114,044 matches
-
amar și suav, melopee ușoară, țesută din zâmbete, tristețe și păreri de rău, care deplânge tot ce este șubred, fără consistență, amăgitor și ireal în viața omului”. Poate că la o aniversare se cuvine să fie păstrate doar amintirile plăcute, vorbele bune, dar am evocat conflictele în centrul cărora a fost Clody Bertola pentru a demonstra în ce fel talentul ei special a depășit corsetul condiției de “interpret”, de instrument, devenind un colaborator cu o contribuție fundamentală într-un demers creator
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
se duce memoria la dracu”. Sau: “Am pățit-o rău de tot, domnule, nu-mi mai aduc aminte de nimic.” Vede departe îndărăt, numai departe... Cum ai privi lumea cu un binoclu întors. Domnul palid la față Norocul meu (reproduc vorbele lui Al. Cazaban după notele mele spontane, precizez azi în mai 2003, aparatul de înregistrare fiind o raritate pe acele vremuri) este că memoria e ca și o femeie, are în capriciile ei reveniri, vechi fidelități. Îmi amintesc întâmplări petrecute
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
operă sau care animă mari mișcări colective, aceste imagini nu sînt doar individuale ci transpersonale și au o semnificație care nu este proiectivă, nu este reductibilă doar la niște trăiri și prin aceasta regăsim sensul originar al cuvîntului imaginal. Este vorba într-adevăr de imagini independente de psihologie și care vorbesc, ni se adresează fără ca să le putem modifica, fără ca să le putem utiliza în mod fantezist. M. C. - Care sînt, după dumneavoastă, raporturile între filozofie și imaginar, între literatură și
Jean-Jacques Wunenburger: „Prea multe imagini ucid imaginația” by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13536_a_14861]
-
Gheorghe Grigurcu Să poposim acum asupra subiectului reîndoctrinării, adică a acelei contrareforme ideologice pornite de Ceaușescu în 1971, pe care am menționat-o. Bineînțeles a fost vorba de o ,,rebarbarizare” asemănătoare celor inițiate în Coreea de Nord și în China, care a produs ,,o bulversare socială și politică”, o ,,reînnoire precipitată aparatului de partid” pe fundalul unei cumplite dezamăgiri a intelectualității. Fenomenul ni se prezintă foarte important pentru evantaiul
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
că sforăiturile lui Păunescu sunt ultimul cuvânt în materie de succes politic. N-ar fi rău să-și aducă aminte că ani de zile același individ a cântat nemurirea lui Pingelică. Și că laudele venind din partea acestui producător industrial de vorbe goale sunt adeseori mai rele decât un anunț funerar. Sper că în P.D. sunt încă suficienți oameni lucizi dispuși să-l tragă pe Băsescu de mânecă până nu e prea târziu. Dacă precedentul Ceaușescu nu-i spune nimic, ar trebui
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
lui Eugen Lovinescu pe care 99% dintre exegeți ar lua-o ca atare, fără a-i mai cerceta substraturile, se vorbește despre apariția în casa criticului a unui „copil simpatic, candid, cu un guler alb, evazat, cu privirea visătoare, cu vorba domoală și legănată”, care se declară „teozof” și care scrie o poezie „religioasă”. Ștefan Cazimir pune însă acest text în relație cu un altul, apărut în revista „Flacăra” în anul 1977, în care un autor contemporan se mărturisea: „(...) la cincisprezece
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
nu se aflau în conflict cu majoritatea, ci exprimau punctul ei de vedere! În conflict cu majoritatea se afla dictatorul însuși, plus aceia care îl sprijineau sub o formă sau alta. Disidentul nr. 1 al României a fost Nicolae Ceaușescu.” Vorba unui coleg de „clasă politică” al domnului Cazimir, există lucruri cu care nu se glumește. Și apoi, ca membru al comisiei juridice, politicianul Ștefan Cazimir ar trebui să știe că, din punct de vedere formal, Nicolae Ceaușescu era la vremea
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
că este un elev repetent care aude încă o dată glumele profesorului în anul următor. Fraza „toți înțelegeam însă, la vremea aceea că stihuri atît de scălîmbe nu puteau avea decît un singur autor, prea modest ca să-și afișeze paternitatea (este vorba de contribuția lui N. Ceaușescu la versurile tricolorului - n.n.), dar destul de puternic ca să și-o impună” (p. 120) este reprodusă prin procedeul copy/paste și la pagina 245. Subtila demonstrație despre cei trei C pe care se baza regimul Ceaușescu
Hazul vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13566_a_14891]
-
de beznă”, fiindcă - părerea lui! - mentorul „Sburătorului” nu are nici o clară conștiință filosofică, nici una istorică, nici una estetică, n-are nimic: „Din opiniile sociologice și culturologice (de teorie ca formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității nu poate fi vorba) ale lui Lovinescu nu este nimic de reținut ș...ț Modernismul său, de care s-a făcut și se face mult caz, este, în fond, expresia unei propagande active pentru forme și valori străine de lumea românească, pe care el
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
Ubi-s, cînd aici erau ? Tanti Aneta, a cărei casă fusese pictată de Marina Carafoli, grande dame (cum doar Ioana Crăciunescu acum și Bizi Cantacuzino jadis) a cărei siluetă îi dădea trestiei pascaliene stilul unui trup - tanti Aneta care, cu o vorbă, îți ghicea și impunea viitorul depărtat? Unde, Vania, zis „Stînca de la mal” (citez trunchiat, cum Nina Cassian n-ar merita), care putea ține în dinți mese de fier și-al cărui trup s-a fofilat către sfîrșit tremurînd, ca și
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
acest lucru într-un ziar, și revin „cu o altă acustică”, bine înțeles, într-o revistă cum e R. L. Obscenitatea, metodă literară, care a avut întotdeauna adepții săi - scrie autoarea - este o tehnică de șoc de îngăduit dacă e vorba să forțezi un public cuminte ori blazat să privească în față ceea ce el nu vrea să vadă, sau ceea ce, prin puterea obișnuinței, nici nu mai vede. Folosirea ei poate să corespundă în mod legitim unui fel de întreprinderi de lustruire
Acustica unei cărți by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13597_a_14922]
-
de recolta noastră! „Suntem ca niște nou-născuți. Iată, acum, o nou-născută care vine de la Bistrița”, mai zice dl I.B. făcându-ne părtași la acest eveniment literar-demografic cu repercusiuni atât de faste pentru literatura și, implicit cultura română. Între noi fie vorba, după limbajul pe care îl folosește autoarea în fragmentul publicat cu generozitate de revistă, mi-e imposibil să cred în afirmația preopinentului... Pentru că, iată cum descrie „nou-născuta” o frântură de viață cotidiană: „De unde dracu’ știe ăsta că am cumpărat o
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
disperării din suflet, care începea binefăcător să se destrame, m-am întrebat doar dacă operația ar fi reușit la fel de bine în Franța după „chestia” cu Irakul, iar chirurg să fi fost domnu’ Chirac... Îndoi-m-aș și n-am cui, vorba folclorului EtnoTv-vist.. Ei, da’ ce zăpăceală m-a prins pe căldura asta! Despre cu totul altceva vreau să scriu, apropo de traducător/ translator: în aceste clipe revăd în imaginație și retrăiesc emoționat momentele întâlnirii de la Stânca* dintre Președintele României, Ion
Sunt un sentimental! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13604_a_14929]
-
și vreau să atenuez șocul printr-o reparație, tonul scrisorii fiind plăcut și sincer iar poeziile nu chiar proaste, cum înclină să le eticheteze autorul lor: ,, Nu țin să le publicați (neapărat) - spuneți, către redactor, la un moment dat - dar, vorba lui Creangă, după ce veți fi citit atâtea năzbâtii, îngăduiți o clipă și cu prostiile mele. Știu că poezii ca ale mele sunt cu sutele pe biroul domneiei-voastre, ale mele sunt (așa proaste cum sunt) unice, căci mă reprezintă. Poate că
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
amandi, scrisori, scrisori, scrisori, cea de a treia Nisipurile mișcătoare. Natalia, eroina, la vremea unor necesare reevalări existențiale, a dus, de-a lungul deceniilor o fără de odihnă luptă întru ocrotirea carierei artistice a fiului, geniu muzical în formație, și, cu vorbele ei, o disproporționată bătălie pentru o casă și o slujbă. A avut două căsătorii, între ele câțiva amanți mediocri, certuri și împăcări între prieteni și în familie. Ceea ce ar situa-o într-o categorie cu nenumărate semne. Dar, cum am
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
militară a unui organism militar, partidul unic năzuind a pregăti soldați fideli, fanatici sub flamura idealului zis al proletariatului. Fascismul, nazismul și comunismul și-au dat mîna întru elaborarea unei formule de „artă” pragmatică, „o rotiță și un șurub”, potrivit vorbelor lui Vladimir Ilici, cu scopul dobîndirii puterii și al asigurării funcționalității sale. Textele de acest tip vădesc un mecanism maniheist, compus din două momente, adoratio și imprecatio, adresîndu-se fondului rudimentar-sentimental al publicului, abordat pe latura lui credulă, ușor influențabilă: „Se
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
într-un chip tot mai apăsat, chiar și cu ajutorul unor voci scriitoricești ce, spre surpriza noastră, se încadrează în corul oportunist (vezi recenta aniversare la 60 de ani a lui Adrian Păunescu). Vai, restaurația în planul culturii nu e o vorbă goală!
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
fine, prin presupunerea firească a unei selecții care a determinat excluderea din volum a multor texte „indecente”. Studiul lui G. Pascu, Despre cimilituri (Iași 1909), aduna, din perspectivă lingvistică, exemple mult mai numeroase de „indecență” lexicală. Cel mai des, e vorba fie de un text explicit, conținînd cuvinte vulgare din lexicul popular sau regional, care devin metafore licențioase pentru elemente și scenarii inocente, fie de cuvinte ambigue sau de creații fără sens care (în combinație mai ales cu anumite verbe) par
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
comunicării ritualizate au fost deja descrise în lucrările mai vechi. În prefața studiului lui G. Pascu, de exemplu, este citată pe larg mărturia unui amic folclorist din județul Botoșani: acesta constată că în performarea ghicitorilor chiar fetele “nu încunjură deloc vorbele prea deochiate la spus și gura vorbește tot, fără nici o teahnă (...), fără să se rușineze un pic măcar, fără să bage-n samă că e fată și nu se cuvine să spuie sau să asculte răspunsurile ce se dau uneori
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
Colegiului Național “Spiru Haret” din București, al cărui elev eram, pe atunci. Umorul și verva cu care povestea despre un fost “spirist”, Mircea Eliade, ne captaseră tuturor interesul. Îmi începusem deja “șuetele” mele și m-am hotărât să stau de vorbă și cu fosta prietenă a lui Mircea Eliade. Cu ajutorul domnului Adrian Pascu, directorul liceului, am stabilit o întâlnire. Eram convins că discuția nu se va prelungi prea mult. M-aș fi mulțumit și cu o scurtă întrevedere, de o oră
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
evocările Doamnei Stoicescu, resuscitând o lume apusă, cu gălăgia și can-can-urile ei, cu întreaga distincție și strălucire. O relație specială a avut Profira Stoicescu și cu Principesa Martha Bibescu. Dr. Stoicescu îl îngrijea pe Principele George-Valentin, iar soțiile stăteau de vorbă, la palatul de la Mogoșoaia. Peste ani, cele două aveau să se reîntâlnească, în cu totul alte condiții, la Paris, în ultimul an de viață al prințesei exilate. Apocalipsa unei lumi Au urmat vremuri grele pentru familia Stoicescu: ascensiunea legionarilor, cărora
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
mult cu țiganca vorbesc... Ea întreține conversația. Astfel, remarc un lucru... Piranda pronunță totul atât de clar românește, - ca nici un român de pe lume - încât limba folosită de ea cu accentul ei cântător pare una străină de curând învățată. Când vine vorba de grâu și de semănăturile văzute în drum rostește rar ce-re-a-le, încât mai întâi nu pricep; pe urmă îmi spun că poate așa se exprimă sărăcia totală.
Exerciții de proză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13619_a_14944]
-
avut emoții și înainte de a monta al doilea spectacol la „Bulandra”, dar nici de data aceasta nu mi-a trecut prin minte că trebuie realizat neapărat un eveniment teatral în București sau că trebuie să impresionez pe cineva. Atunci era vorba de Cehov, de unde și teama noastră, a întregii echipe, că putem avea imperfecțiuni. Toți suntem imperfecți, și autorul a fost imperfect, de aceea este important să păstrezi sunetul notei, rezonanța nuanței pe care le avem în minte atunci cînd citim
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
însă influența teatrului american asupra mea, în sens pozitiv, și anume că am început să prețuiesc altfel timpul. Eu am asistat la repetiții care durau foarte mult și 80 la sută din timpul acordat lucrului la spectacol era consumat în vorbe goale, era o lene generală. Actorii se temeau să înceapă ceva concret, se pierdea timpul pe bîrfe, anecdote, pe discuții inutile asupra piesei. Desigur, din toată vorbăria din timpul repetițiilor îndelungate ceva rămîne, dar noi nu ne dăm seama că
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
nu ne dăm seama că viața nu este veșnică. Teatrul american este dur în acest sens și obții pentru lucrul la un spectacol maximum două luni. Știți bine că e puțin două luni pentru un spectacol, mai ales cînd e vorba de un autor mare. Atunci înveți să prețuiești fiece minut. Acolo e o disciplină serioasă, care ajută la organizarea minții, a ritmului corect de lucru. La București, am repetat la „Căsătoria” în forță. În două luni a fost nevoie ca
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]