3,979 matches
-
și presupune: − adăugarea și/sau inserarea de noi elemente ale structurii; − modificarea valorilor unor elemente ale structurii; − ștergerea fizică și/sau logică a unor elemente ale structurii. Consultarea (exploatarea) asigură accesarea elementelor componente ale unei structuri, în scopul prelucrării sau vizualizării acesteia. Sortarea permite ordonarea crescătoare sau descrescătoare a elementelor unor structuri, după anumite criterii stabilite de utilizator, fiind o rearanjare fizică a acestora. Separarea este desfacerea unei structuri, în două sau mai multe structuri. Fuzionarea sau interclasarea este combinarea a
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
N.Spanov, Oameni la volan de A.Râbacov, nu sunt nici măcar pomenite - arată că revista prezintă cărțile la întâmplare, fără să fie ghidată de anumite principii politice”. Despre aportul primei reviste românești ilustrate de după 1947 - e vorba de Flacăra - la vizualizarea noilor realități, dar și la răspândirea, și pe această cale, a fenomenului literar și artistic, scrie Aurel Martin 9: „Un tânăr și o tânără, cu mâinile încleștate pe portdrapelul cu flamura roșie, cu privirile fixate undeva, spre zările viitorului fericit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
masculină și activă, soarele este asociat cu tatăl. Visul poate pune deci accentul pe relațiile cu tatăl sau, cel puțin, cu bărbatul (pentru o femeie) sau cu autoritatea. Vezi Climă pentru Nor și Curcubeu; Timp pentru Zi și Noapte. Circumcizie Vizualizarea în vis a unei circumcizii sau a unui penis circumcis are o semnificație diferită în funcție de tradiția căreia îi aparține subiectul: - dacă are o semnificație religioasă pentru subiect, circumcizia aduce visului o dimensiune spirituală și exprimă gânduri înălțătoare și purificarea interioară
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
acasă [...] Simți o ură cumplită, încât îți vine să pocnești pe primul om care trece pe lângă tine. Teoretic vorbind, C. Nistorescu greșește apelând succesiv la același tip de expresivitate (personificarea). Procedând astfel, autorul obține ceva mult mai prețios: forță a vizualizării, implicare emoțional senzorială a cititorului, un grad sporit de dramatism. Vizualizarea nu stă neapărat în detalii. Dimpotrivă, excesul de amănunte în descrierea unei străzi iarna (numărul mașinilor care trec pe stradă, mulțimea călătorilor din stație, gesturile pe care le fac
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
primul om care trece pe lângă tine. Teoretic vorbind, C. Nistorescu greșește apelând succesiv la același tip de expresivitate (personificarea). Procedând astfel, autorul obține ceva mult mai prețios: forță a vizualizării, implicare emoțional senzorială a cititorului, un grad sporit de dramatism. Vizualizarea nu stă neapărat în detalii. Dimpotrivă, excesul de amănunte în descrierea unei străzi iarna (numărul mașinilor care trec pe stradă, mulțimea călătorilor din stație, gesturile pe care le fac etc.) nu numai că plictisește, dar poate să creeze o nedorită
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
astfel pentru că ea implică un grad sporit de implicare a autorului în text. Scrisă la persoana întâi și la timpul prezent, această descriere oferă, pe lângă un spor de credibilitate, multiple alte avantaje: un stil nervos și dinamic, o mai bună vizualizare, ferită de retorisme și excese ornamentale. Fiind la vedere și declarat ca atare (eu văd, observ, simt, aud, înaintez etc.), autorul se transformă credibil și fără ostentație în personaj. Simpla lui prezență, bine marcată textual, va ordona succesiunea (mai mult
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și se tot uită la ispititoarele delicatese, nevenindu-le să se urnească din loc... (M. Bulgakov, 2004, p. 17). Folosită în mod inteligent și fără ostentație, descrierea poate substitui un întreg discurs de comentariu, cu subtile nuanțe ironice, contestatare. b) Vizualizarea. În descriere, reporterul trebuie să fie o prelungire a simțurilor cititorului. Preponderent este văzul, care subsumează celelalte simțuri: auz, miros, tactil. Ele alternează, revenind mereu la observația directă și evocatoare obiectului sau locului descris. Repetăm: simpla numire nu este suficientă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Robert, 1991, p. 78). O regulă generală ar fi ca primul paragraf să conțină mesajul principal. Este cazul deja discutat al știrii, al notei, al flash-ului. În reportaj, dacă eliminăm din discuție „lead-ul amânat”, importantă pentru paragraful inițial este vizualizarea. 4.3.3. Unghiul de abordare Teoria presei insistă mult pe acest aspect, și pe bună dreptate. Este de neconceput ca un articol să ezite sau să propună mai multe unghiuri de atac. Dicționarele de specialitate definesc unghiul de abordare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
este transmis (documentat) de la fața locului; - are o forță evocatoare deosebită, excelând în descrieri, portrete și scurte narațiuni; - conține declarat sau în filigran o poveste, un fir narativ, o dezvăluire importantă. Câteva procedee expresive mai importante: Prim-planul. În reportaj, vizualizarea este foarte importantă. Prim-planul este imaginea de deschidere. Ea formează cadrul diegetal al textului, un element de coerență și unitate. Elementele de portret. Vânzătorii ambulanți nu au putu fi stârpiți. Murdari, flămânzi, rupți, plini de hotărâre disperată. Peste ei
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
iarnă, fuseseră imprimate în cristalul pur, verde-albastru. Mă priveau cu seninătate și îmi păreau chiar că încercau să mă urmărească cu ochii. În această scenă avem toate ingredientele unui text jurnalistic de cea mai înaltă ținută: concretețe, portret, eficiență adjectivală, vizualizare, atenuare a macabrului, participare afectivă („bietele trupuri”), dar și o poveste dramatică prezentă în filigran, fără pic de ostentație. Nu trageți concluzii pripite, construind pe un detaliu izolat o întreagă dezvoltare narativă. Este cunoscut cazul unui reporter care, după un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fi neglijată. Normativele de ordin legislativ, deontologic și didactic vin să orienteze axiologic formulele noi de realizare a educației. Prin intermediul calculatorului și al rețelelor virtuale, fiecare poate intra, în principiu, în legătură cu alte persoane, cu alte moduri de gândire și de vizualizare a lucrurilor. Rețeaua instituită și principiul deschiderii permanente a fluxului informațional constituie gajul universalizării sistemului, fără pericolul totalitarismului sensului. Fiecare nou-venit, cu partea sa de contribuție ideatică, mărește eterogenitatea, salvând sistemul de riscul închiderii ideatice. Sistemul informațional este aditiv, cumulativ
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
reconfigurare; c) capacitate combinatorică multiplă a modurilor de expresie (prin text, simbolistică, aspect grafic, colorit); d) posibilitate mare de a alege instrumente diferite de lucru (dicționare, enciclopedii, pagini Web specializate, baze de date, modalități de tratament de text sau de vizualizare etc.). Computerul este un mijloc de construcție și de modelizare. Precum hârtia și creionul, cu calculatorul poți să faci multe lucruri, devenind un adevărat laborator de investigație. Acesta combină mai multe feluri raportare la cunoaștere, putând stoca idei și teorii
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
poate face din noi. (Jack Googy) Computerul, în calitate de instrument, este un operator al manevrării și potențializării informației. Cu ajutorul lui, poate fi memoată pe un suport o masă de informații, adică pot fi potențializate. Monitorul se prezintă ca un dispozitiv de vizualizare, cauză și consecință a manipulărilor virtualizatoare. Pe el apare o imagine pe un fond, un text într-un context. Virtualizarea se consumă în raportul om-mașină, respectiv individ-informație, care este de natură interactivă, biunivocă. În ultimă instanță, informația nu se dă
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și imediatități fără precedent. Cyberspațiul nu numai că totalizează realitatea, dar o face să fie adusă instantaneu în fața subiectului. Ecranul computerului prezentifică lucruri și acțiuni în timp real, ce se află la distanțe enorme de spectator. Camerele live permit individului vizualizarea de imagini dintre cele mai diverse (cum este vremea, ce modele de ceasuri se vând la mai știu eu ce magazin din Geneva etc.). Vizualizarea generalizată este o față a virtualizării raportului nostru față de realitate. Calculatorul nu este doar un
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
în timp real, ce se află la distanțe enorme de spectator. Camerele live permit individului vizualizarea de imagini dintre cele mai diverse (cum este vremea, ce modele de ceasuri se vând la mai știu eu ce magazin din Geneva etc.). Vizualizarea generalizată este o față a virtualizării raportului nostru față de realitate. Calculatorul nu este doar un instrument de accesare a informațiilor și cunoașterii, ci și o unealtă de vizionare automată, de urmărire și „ochire” a lucrurilor consistent materiale. Forme ale unui
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
biți, iar în final au atins valoarea 1.Probabilitatea a avut următoarea evoluție : 0,1515 - 0,2277 și 0,5041.Este subiectul care ajunge practic exact la « jumătatea drumului » în realizarea performanței stabilite. După cum am menționat mai sus, graficele reprezintă vizualizarea performanțelor individuale ale subiecților. Pentru compararea grupelor martor și experiment între ele, am calculat pentru fiecare dintre acestea, media performanțelor pentru fiecare eveniment preferențial în parte, precum și diferențele existente la finalul experimentului între cele două grupe. Diferențele semnificative între cele
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
de apropiere și relevanță pentru politica externă și de securitate a acelui stat. Aceste grade sunt descrise uneori sub formă de cercuri concentrice (Brecher, 1969, pp. 118-120), iar alteori În termeni dihotomici (Marchand et al., 1999). Indiferent de modul de vizualizare, termenii cel mai frecvent folosiți sunt cei de centru și periferie. Cu alte cuvinte, amenințările de securitate regională cele mai importante se află, prin definiție, În apropierea centrului, iar cele mai puțin importante Într-o zonă periferică sau chiar În afara
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nu este cea reală, iar romanul său nu este unul realist. Nu psihologia și faptele indivizilor veridici îl preocupă pe prozatorul care privește lumea din perspectivă ontologică. Autorul cercetează ființa și zonele ei de adâncime, faptele și personajele nefiind decât vizualizări și corporalizări ale constatărilor lui, dintre care cea mai importantă se arată a fi aceea că ființa este circumscrisă negativității. Una dintre zonele ontologice pomenite este cea a vieții neînfrânate de nici o normă în sălbăticia ei. Singura „normă” pare a
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
umane din zona interpersonală intimă - ceea ce vedem sistematic în schema narativă a serialelor americane difuzate și de televiziunile din România) - cu procedeul tehnic al filmării preferențiale în „plan apropiat” (deci asocierea dintre o anumită schemă narativă și anumite procedee de vizualizare), favorizează reprezentarea violenței și agresivității ca un fapt uman natural (mai puțin cultural), ceea ce conduce la o reprezentare a violenței din programul de televiziune într-o perspectivă apropiată darwinismului social. Consecința mai generală a acestei combinații de schemă narativă și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
noastră a regăsit frecvent această schemă narativă în ficțiunile cu scene violente din programele de televiune difuzate în România. Reprezentarea violenței prezentate la televiziune este, deci, tributară unor specificități și constrângeri ale mediului televizual: dispozitiv televizual, coduri narative, de scenarizare, vizualizare, care comportă ca note dominante „caracterul repetitiv și banalizat”, spectacularizant și simplificator al discursului televizual. Schemele, codurile și semnificațiile prezentării conținuturilor violente la televiziune puse în evidență în cercetări de referință americane și europene, cercetări efectuate prin analize de conținut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
a aprecia și poziția obiectelor în raport cu eul corporal, fapt ce-i permite să înțeleagă noțiunile de distanță și de orientare a obiectelor în spațiu. Percepția spațiului, la rândul ei, are ca punct de plecare percepția propriului corp, realizată exteroceptiv, prin vizualizarea obiectului, și proprioceptiv, prin intermediul gesturilor pe care le efectuează pentru a intra în posesia obiectului (Lapièrre, 1976). Percepțiile spațiale nu pot fi, așadar, disociate de cele temporale, fapt evidențiat în condițiile percepției propriilor mișcări, dar și a obiectelor care se
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
urâtul nu există decât în măsura în care există frumosul, care exprimă premisele sale positive” (Karl Rosenkrantz). Constituind esența conflictuală a numeroase opere din literatura română precum și cea universală, ideea de urât provoacă o automantă trimitere mentală, însoțită de cele mai multe ori și de vizualizare la același nivel, către imaginea unui obiect, fenomen sau a unei persoane cu un aspect exterior considerat, prin prisma unei varietăți de factori ce țin de fiecare individ, drept neplăcut,dezagreabil. Desigur, o analiză de profunzime dezvăluie faptul că acest
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
chtonianului prin care este permisă ființarea, Setilă absoarbe calitățile benefice, mântuitoare, de origine biblică ale apei pentru a le transmite și imprima din punct de vedere trupesc dar și psihologic lui Harap-Alb. Tânărul și neofitul erou manifestă o putere de vizualizare viscerală a uriașului stăpânitor peste ape („mare ghiol de apă trebuie să fie în mațele lui!”). Așadar, chiar personajul principal participă la creionarea unui aspect comic al personajului himeric, relevând, totodată, un tenebros mister al interiorității fizice a acestuia. Ambii
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
șantiere de orice tip -, îmi văd abdomenul rotund și mare, îmi văd coapsele care se freacă una de alta atunci când pășesc. Din păcate, ei nu văd ce văd eu când mă uit în oglindă. Cred c-am s-o numesc vizualizare selectivă. Așadar, ei nu-mi văd părul șaten-deschis și lucios, nu-mi văd ochii verzi, nu-mi văd buzele pline. Nu că ar fi extraordinare, dar mie îmi plac, aș spune chiar că sunt cele mai frumoase trăsături ale mele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
încerca o recapitulare a celor spuse până acum, o constatare firească se impune: căutarea criticului de a obține o identificare literală, o autentificare textuală fără a-și pierde totodată ascendentul poziției sale privilegiate, calitatea autonomă de existent. Evidentă este și vizualizarea tuturor fenomenelor observate - momentul culminant îl constituie certificarea viabilității unei creații de ochii "fizici" al spectatorului - privirea dovedindu-se simțul esențial al receptării, critic-realizant față de natura spectaculară a faptului artistic. Un simț indispensabil unei critici, să nu uităm, luminate, videopedice
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]