1,651 matches
-
că am fi mers sute de km. De altfel, în fiecare zi, cu tot mersul care îl facem, parcurgem între 20-25 km. Suntem oarecum antrenați. Așa e viața deocamdată. Mulțumesc lui Dumnezeu că sunt sănătos și de cele mai multe ori chiar voios. Majoritatea timpului mi-o petrec în mijlocul băieților mei de care mă simt foarte mult legat. M-am deprins cu ei și ei cu mine. Mă mai supăr câteodată pe ei, dar tu știi, eu nu pot ține mânie mult timp
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
-i cunoască. Tot acum îi scriu și verișoarei mele să fie acasă atunci ca să avem unde să tragem. După acea ne întâlnim noi. Simeon Coșulschi. Craiova 15 iunie 1978 Dragii noștri, Dorim ca această scrisoare să vă găsească sănătoși și voioși. Noi am plecat din Bârlad chiar atunci când am planificat. Trenul a venit la timp și am călătorit bine până la Iași, admirând peisajele frumoase ale patriei noastre. La Iași am fost întâmpinați de nepotul nostru și repede am ajuns acasă la
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
care l-a creat această instituție este textul, ce să faci altceva, amenajat pentru așteptare în limita lui? În acceleratul Galați Timișoara, în stația Ciceu, burtoșii, mai dizgrațios ca la femei, compartimentele de alături merg la nuntă, la Alba Iulia! voioși oamenii, din primul sîntem ultimii! zis a patra oară în ultimele cinci minute, hai, mă, nașule! fără vreun motiv anume, s-a pierdut nașa noastră, reflex-replica hă, hă! flutură nașul stegulețul, nu l-a luat în seamă mecanicul, fluieră, mișcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
termocentrală, benzile cărbunelui din trenuri pe stîlpi de beton, apus mai mic decît zarea luminii umple bolta, șine înlocuite Văratic, restricție de circulație, vagoanele boghiuri și rame de fier, contorsiunile sculpturii, între nori ușile batante rotunjite simetric, fanta înălțimea, nașul, voios, la Iași? perforează, personalul de Verești, grupul de fete în sat încă o dată, perechea la poartă, copii, prima stea Venus, planetă și Luceafăr, rămîn turnurile termocentralei, oricum orașul este prezentul continuu, hinterlandul a fost o iluzie la autoproiecția ruralilor, singurii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
clădiri urme de copii, ele se persistă fetițe, șezi, ține-ți labele acolo! e labrador, prietenul copiilor! blonduțe, lapte, grevă, lap-te! lap-te! vrem lapte! fierul vremea, umbra lor lucește afară, sînt în stare să prindă nimicul, ce e important, amîndoi voioși, fetele cresc, Daria, iubita lui tata! Ramona e cealaltă, la cinci și jumătate la Constanța, Daria, mai vrei lapte? la Constanța, la Mangalia, ieșire din cadru, excelent motiv de somn și te uiți la cățel, da? bărbații cei mai feminini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tocmai mă mutasem într-o casă frumoasă. Halea mi-a propus să oferim o masă pentru prieteni. A fost o masă foarte plăcută și eram fericiți. Pe la miezul nopții, Halea primește un telefon din Kiev. Sărbători fericite! i se transmite voios din Ucraina. Abia atunci am realizat amîndoi că era Vinerea Mare și eu, puțin amețit de alcool, m-am grozăvit din nou: Lasă, Halea, iau eu păcatele... Le-am luat și de dimineață m-am trezit dat afară din serviciu. Bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
indescifrabil al serii, iarba, pădurea, vitele, orizontul tulbure al câmpiei, colina cordială și muntele ascetic nu mai fac de mult parte din peisajul meu cotidian, din echilibrul igienic al vieții mele lăuntrice. Nu mai am timp pentru prietenie, pentru taclaua voioasă, pentru cheful așezat. Sunt ocupat. Sunt grăbit. Sunt iritat, hărțuit, copleșit de lehamite. Am o existență de ghișeu: mi se cer servicii, mi se fac comenzi, mi se solicită intervenții, sfaturi și complicități. Am devenit mizantrop. Două treimi din metabolismul
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
clasă predând la aritmetică compunerea numerelor în cercul 1-10. Din felul predării și răspunsurile elevilor am constatat că propunătorul posedă tactul metodic și răbdarea unui bun învățător; iar elevii și-au însușit temeinic cunoștințele la acest obiect. Elevii sunt curați, voioși, atenți, sârguincioși și sănătoși”. În 1932 reușește la examenul pentru definitivat prin care i se acordă titlul de învățător definitiv începând cu 1.I.1933. Activitatea la catedră a învățătorului Marcu este reflectată de-a lungul anilor în sinteza calificativelor
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
unde n-am fost de când sunt. Doamne la inima mea este-un râu și-o fântânea, Râul ține de dor mare, fântâneaua de răcoare. Râu-mi ține de urât, fântâneaua de dor mult. Inimă supărăcioasă, mor și nu te văz voioasă. Că mi-i dor și că mi-i jele de tinerețile mele Ce le-am petrecut cu jele. Cu jele și cu năcaz și cu lacrimi pe obraz. Eu de lacrimi nu bag samă, că le șterg cu o năframă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Pe la «Moara de hârtie», Ziua în arșița mare... Șopotindu-mi numai mie ! Dar voi, văi cu zmeuriș, Dar voi, fete și feciori, Cu pitulici în frunziș Cu obrajii roșiori, Și cărarea cea umbroasă, Mai jucați o învârtită, Pe unde urcam voioasă ? Colo-n lunca cea vestită ? Fruntea Malului Și acuma văd aevea O cărăruie pe muchea unui deal, în asfințit de soare, Cînd alergam cu picioarele goale Și zefirul cald ce bătea dinspre munte... îmi flutura părul ca o coamă aprinsă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și chiar pe șoseaua pe care mergeam, ceea ce ne amintea de inundațiile care dăduseră de furcă oamenilor de pe aici. În acest tablou sinistru, stolurile de ciori foarte numeroase erau nelipsite. Iarăși tăceam. Mai spune ceva, mamă, încerca să se arate voioasă Janeta. Ce să spun? Am nimerit un timp foarte urât.. Lasă timpul, că se schimbă. Să vezi ce frumos va fi în Grecia, ai fost atât de bucuroasă că mergem în excursie și acum nu-ți place, căuta să mă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Unde vede vreodată/ Pom frumos și înflorit/ El la ea gândește-ndată/ Și la trupu-i potrivit// Când privea acea roșață/ Trandafirii ce o au/ I se pare că văpseala/ De pe buzele-i o iau.// De-auzia un stol de pasări/ Ciripind voios pin crâng/ I se pare că pe dânsul/ Tânguind duios îl plâng 172. Pătrunzând miezul problemei, în Trăire și poezie Wihelm Dilthey spune că la temelia creației poetice stă [...] trăirea personală [...]. Punctul de pornire al creației poetice este întotdeauna experiența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și-n vremea lor Bătrânul Moș Ajun. E sărbătoare și e joc În casa ta acum. Mai sunt căsuțe fără foc Și mâine-i Moș Crăciun. Acum te las, fii sănătos Și vesel de Crăciun. Dar nu uita, când ești voios Române să fii bun! Din plic o altă poezie, de George Coșbuc: Iarna Afară ninge liniștit, În casă arde focul; Iar noi pe lângă mama stând, De mult uitarăm jocul. E noapte, patul e făcut, Dar cine să se culce? Când
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
prin Unitate când s-a-ntâmplat. Mai bine i-aș fi dat una să nu se mai scoale de-acolo până mâine dimineață. Străbăteam agale Piața Operei, iar Laur țopăia din nou În fața noastră cu geanta, sătul de-acum și voios ca un fluture și din cale-afară de gureș. Nu-i mai stătea gurița aia a lui deloc, deloc... — Ce impresie-ți faci, vere, că dacă chema bufnița aia miliția nu eram În regulă? Io unu’ niciodată nu m-am Încurcat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
arătă banii, purcoiul ăla de o sută nouăzeci și ceva de sute, și se frecă peste burtă cu podul palmei. O să se ducă să cumpere ceva de mâncare și ea păru să-l corecteze și să-i cizeleze exprimarea nechezând voios și jucându-și degetele În fața buzelor. Cântă la fluierul acela nevăzut melodia nechezatului ei, și-n fața sexului bombat, cu miezul ca de fruct copt irupând prin perii nisipii și stând să ni se ofere. Era același semn, da, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și mi-a pus-o dinainte, purtând-o triumfător între dinții lui albi. Am luat apoi o piatră colorată și am aruncat-o în apă. Și de data asta câinele mi-a urmărit, cu privirea și cu mișcări cât mai voioase, fiece gest; apoi s-a repezit în apă, înotând hotărât ca s-o caute și să mi-o aducă. În el mi-am găsit un prieten. M-a urmat bucuros până acasă. I-am dat de mâncare și el s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pune accentul pe dimensiunea zalmoxiană, asumată, a morții, neglijând orice preocupare subiectivă de răzbunare. Înec Am ațipit puțin după-amiază și am visat ceva foarte ciudat. Mă aflam în pendularea mea obișnuită de-a lungul țărmului, împreună cu câinele ce se arunca voios în toate direcțiile, alergând după pescărușii ce zburau la mică înălțime. Deodată mi s-a părut că ne-am dedublat și că, în fața noastră, mergea același cuplu, adică tot eu și cu un câine ce semăna perfect cu Imperator. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
pieptului și Înclinând ușor capul. Le am răspuns și noi prin aceleași gesturi. Copii, mai Îndrăzneți, ne urmăreau mișcările, chicotind Înfundat sau Întinzând mâinile la salut. După ce le-am oferit un pachețel de bomboane, ștrengarii s-au ținut de noi voioși și ne-au condus până la mașină. Au acceptat zgomotos, bătând din palme să facă o fotografie cu noi. Pitorescul insulelor conține culturi de orez pe uriașe trepte, vulcani care se Întrevăd printre nori, păduri tropicale cu vegetație luxuriantă și plaje
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
-mi sufletești se măresc și că mă aflu În adevăratul element al naturii mele. Nemărginirile cerului și ale mării, Între care mă găsesc, dau aripi Închipuirii mele și o Îndeamnă să se rătăcească În spațiile lor. Atunci ca o pasăre voioasă, ea se Înalță În seninul cerului, zboară peste hotarele orizontului, se cufundă În noianul mărilor și cearcă a descoperi În depărtare plaiuri necunoscute și a pătrunde tainele ascunse În sânul valurilor. Marea limpede și albastră oglindea seninul cerului, și iluzia
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
ale țărei o să fie și orb și mut în ceea ce se atinge de politică, nu că doară este oprit de cineva, ci fiindcă este român își spune singur păcatul. D-aci încolo e cum îl știți, român întreg, cu inima voioasă, ca românul, mlădios după împregiurări, ca românul, răbdător, iertător, ca românul, și arțăgaș, cît să dea și cu barda, ca românul când îi vine cuțitul la os. Cu bani, fără bani, îl poate citi cineva și cu plată și cu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
se mai folosesc și atunci când urmează cuvintele cuiva. Exemplu:,,Barbă se miră: - Ce soare mare ! De unde a venit oare ? Elevii află tot în clasa I că două puncte anunță vorbirea directă. Exemplu:poezia,,Îndată’’,,O floare crește, iată, De spui voios:îndată !’’ În clasa a II-a vor descoperi că două puncte se mai folosesc: - înaintea citării unui text, a unui proverb, a unei zicale: a) Alexandru Vlahuță arată, prin Vrâncioaia, cum oamenii pe domnul lor:,,Am șapte feciori, frumoși și
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
frumos.............. 3. Jocul Găsește Însușirea potrivită (din paranteză): mama - ......... tata............. bunica - ......... ....bunicul............. (blândă, Înalt, bătrân, puternic, Înțelept, harnică, slăbuță, duioasă, gospodină). 4. Jocul Cuvintele Încurcate: Razele soarelui sunt mai ........ veseli Pasările călătoare pleacă În țările ..... palide Elevii merg spre școală ........ voioase Pe ogoare răsună glasuri ......... calde FIȘE DE LUCRU CLASA a Il-a 1. Găsește semnele de punctuație din textul „Vulpea și strugurii” și pune-le la locul lor: O vulpe vicleană ( ) ca toate vulpile ( ) zărește pe o viță niște struguri
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
pâraielor. Șirurile negre de cocori s-au Întors În țară. Albinele umplu natura cu zumzetul lor fermecător. Furnicuțele harnice au toată ziua de lucru. Pe câmpuri tractoarele răstoarnă brazde afânate. Un ciobănaș a scos mioarele la păscut. Glasul lui sună voios: "Primăvară, primăvară, Aduci bucurie-n țară!" Ghilușcă Ionela - cls. a Il-a E Coțofana lacomă Odată, coțofana și-a pus În gând să scoată mulți pui. A făcut ea câteva ouă, dar părândui-se prea puține, ce credeți că s-a
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
Îmbrăcat Într-un pulovăraș de culoarea ciocolatei, cu o beretă din blană de pisică pe cap, stârnește admirația unui coleg de-al său tocmai pentru modul cum știa să-și folosească timpul. Deși muncea foarte mult, ochii Îi erau mereu voioși, zâmbetul vesel, chipul rumen ca un trandafir. Avea marea dorință de a Învăța. De cele mai multe ori Își repeta lecțiile În timp ce făcea alte treburi gospodărești: căra lemne, făcea mâncare etc. Regreta puțin ca nu avea timp pentru Învățat, dar era mulțumit
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
măsoară cu atenție cu coada ochiului, pe furiș : „Auzi, mămică, ce cauți tu aicea la pelerinaj ? Răspunsul meu : pentru că sunt curios să aflu. Ce să afli mămică ? Ești însurat ? Ai nevastă, ai copil ? Te înțelegi bine cu nevasta ?”. Răspund pozitiv, voios chiar, dialogul începe să-mi placă enorm. „Vreo amantă, probleme cu dragostea ? Te văd om realizat, atunci de ce ai mai venit aici, măi mamă ? Că aicea vine lume la necaz și la suferință, nu la bucurie !” Mai discutăm despre moralitatea
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]