7,219 matches
-
fi atins, rumoarea crescândă indicând impactul emoțional asupra dascălilor”. Dacă numele proprii au rolul de a devoala personajul, de a-l contura cât mai net posibil, de a-l individualiza, limbajul oficial acționează în sens invers. El ascunde și nivelează vorbitorii, rămași, astfel, anonimi (căci toți glăsuiesc la fel), camuflați în dosul unor cuvinte abstracte, impersonale, al unor tipare, ce nu mai au capacitatea de comunica (“ Afișul de pe avizierul sălii profesorale, cu inițierea simpozionului, intitulat Rolul activităților extracurriculare în formarea și
ÎNTRE APARENŢĂ ŞI ESENŢĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341342_a_342671]
-
Teologie experimentală, limbaj convențional). Tema este cu atât mai provocatoare cu cât cel care o tratează vine dintr-un spațiu în care se utilizează în cult o limbă care nu mai este inteligibilă omului de pe stradă (greaca slujbelor este străină vorbitorului obișnuit de neogreacă). Asta pe de o parte, în vreme ce pe de cealaltă parte avem întreaga problematică filosofică a limbii, căreia autorul nostru vrea să-i găsească un răspuns în teologie. Din păcate întâlnirea cu textul propriu-zis este mult îngreunată de
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
de excepție pentru bibliofili care s-au reunit într-o dezbatere intensă privind nevoia de repere într-o lume și un veac al rătăcirilor spirituale. Autorul Ioan Ciorca s-a arătat impresionat de puterea de pătrundere și de înțelegere a vorbitorilor , de admirația acestora nedisimulată față de demersul său literar căruia a dăruit, ca autor, 14 ani de grație din viața sa. Un exemplar din volumul Princeps poate fi admirat și citit la Biblioteca Județeană Petre Dulfu. Paraschiv Virginia și Dragoș Gelu
EVENIMENT EDITORIAL de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342087_a_343416]
-
Amfitrionul manifestării, generosul om de afaceri Nicolae Sofianu a transmis urări de succes și satisfacția că debutul acțiunilor culturale ce vor urma se produce la un înalt nivel literar-artistic, cu un autor de elită, în prezența unui auditoriu elevat. Printre vorbitorii serii se regăsesc nume rezonante ale culturii românești: Profesor universitar dr. Alexandru Popescu Mihăești, președinte al Forumului Cultural al Rîmnicului, scriitorii George Voica și Ioan Barbu, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, profesorul drd. Nicolae Dinescu, director al Academiei Olimpice
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
Amfitrionul manifestării, generosul om de afaceri Nicolae Sofianu a transmis urări de succes și satisfacția că debutul acțiunilor culturale ce vor urma se produce la un înalt nivel literar-artistic, cu un autor de elită, în prezența unui auditoriu elevat.Printre vorbitorii serii se regăsesc nume rezonante ale culturii românești: Profesor universitar dr. Alexandru Popescu Mihăești, președinte al Forumului Cultural al Rîmnicului, scriitorii George Voica și Ioan Barbu, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, profesorul drd. Nicolae Dinescu, director al Academiei Olimpice
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
românesc, “Romanian Times”, ce era menit de la bun început să contribuie la unitatea tuturor românilor de toate confesiunile religioase, din această metropola. Ziarul totodată, răspundea și nevoii de a comunica oferte de locuri de muncă sau alte informații utile traiului vorbitorilor limbii române din această metropola. Astfel, din 2000 încoace, am trăit foarte multe evenimente ce au avut loc tocmai datorită existenței acestui mod de comunicare. Acțiuni sociale, culturale, sportive, dar și caritabile, care i-au unit pe membrii comunității și
INTERVIU CU MIRCEA LUBANOVICI REALIZAT DE OCTAVIAN D. CURPAS, CORESPONDENT PENTRU GANDACUL DE COLORADO de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341704_a_343033]
-
bine? Ce programe de tineret aveți în derulare (tabere, școli biblice de vacanță, etc.) ? Ce faceti pentru copiii din comunitate? - Așa cum am mai spus, suntem o biserică “tânără” și foarte flexibilă, care a organizat și programe în limba engleză, cu vorbitori locali și uneori, cu frați americani. Deocamdată, nu cred ca se impune introducerea unui serviciu divin numai în engleză, deoarece tinerii noștri au un nivel acceptabil de înțelegere a limbii române, chiar dacă aceasta a devenit pentru ei “the second language
PASTORUL NELU URS MUNCESTE DIN PLACERE SI SE BUCURA DE VIATA IN PARADISUL DIN HICKORY, CAROLINA DE NORD de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341833_a_343162]
-
dedicate acestui segment de vârstă. Sub genericul "Making Disciples at Home Who Will Go and Make Disciples of All Nations", în perioada 18-20 aprilie 2009, va avea loc la Hickory, Conferința de Misiune a tineretului de pe Coasta de Est, unde vorbitori români și americani vor susține o serie de seminarii, urmate de o lucrare concretă de misiune în acest oraș. - Cine sunt “desculții” din Biserică Română Baptista din Hickory? În ce proiecte misionare e implicată biserică pe care o slujiți? Care
PASTORUL NELU URS MUNCESTE DIN PLACERE SI SE BUCURA DE VIATA IN PARADISUL DIN HICKORY, CAROLINA DE NORD de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341833_a_343162]
-
casei și murise așa..., sfredelind cu gândul ușa și pereții casei, către noi. Chiar în acel moment cred că își dăduse sufletul... M-am apropiat de el. Fața lui era acum senină, ca întotdeauna, privindu-mă expresiv, cu ochii lui „vorbitori”, ca în acele momente de glorie, când îmi dădeau de înțeles că este prezent la datorie, umplându-mi sufletul de siguranță că și-o va împlini de fiecare dată față de noi, întreaga sa familie. Am ridicat ochii spre cer, crucindu
URSU de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342277_a_343606]
-
locală scrie că distrugerile sunt mai puternice decât la seismul de 7,1 produs în aceeași regiune în septembrie anul trecut. Cunoscut în Noua Zeelandă ca Orașul Grădină, Christchurch avea un patrimoniu din secolul al XIX-lea, moștenit de la fondatorii săi, vorbitori de limba engleză. Un râu de mică adâncime, Avon, trece prin centrul orașului, traversat de linii de tramvai istorice și punctat cu arhitectură gotică, parcuri și cafenele. Cutremurul care a produs cele mai multe daune în Noua Zeelandă a fost cel care a
UN CUTREMUR DEVASTATOR A DISTRUS MARŢI, 22 FEBRUARIE, ORAŞUL CHRISTCHURCH DIN NOUA ZEELANDĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342460_a_343789]
-
română, la mii de kilometri depărtare de țara natală, are o încărcătură psihică majoră și este posibil datorită unor inițiative private de genul Phoenix Mission Magazine. Editorul și redacția și-au asumat misiunea de a aduce România în casa fiecărui vorbitor de limbă română, oriunde s-ar afla el din punct de vedere geografic, de a crea punți de legătură între suflete, cărți și oameni. Rădăcinile românești se hranesc din viața românilor de pretutindeni și îi dau un punct de sprijin
REVISTA ROMANILOR DIN ARIZONA de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 13 din 13 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342483_a_343812]
-
propria ei mărturisire. Printre lucrurile care nu i plăceau acolo se numărau lecțiile de ateism, la care era obligată să participe, dar se obișnuise să și găsească un loc pe ultimul rând de scaune și încerca să citească ceva, în timp ce vorbitorul își deșerta traista cu minciuni. Într una din zile, pe când conferențiarul invitat încerca să fie cât mai convingător, într o cauză în care tot mai puțini credeau, iar tânăra noastră aproape reușise să se deconecteze de atmosferă, dintr odată, o
O SCURTA RUGACIUNE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342529_a_343858]
-
în inima ei aceste cuvinte: “Doamne, cum îl mai suporți pe omul acesta, să debiteze asemenea prostii?!” În următoarele secunde prelegerea se întrerupe brusc și omul amuțește. Tânăra credincioasă își ridică ochii mirată, tocmai la timp ca să l vadă pe vorbitor clătinându se pe picioare și prăbușindu se apoi grămadă pe podea. Toată sala se agită. Omul își revine, se ridică, își scutură hainele, își drege glasul și apoi admite: “M a bătut Dumnezeu!” Încearcă să continue, dar după câteva minute
O SCURTA RUGACIUNE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342529_a_343858]
-
sala se agită. Omul își revine, se ridică, își scutură hainele, își drege glasul și apoi admite: “M a bătut Dumnezeu!” Încearcă să continue, dar după câteva minute încheie, își strânge grăbit hârtiile și pleacă. Urmează la pupitru al doilea vorbitor. Iar tânăra credincioasă mulțumește Domnului pentru răspuns. O face tot pe tăcute, în inima ei. Și nimeni nu știe că tocmai se dăduse o bătălie, pe care credința o câștigase prin rugăciune ... Referință Bibliografică: O scurta rugaciune / Gelu Arcadie Murariu
O SCURTA RUGACIUNE de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342529_a_343858]
-
acesteia la afirmarea și elevarea spiritualității naționale, despre activitatea unor filiale prolifice, dar și despre locul și rolul lui Nicolae Iorga în lupta românilor pentru unitate național-statală și despre reperul de prestigiu al literaturii române care este Mihail Sadoveanu. Printre vorbitori vor fi profesorii universitari doctori Victor Crăciun, Vlad Galin-Corini, Alexandru Amititeloaie, profesorii doctori Catinca Agache și Viorel Enea, col. r. Ionel Pintilii. Un reprezentant al firmei de consultanță Avensa va prezenta o strategie de dezvoltare a comunei Ipatele în perioada
TELEX DE LA UNIVERSITATEA APOLLONIA IASI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342517_a_343846]
-
„Să știi că în zilele din urmă vor fi vremuri grele, căci oamenii vor fi iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroși, mândri, defăimători, neascultători de părinți, nemulțumitori, fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecați, vorbitori de rău, neînfrânați, neîmblânziți, neiubitori de bine, trădători, obraznici, îngâmfați, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu” (2 Timotei 3:1-4). Spre sfârșitul secolului XX, mulți propovăduiau, vorbeau, se temeau și așteptau „Sfârșitul Lumii”, fenomen ce urma să
FRUMOASA NOSTRĂ PLANETĂ ALBASTRĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342530_a_343859]
-
Cluj și interviul la televiziunea din Brașov, după lansarea din același oraș. Lumea îmi spune că nu se percepe dar sunt extrem de timidă și emotiva. Am plecat din țara natală cu mulți ani în urmă și am fost înconjurată de vorbitori de limbă română mult prea puțin timp, acestea fiind, pentru mine, motive puternice de exprimare oarecum anevoioasa în limba română. În plus, sunt parte a acelui mare procentaj al oamenilor inhibați la vorbirea în public. Partea optimistă este că nu
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]
-
consubstanțialitatea sintagmelor „comportament social - comportament lingvistic” care este dezvoltată în sfera cercetărilor etnolingvistice. În acest sens, se observă că utilizarea vorbirii într-un cadru social se supune regulilor psihologice, culturale și sociale, care conduc la o abordare sociolingvistică a comunicării. Vorbitorul este văzut atât în spațiul unei zone socializate, cât și în universul strict individual, în care se formează și se activează un sistem coerent de competențe. Astfel se definește socialul ca mediu creat de comunicare, aceasta la rându-i cultivată
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
vizând aspectele lingvistic, social și enciclopedic. În acest context de o vădită complexitate, posesorul competenței lingvistice funcționează ca un mecanism subiectiv de transpunere a limbii în discurs, acesta din urmă având ca finalitate reflectarea în cuvânt a universului sociocultural. Statutul vorbitorului capătă conotații noi, argumentând concepția lui Bahtin 1 despre dimensiunea socială a limbajului și istoricitatea discursului. Individul uman este integrat în comunitate, fapt ce îi impune conștientizarea propriei identități în raport cu alteritatea, precum și asumarea rolurilor sociale, derivate din poziționarea discursivă. În timp ce
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
uman este integrat în comunitate, fapt ce îi impune conștientizarea propriei identități în raport cu alteritatea, precum și asumarea rolurilor sociale, derivate din poziționarea discursivă. În timp ce limba este un sistem de comunicare normat care definește o comunitate omogenă lingvistic, discursul se referă la vorbitor care, prin enunțare, își asumă limba colectivității, dându-i conotații subiective, individuale. Astfel privită, comunicarea trebuie definită ca o relație în interiorul grupului, prin care se evidențiază dinamica rolurilor în cadrul social. Prin urmare, se poate spune despre cineva că știe o
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
procesul de reprezentare psihosocială, integratoare. Se impune, așadar, operarea unei distincții absolut necesare între respectarea normei ca expresie a competenței lingvistice și principiile susținute de etnografia comunicării, care transferă procesul în domeniul atribuirii rolurilor și al fixării statutului social al vorbitorului. De sorginte interacționistă, conceptul are la bază principii antropologice și deschide perspectivele unei abordări interdisciplinare a comunicării, care ne obligă la analiza competenței din perspectiva capacității de generare a comportamentelor de comunicare. Deplasarea accentului de la teoria structuralistă a lui Chomsky
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
performanței strict lingvistice - la abordarea competenței sociale în comunicare vizează contextualizarea limbajului, perceperea acestuia ca un savoir faire, ca punere în practică a competenței lingvistice, prin convertirea într-o reprezentare socială. Efectul fenomenului funcționează interactiv în cadrul grupului, asigurând conștientizarea de către vorbitor a rolului comunicării sociale asupra propriei sale deveniri. Cu alte cuvinte, asistăm la manifestarea vie a virtuților magice ale cuvântului, ca prelungire în profan a constatării sacre: „La început a fost cuvântul” (IOAN 1, 1-5). Firesc, se naște o dilemă
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
cele magico-religioase, fapt care explică încrederea omului în puterile cuvântului, producând și întreținând stări psihice. În comunicarea interrelațională dintr-un ritual confirmativ, discursul este construit prin codificarea planului referențial, iar decodificarea se manifestă ca un simptom al integrării sociale a vorbitorului. Actorii implicați în ritualul respectiv își reevaluează relațiile, conducându-și fiecare discursul în scopul confirmării tipului de relație socială în care funcționează. În cazul unei comunicări construite în cadrul ritualurilor reparatorii, cuvântului i se activează valențele care pot neutraliza efectul traumatizant
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
tipului de relație socială în care funcționează. În cazul unei comunicări construite în cadrul ritualurilor reparatorii, cuvântului i se activează valențele care pot neutraliza efectul traumatizant al comunicării. Astfel de discursuri, deseori însoțite de elemente de metacomunicare, reconfigurează poziția socială a vorbitorului, prin interrelaționarea în cadrul grupului. Ignorarea acestor valențe ale discursului ar conduce la anularea caracterului interrelațional în timpul comunicării, precum și la o inevitabilă ruptură socială între individ și grupul căruia acesta îi aparține. Din perspectivă pragmatică, actul comunicării verbale se asociază cu
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]
-
inevitabilă ruptură socială între individ și grupul căruia acesta îi aparține. Din perspectivă pragmatică, actul comunicării verbale se asociază cu elementele de metacomunicare și trebuie perceput ca o activitate inițiatică prin care se construiește lanțul logic al integrării socioculturale a vorbitorului. Dacă privim comunicarea interrelațională ca act de inițiere socioculturală, aceasta trebuie sa urmeze un lanț logic ce aduce în prim-plan conceptele: comuniune, cunoaștere, deschidere, devenire, alături de calitatea sacră a cuvântului, aceea de a genera sensuri contextuale. Se poate vorbi
COMUNICAREA CA RITUAL INIŢIATIC DE MINA MARIA RUSU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342582_a_343911]