4,908 matches
-
subțirime, dar nu era străvezie. Străinul i-a mai dat și un bețișor lucios, ascuțit la un capăt, dar Auta se întrebă cum va scrie cu el, de vreme ce nici nu avea vopsea în Care să-l moaie, nici nu era vopsea ori altceva în el, lăsînd-o să se scurgă. Încercă să scrie pe mâna sa, de teamă să nu sfâșie foile subțiri, crezând că poate e băgat în acest bețișor vreun cărbune. Dar mâna rămase curată. Străinul i-l luă din
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
popoare. Unde nu avea semne, Auta născoci câteva pentru el. Se făcuse târziu când ieși din steaua sau din turnul oamenilor sau zeilor străini. Le lăsase acolo globul sticlos cu săgeata lui, numai foile și unealta ciudată de scris fără vopsea și fără cărbune le avea la sine, primite în dar. Ieșind în lanul de grâu, își văzu măgarul păscând departe spice. Era aproape întuneric și unele stele ieșiseră. Căută să vadă încotro putea fi cortul soldaților, și porni într-acolo
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
căsuțe de lemn, nu prea arătoase, însă curate și mai încăpătoare decât bordeiele. Aici se auzeau lovituri de ciocane, gemete de fierăstraie, scrâșnet de sticlă sau de piatră frecată și se amesteca mireasma lemnului proaspăt cu duhoarea pieilor crude, a vopselelor, a cleiului fiert. Mai departe, toate aceste străduțe locuite de meșteșugari se adunau într-un maidan plin de gunoaie după care se auzeau tot felul de strigăte amestecate într-o larmă cumplită. Dincolo de maidan era piața orașului. Când intrară în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
i-o arătase bătrânul și pe care nimeni pe pământ nu i-o putea arăta: bătrânul avea o unealtă cu care scria pe orice, și pe lemn, și pe mătase, fără să aibă nici plumb, nici cărbune, nici funingine sau vopsea. O dată, omul din Babilon îl întrebă: - Dar prietenii tăi din steaua aceea cum de te-au lăsat să pleci și să-i părăsești? Ochii lui Auta priviră înăuntru: - Pentru aceia, dorința unui om pe care-l socotesc ei cinstit este
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
aceștia își realizau experimentele în mod obiectiv și în absolută conformitate cu metodele științifice folosite în ziua de azi. Ei își înregistrau toate constatările, iar descoperirile lor au dus la progrese monumentale în domeniul medicinei, al porțelanurilor, al aliajelor și vopselelor metalice și au dat naștere unor invenții importante, cum ar fi busola și praful de pușcă. Sinologul britanic Joseph Needham a catalogat și a analizat numeroasele contribuții taoiste la curentul principal al științei mondiale în seria de lucrări masivă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
salt din nou mai târziu. Mititica de Estelle. Uau. Să-mi bag pula, Sylvia aia și toate. Își revin ele. Și o să-și revină. După ce Drummond eliberează Împuțitude teren. Ieșim afară, pe coridor, și acolo sunt doi zugravi care Împroașcă vopsea ieftină de ospiciu pe pereți. Unu dintre ei, oberv eu, se benoclează la curu plat și osos al lui Drummond. — Ar trebui să terminăm cu asta acum Bruce. Cursul din după-amiaza asta, Îmi amintește. Îmi mut privirea de la zugrav la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
să te joci de-a opritu respirației? Să mi-o faci tu mie și io să ți-o fac ție? Mă uit la rădăcinile negre de la capătul părului ei grețos de galben, care arată ca paiele slinoase, total futut de vopsele ieftine. O târfă cu cafele, țigări și valium. Pe undeva există o fabrică care le scoate pe piață. O faci la stânga la capătul bulevardului Viselor Destrămate. — Nu știu ce implică asta... se miorlăie ea. Se uită Într-un hău peste care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
pauză. Știu că vrei să sistezi toate concediile, dar o să cedez nervos dacă nu plec. Ultimul lucru pe care-l vreau e să ajung ca Busby... iar chestia aia din weekend a fost ultima picătură, aproape Îl implor eu. Detest vopseaua aia albastru deschis de pe pereții camerei lui Toal. O face să pară mereu rece. În plus mai e și mirosul, duhoarea aia hidoasă de tutun stătut, care pare să se fi impregnat În celulele pielii lui Toal. Adică, și mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
care le evocă. Totuși, motorașul poemului și cheia lui sînt cele trei cuvinte de legătură, aparent neglijabile: de-acum doar. Ele precizează momentul schimbării decisive și limita pînă la care se mai permitea orgia coloristică. De-acum basta! Adio fard, vopsea și suliman. Totul În alb și negru. Și mai ales În adevărul cenușiu și gol. Formula din primele două versuri: afișul toamnei / degradeul frunzelor este un tic verbal prezent În expresii ca vorba lungă, sărăcia omului; schimbarea domnului, bucuria nebunilor
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și Suhas, 2009). S-a relatat că 10-15% din coloranții utilizați intră în mediu prin produși reziduali (Hai și al., 2007; Husain, 2006). Consumatorii mari de coloranți sunt industriile textile, de vopsire, de hârtie, de tăbăcire și de fabricare a vopselelor. De aceea, efluenții din aceste industrii, ca și cei din fabricile de producere a coloranților, conțin coloranți în cantități destul de mari. Coloranții sunt considerați, în mod obiectiv, o categorie distinctă de poluanți, deoarece ei sunt toxici (Bae și Freeman, 2007
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
multe forme în mediu, forme care, în modul lor de a fi complet, nu ar putea exista simultan. Să iau un exem plu: culoarea roșie pe un perete face ca peretele respectiv să fie roșu, dar dacă peste stratul de vopsea roșie adaug un altul, de culoare galbenă, peretele va deveni portocaliu. Cu toate acestea, daca culoarea roșie a peretelui și culoarea galbenă a unei flori dintr-o vaza, de exemplu, se transmit prin aer, acesta nu devine portocaliu. În acest
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
în care feudalismul s-a afirmat puternic la români (a alcătui, a cheltui, a făgădui, fel, hotar etc.). Altele sunt populare doar în graiurile din Transilvania (bai, dărab), cele mai noi circulând în graiurile ardelenești unde bilingvismul este viu (feștic „vopsea“ < magh. festék, teglăzău „fier de călcat (rufe)“ < magh. téglázóvas). Dialectele românești sud-dunărene nu au niciun element maghiar, deci contactul dintre română și maghiară a avut loc după epoca românei comune, după secolul 12. De aici se poate trage o concluzie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
coastă, latură a muntelui”, alba „început (de secol, de civilizație)”, albo „scândură (pentru anunțuri), album”. Pe de altă parte nici bianco nu are o utilizare absolută, intervenind și aici fixări pentru alb ca zăpada, curat, luminos, palid, culoare albă, albuș, vopsele, spoială, lenjerie, loc gol. În al doilea rînd, opoziția latin-barbar închide perspectiva etimologică a continuității preindoeuropene a materialului lingvistic. Astfel, lărgirea sensului de alb cu cel de frumos, luminos, plăcut, deschis, vast etc. permite intuirea exprimării lor nediferențiate în trecutul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lucrurilor. Și asta mult mai bine decât o făcea Weston! Lucruri rezonabile, cum ar fi faptul că arăți mai autoritar în costum negru cu o cravată roșie decât cu una albastră. Și faptul că a cumpăra o firmă care folosește vopsea cu plumb pe jucăriile pe care le fabrică e o mare, mare greșeală. De chestia aia cu vopseaua nu te-ai prins. Eu, în schimb, da. Te-am ajutat să economisești miliarde. Așa că nu-mi spune tu mie că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mai autoritar în costum negru cu o cravată roșie decât cu una albastră. Și faptul că a cumpăra o firmă care folosește vopsea cu plumb pe jucăriile pe care le fabrică e o mare, mare greșeală. De chestia aia cu vopseaua nu te-ai prins. Eu, în schimb, da. Te-am ajutat să economisești miliarde. Așa că nu-mi spune tu mie că nu valorific nimic! —Milioane, o corectă el. Și m-aș fi prins de unul singur. —Milioane sau miliarde, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
a obține rezultatul dorit. Ceea ce trebuie de subliniat este faptul că programele și computerul reprezintă un instrument minunat, dar numai un instrument, iar cel care îl folosește are nevoie de aceleași însușiri ca și pictorul care mânuiește pensonul înmuiat în vopsea. Arta digitală are o mare răspândire și, desigur, mulți practicanți care expun atât pe site-uri, cât și în cadrul unor expoziții cu lucrări printate. Aș recomanda site-ul american MOCA (MUSEUM OF COMPUTER ART), care prezintă expoziții și organizează concursuri
De la pasteluri la imagini digitale by Cezar Duca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/780_a_1746]
-
am răspuns și am pus câteva mărci pe masă. Lui Reichsführer Himmler, pe Prinz Albrecht Strasse, nr. 9. 4 Simeonstrasse e doar la câteva străzi de Neuenburger Strasse, dar pe când ferestrelor de la clădirile de pe aceasta din urmă le cam lipsește vopseaua, celor de pe Simeonstrasse le cam lipsesc geamurile. Să spui că asta e o zonă săracă e cam cum ai spune că Joey Goebbels are dificultăți În a-și găsi Încălțări pe măsură. Blocurile de cinci și șase etaje, cu apartamente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
răni vechi și, după părerea mea, nu face bine să le tot zgândări. Privit de afară, nu era nimic la localul ăla care să-l fi atras pe trecător să intre să bea ceva: nici ușa de pe care se cojea vopseaua, nici florile uscate de la ferestre și, În nici un caz, bilețelul scris de mână, deloc caligrafic, care era pus În geamul murdar și pe care scria: „Discursul de diseară poate fi ascultat aici“. Am Înjurat, căci asta Însemna că Joey cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
fie a paznicului ori a femeii de serviciu; proprietarii lor mai erau Încă, probabil, la serviciu În birourile de la etaje. În spatele celor două mașini, sub un bec montat pe perete, era o ușă gri din oțel pe care scria cu vopsea „Service“. Nu avea clanță și era Încuiată. Am stabilit că era probabil o ușă din aia care are un mecanism cu arc și care poate fi retras cu un mâner sferic din interior sau cu o cheie prin exterior și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
ele, o mașină sport gri-deschis, este a mea. Împinse un set de chei spre mine: E un pistol În torpedou, În caz că ai nevoie de el. După aceea, doar lași cheile În țeava de eșapament și ai grijă să nu zgârii vopseaua. Am vârât cheile În buzunar și m-am ridicat: — Mi-a făcut plăcere să stăm de vorbă, Roșcovanule. Curioase chestii și ghimpii ăștia, nu observi unul când te Înțeapă prima dată, dar după aceea, pentru o vreme, nimic nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
-ți mai Întâi borul pălăriei peste față, i-am zis. Apoi pune siguranța ca și cum ți-ai băga mâna Într-un sac cu nisip. Ține minte, de la distanța asta, n-am cum să ratez. Și ar fi mare păcat să murdăresc vopseaua frumoasă a Roșcovanului cu creierul tău. Își trase de pălărie până Îi ajunse peste ochi și după ce se ocupă de siguranța Mauserului lăsă pistolul să cadă la pământ, unde acesta se rostogoli cu zgomot, inofensiv, pe caldarâm. — Roșcovanul ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
după arma pe care o țineam acolo. Punându-mi-o În buzunatul de la haină, am coborât din mașină. Adresa pe care o aveam corespundea unei case de un cafeniu șters, cu două două etaje, care avea un aspect părăginit, deplorabil. Vopseaua se cojea de pe obloanele trase, și În grădină era un afiș pe care scria „De vânzare“. Casa părea nelocuită de multă vreme. Era exact genul de loc pe care l-ai alege dacă ai vrea să te ascunzi. O peluză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
toga cea albă/ să te răzbuni/ și să te-arunci apoi de pe macara/ ei îți vor spune : mahatma/ dacă nu vrei să cobori/ zi-ne și nouă/ ce vezi dincolo de nori sau într-un poem de-al tău : ploaia spală vopseaua de când am lipsit în fiecare dimineață îmi face cafea și mă obligă să o beau deși e groaznică și toarnă un litru de lapte și toarnă o tonă de zahăr și stă lângă mine până beau ultima gură și se
copii. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ana Dragu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1769]
-
litere încîlcite, mi-am văzut deodată obrajii de bebeluș și țeasta aproape cheală, ochii umezi și cafenii umpluți în întregime de iris. M-am proptit cu umărul în ușa buretoasă și aceasta a cedat, 68 împrăștiind mii de cojițe de vopsea și un puf de lemn putred. Am intrat sub cupolă. Nebunia mea de-acum se atinge de nebunia de-atunci ca două animale primitive, transparente, cu vacuole și corpusculi, vizibile prin cleștarul moale al cărnii lor, cu filamente sidefii ca
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
transă ca a cocoșilor de munte. El dădea tonul tuturor cântecelor și ovațiilor, el le schimba, după un ritm pe care-l simțea numai el. Juca mereu un personaj bufonesc, numai mască, un hopa-mitică de celuloid, cu mutra pictată cu vopsele de bâlci. Avea mereu gura neverosimil de roșie, iar părul zbârlit - negru ca dat cu cremă de ghete. Așa cum se agita în mijlocul grupului de pe băncile înțesate, Lulu părea pictat direct pe aer cu smuciri neașteptate de pensulă. "Păi măi nevastă
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]