiilor, pentru a evidenția binefacerile marginalității, ale confruntării fizice și ale sincerității emoțiilor, și a aduce în prim-plan, ca erou-limită nebunul, idiotul. Kresten - proaspăt căsătorit - este nevoit să-și lase soția
Filme europene la București by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16164_a_17489]
-
îngroașă gesturile cotidiene, le îngreunează, le copleșește de o măreție de epopee, făcându-le apoi să pice cu botul în jos, ca niște cîini de plumb. E o monotonie scîrbită și pompoasă cu tot dinadinsul în acest ritual al cotidianului vizat de Faulkner; gesturile sunt însăși lumea unui nemărginit plictis." (traducere spontană după un articol din aceeași lucrare Dicționarul biografic al autorilor). * Am stăruit asupra opiniilor celor trei mari europeni, mai ales asupra textului aparținînd lui Sartre, spre a face și
Tatăl nostru Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16180_a_17505]
-
la presimțirea timpului care fuge mereu.(...) Această poezie a pămîntului, spiritualizat în vreme, a timpului materializat în amintire e produsul direct al vieții trăite de mine în copilărie". Prin urmare, notificarea a două axe tematice, pămîntul (locul) și timpul, prima vizînd statornicia, a doua mobilitatea care dă preț celei dintîi: ""Împămîntenirea" viziunii, ca fapt creativ, a coincis nu numai cu "împămîntenirea" poetului, cu întoarcerea sa la "vatră" ca eveniment biografic, ci și cu elaborarea unei doctrine virile a "pământului", propusă în
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
sa declară: "Curiozitatea ne mînă să vedem dacă imaginația spontană (nu cea comandată) a poetului vine să umple și să susțină acest cadru ideologic și simbolic, ori dimpotrivă, îl contrastează". O "curiozitate" oarecum retorică, deoarece planul de acțiune e prestabilit, vizînd demolarea "stereotipiei interpretative" bazate pe teluric. Cele mai interesante eforturi ale exegetului de a-și valida opinia sînt cele ce rezultă dintr-un pariu cu straturile adînci ale operei, prin înlăturarea benevolă a "argumentelor" care i se par nedemne de
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
Feminitatea alcătuiește o ipostază acvatică, de maximă disponibilitate, precum orice substanță fluidă ce poate fi turnată în tiparele cele mai felurite, adoptînd forma acestora: "Eva e o compunere juvenilă ce tinde să repertorieze atributele stihiei feminine, dar însuși mecanismulei productriv, vizînd feminitatea trecînd din ipostază în ipostază în funcție de "actant" și de decizia viziunii masculine, o reduce la un "conținut" menit să umple vasul dorinței sau proiecției. Chiar și ideologizată, tratată ca abstracție, feminitatea rămîne acvatică, o pură valență lichidă ce se
O nouă imagine a lui Ion Pillat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16225_a_17550]
-
în toate regiunile) graiul local - aproape exclusiv la nevoile comunicării cotidiene, familiare, pe cînd comunicarea în domeniile superioare, culturale și științifice, asociate firesc variantei literare, a recurs tot mai sistematic la limba rusă. Marginalizată și supusă programatic unor distorsiuni care vizau păstrarea și exacerbarea caracteristicilor regionale, varianta cultă a limbii române din Basarabia s-a îndepărtat de varianta literară comună, folosită ca limbă oficială pe teritoriul României. Țelul ideologic subiacent acestui proces l-a reprezentat șubrezirea temeiului lingvistic al sentimentului etnic
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
acestor autori "călare pe două epoci". Dar să ne fie clar un lucru: în perspectiva evoluției conștiinței literare, a "mutației valorilor estetice", nici o apreciere nu e bătută în cuie. Scriitorii de frunte nu fac excepție, ba chiar sînt cei mai vizați de astfel de primeniri. Ne putem aștepta la puncte de vedere șocant-înnoitoare, care să mute centrul de greutate al operelor, să le refacă energic trăsăturile, împingînd în umbră unele din părțile lor prețuite pînă la un punct, scoțînd în lumină
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
o sculptură în metal) consacrat mișcării dada și o Asociație culturală și literară care-i poartă numele. Președintele asociației, profesorul de franceză Vasile Robciuc, a avut ideea unor Caiete Tristan Tzara, în mai multe limbi, după modelul revistelor avangardei interbelice, vizînd așadar o circulație internațională. Cel care a dat viață ideii este, cine altul?, Nicolae Țone, editorul de la Vinea și președintele Institutului de Studiere a Avangardei Românești și Europene. Primul număr al Caietelor datează din 1998. Următorul, numărul triplu 2-4, a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16324_a_17649]
-
acele blestemate croșete drepte (În argoul editorial de atunci astfel de pagini erau numite "text croșetat".) Și la despărțămîntul istoriografie literară m-am izbit de stupidele rigori ale cenzurii, cîteodată prin anii șaptezeci, la cîte un volum de corespondență căpătam viza de imprimare pe nota unei scrisori dar nu și pe scrisoare, care era interzisă. Îmi aduc aminte, de pildă, de o scrisoare a dr. N. Lupu din 1905 în al doilea volum de corespondență G. Ibrăileanu, cînd lucrurile s-au petrecut
Editura Minerva de odinioară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16335_a_17660]
-
bătăliei, urcați unul cîte unul. Lăsați să se vadă întîi arma, apoi capul, încet, și ridicați-vă treptat numai după ce femeia albă va semnala prezența voastră unui trăgător de elită. Nu cădeți în interiorul fortului, ci pe spate, către exterior". Ironia vizează mai puțin soarta amară a civilizației indienilor din America, principala țintă este stupiditatea filmelor produse pe bandă, fără caracteristici distinctive. Mecanismul "poantei" urmează cam același fir în fiecare situație: autorul imaginează o intrigă pe baza consecințelor absurde ale punctului de
Cum se scrie o carte bună by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16351_a_17676]
-
imaginat și o construcție simbolică, dar și o formă de protest față de faptul că un fond științific atît de vast și de prețios este, practic, scos din circuitul cercetării. Din primul moment, o asemenea atitudine, pe jumătate gratuită, pe jumătate vizînd responsabilități imediate în social, care se sprijină direct pe repere ale realului și nu pe construcții imaginare, este una tipică pentru gesturile dezinhibate, recuperatoare și re-modelatoare - în dublul plan al realului și al imaginarului -, ale postmodernității. Pentru că ceea ce face Sorin
Un patrimoniu de scăfîrlii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16361_a_17686]
-
însuși. Am auzit de atâtea ori despre călugări ce purtau microfoane sub sutană și de episcopi pe umerii cărora ruginiseră stelele securității încât trebuie să fii tare naiv să mai acorzi vreun credit acestei organizații cvasi-militare. De altfel, activitatea ei vizează prea frecvent manipularea populației în scopuri nu tocmai creștinești. Știam câte ceva despre felul în care securitatea lui Ceaușescu se folosea de înalte fețe bisericești pentru a influența exilul românesc. Știam de infiltrările - ce supraviețuiesc și astăzi - serviciilor secrete în lumea
Teoctist antimist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16403_a_17728]
-
solist în plină formă și nu se poate mai disponbil, care va emite ce arii va dori, indiferent de partitura orchestrei de sub bagheta d-lui Năstase, dar simultan și sub aceeași boltă. Corul opoziției numită democratică, la polul opus celeilalte vizând dictatura, va suna temperat, cum însuși tonul acestei opoziții după ce a fost bătută la fund de către electorat. Cât le privește, sindicatele acordă noului guvern un termen de grație. Și, oricum, iarna este blândă... Va fi greu actualei Puteri să guverneze
În fine, o prognoză optimistă! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16425_a_17750]