1,940 matches
-
au mutat capitalele eparhiale, după cum Domnul a modificat reședința ori Curtea domnească. Unde era reședința domnească era și cea a mitropolitului. Unde era curtea vremelnică a Domnului era și scaunul Episcopal. Existența, la Divan, alături de domnitori și demnitarii săi - logofătul, vornicul, vatmanul și alți slujbași, a mitropolitului și a episcopului, cu ocazia actelor de boierie, de dăruire, întărire, mișcare a proprietății ori decăderea din lege (a se vedea și cele 4 volume din „Catalogul documentelor moldovenești din arhiva istorică centrală a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
motivele împărțirii țării în județe ori în ținuturi ori în alte structuri administrative. Din considerente fiscale dar și politice ori din ambiții și certuri domnești s-a bifurcat țara, Țara de Sus și Țara de Jos, fiind mai întâi 2 vornici apoi s-au făcut 4, cărora li s-au adăugat și 4 logofeți, făcând prin aceasta ca autoritățile locale să se diferențieze - de la centru către unitățile de bază - ocoalele, târgurile, satele. După modelul voievozilor s-a perpetuat moda ca domiciliul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dregătorii publice și boieri fără dregătorii, cei ce nu ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu. Se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ocupau vreo dregătorie publică. Boieria era un titlul de noblețe care se purta toată viața, chiar dacă nu mai ocupa nici o dregătorie. În actele vechi îi deosebim că poartă înaintea titlului dregătoriei (vornic, pârcălab, logofăt) cuvântul biv care înseamnă fost: fost vornic, pârcălab ori logofăt. Boieria nu se transmitea copiilor. De aceea, ca cineva să ajungă în dregătoriile înalte trebuia mai întâi să treacă prin dregătoriile mici, să dobândească experiență și prestigiu. Se pare că la început la curtea domnească nici nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Moldovei (vol.I, p.138) ale lui Mihail Kogălniceanu, preluând spusele cronicarului Grigore Ureche, scria: „Tocmitau și Boieriile mari în Sfat, de chiverniseala țării și a pământului Moldovei", după care înșira dregătorii din timpul lui Alexandru cel Bun: Logofăt Mare, Vornic Mare, Postelnic Mare ș.a. Proba existenței dregătoriilor din timpul lui Alexandru cel Bun o face însăși documentul emis în anul 1404 (Surete și izvoade, Gh. Ghibănescu, vol.II, p.197) de același domnitor: „Iar la aceasta este credința mea mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și credința lui Rotompan și credința lui Șandru Pârcălab și credința lui Hatco Teatinschi și credința lui Șandru ot Hotin și credința lui Manu Oană stolnic și credința lui Goraet ceașnic și credința lui Badea Bătrânul și credința lui Ioan vornicul...” etc. Din Iași, la 29 mai 1668, Iliaș Alexandru Vodă, după ce l-a miluit pe Postolache marele paharnic cu o parte din moșia târgului Vaslui, îi hotărăște și hotarele scriind: „...deci domnia mea, văzând slujbă cu mare dreptate și cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iași, 1932). Letopisețele spun că în acest oraș a existat și un palat domnesc, făcut cu mult înainte de Biserica Sf. Ioan. „Ștefan Vodă cel Mare, aflânduse în palatul din Vaslui la 1471, a decapitat pe: Negrilă Paharnicul, Stolnicul Alexa și Vornicul Isaia, acuzați de acte de trădare". Cronicarul Dugloș mai zice: „La 1473, Ștefan Vodă biruind pe Radu, domnitorul Munteniei și luând în robie pe Maria, femeia lui Radu și pe Dochița, fiica lui, le-au închis în palatul de la Vaslui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Curții domnești, fapt care l-a făcut ca multă vreme Domnitorul să locuiască la Vaslui, să emită acte domnești, să ia măsuri administrative de mare importanță - la 16 ianuarie 1471 având loc aici actul de mare autoritate domnească, pedepsirea marelui vornic Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa, ca semn al înfrângerii opoziției boierimii care se opunea politicii Domnitorului. De altfel, încă de la 1464 Ștefan cel Mare a locuit la Vaslui între 5 și 11 iunie și a emis acte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
op. cit., V, p. 33). Că în intervalul dintre veacul al XV-lea până la mijlocul celui de-al XVIII-lea nu s-a ridicat dreptul stăpânilor de a judeca pricinile dintre săteni rezultă din multe documente: „Pe la 1650, Dabija biv vel vornic scrie la dregătorul și la vătămanul și la toți sătenii din Iugani, că s-au judecat pentru ei înaintea lui Vodă cu Vartic vornicul și cu Dumitrașco pârcălabul de Soroca și Vodă a hotărât ca ei și acel sat să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
stăpânilor de a judeca pricinile dintre săteni rezultă din multe documente: „Pe la 1650, Dabija biv vel vornic scrie la dregătorul și la vătămanul și la toți sătenii din Iugani, că s-au judecat pentru ei înaintea lui Vodă cu Vartic vornicul și cu Dumitrașco pârcălabul de Soroca și Vodă a hotărât ca ei și acel sat să rămână al lui Dumitrașco. Pentru aceea să aibă ei a asculta de Dumitrașco „și eu n-am nici o treabă cu voi de acum înainte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vodă la 3 septembrie 1585, altul din 27 iulie 1599, dat de Mihai Viteazul referitor la satele care aparțineau mănăstirii Bistrița, cel de la 3 iulie 1604 dat de Eremia Movilă care întărește schimbul prin care mânăstirea Galata dădea lui Ureche vornicul satul Petricani cu o moară și luând în schimb satul Scociuhanii pe Bârlad cu cele „șaizeci bordeie de vecini". Din cele 161 sate alcătuind averea lui Iordache Ruset, după catastihul de la 25 februarie 1732, 35 de sate, printre care și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Femeile și fetele sunt lipsite de orice modestie, deși, beiul le taie nasurile, le pune la stâlp și adesea le îneacă încât mai multe mii au pierdu..." (Bodan Petriceicu Hașdeu „Arhiva istorică", Tom I, p.II, pg.59 ). Conducătorul localităților, vornicul, la început, având obligații multiple, administrative, fiscale, judecătorești și polițienești, s-a ocupat și de facerea cislelor, dar și de încasarea impozitelor. După aplicarea Regulamentului Organic, atribuțiile vornicului reducându-se, lui îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Petriceicu Hașdeu „Arhiva istorică", Tom I, p.II, pg.59 ). Conducătorul localităților, vornicul, la început, având obligații multiple, administrative, fiscale, judecătorești și polițienești, s-a ocupat și de facerea cislelor, dar și de încasarea impozitelor. După aplicarea Regulamentului Organic, atribuțiile vornicului reducându-se, lui îi revin în principal sarcini administrative. Acelea de a se îngriji ca vitele sătenilor să nu facă stricăciuni în țarină, în grădini, fânețe și la arii. În acest sens el numea un înlocuitor al său care se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
închidă poarta țarinii (poarta țărnii), să nu lase vitele prin semănături. Pentru munca depusă, jitarii, toamna, la trecerea pe poarta țarinei, primeau de la cei cu „încărcătura"câte un snop de grâu, orz, ovăz sau popușoi, din fiecare car. În grija vornicului de sat rămânea pe mai departe și îndestularea pătulelor sau a coșarelor cu produsele de rezervă. Satele erau subordonate administrativ ocoalelor care apăruseră la sfârșitul secolului al XVIIIlea și fuseseră consfințite definitiv prin regulamentul Organic. Ocoalele erau conduse de privighetori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și alte denumiri până în zilele noastre, Căpitanul de zapcii, alt slujitor, așezat tot pe la ocoale, avea menirea să strângă dările mazililor și ruptașilor din satele ocoalelor, dar se pare că îndeplineau și alte porunci primite de la ispravnici, lor fiind supuși vornicii satelor. Deși împuterniciți să cerceteze neînțelegerile dintre săteni, ei deveniseră funcționarii care făceau din slujbele lor un mijloc de jefuire a populației satelor. De altfel, în anul 1795, Constantin Mihail Șuțu (Teodor Codrescu, Uricarul, vol.IV, p.59) într-o
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
adresată marelui vistiernic și care dacă se aproba ori se respingea, aceasta rezulta dintr-o anaforă a domnitorului. Dăjdiile ruptașilor se încasau de ispravnici cu ajutorul ocolașilor. Când ruptașii nu ascultau de poruncile ispravnicilor puteau fi pedepsiți, pe loc, chiar de către vornicul din localitate. Mazilii însă, în asemenea cazuri, erau puși în butuci și erau trimiși la Iași, la Divan, pentru a fi pedepsiți. Printre însărcinările pe care le puteau primi era și măsurarea terenului, a locului de casă, a viei și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
veaci". Și Ghibănescu referindu-se la cele trei documente și cei trei boieri scutiți de a fi judecați de un alt boerinaș de orice rang, adaugă: „Nici Atoc, nici Popa Iuga, nici Poverteanul n- aveau a da gloabe pentru deșugubine vornicilor din localitate, ci lui Vodă; afacerile din dijme mergeau la domnie; nici deșugubinarii, nici birnicii, nici podvodarii, nici alți poslușnicari n-aveau cu nimic să-i supere. Voievodul îi apăra contra tuturor acestora și le dădea privilegiul dreptei lui judecăți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nu erau luați în calcul la fixarea birului pe sat. h) Însurățeii erau scutiți de bir timp de 6 luni de la căsătorie. După cele 6 luni, până la noua catagrafie, plăteau o dare redusă, depusă la cutia satului. i) Călărașii isprăvnicești, vornicii, fustașii de vartă constituiau o categorie fiscală a căror cotă parte, ce li se cuvenea, era repartizată prin cislă asupra tuturor birnicilor satului. Călărașii erau răspândiți în sate domnești, boierești ori mânăstirești și plăteau o dajdie specială numită dajdie călărășească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dezbrăcat cu pielea și l-au legat la stâlp, la ger, fiind iarnă de la care țiindu-l un an în temniță și bătându-l la tălpi i-au luat 250 pungi de bani. Pre Ion Isar Visternicul și pre Andrei Șipoteanul Vornicul de poartă, dezbrăcându-i cu pielea goală și ungându-i cu miere, vara, i-au legat la stâlp, de-i mânca muștele și albinele". Trebuie să spunem însă că nu numai oamenii ci și instituțiile, chiar și cele spirituale, au
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Bacău și cei din Dărmănești - Neamț, în schimbul scutirii de biruri, „afară de cisla scrisă în vistierie", în cazul celor de la Borilești (Hașdeu, Arhiva istorică, I, p. 120). Slujitor domnesc în satele domnești sau mânăstirești, după cum curgea proprietatea, domnească, boierească ori mânăstirească, vornicul avea sarcini specifice, ca cele rezultate din hrisovul dat de Gheorghe Ștefan Voievod, Domnul Moldovei la 1556: „Scriem Domnia Mea la vatamanul și la toți sătenii din sat din Arămeni, dându-vă știre dacă veți vedea Cartea Domniei Mele, iar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a asculta de Dumnealui întru tot ce va da învățătură, iar vornicelul carele l-am fost pus sub Domnia Mea acolo să nu aibă nici o treabă." Rezultă din documentul citit că satele boierești ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ori mănăstirești își aveau proprii slujitori iar vornicul domnesc avea atribuții de îndeplinit numai în satele domnești. Vornicelul domnesc din hrisovul citat provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea dărilor, adresându-se deopotrivă vornicilor, vatamanilor și tuturor locuitorilor țării stabilea: vornicii și vatamanii nu mai aveau dreptul a hotărî cisla satului, zicând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
provenea din vremea când satul Avrămeni aparținea domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea dărilor, adresându-se deopotrivă vornicilor, vatamanilor și tuturor locuitorilor țării stabilea: vornicii și vatamanii nu mai aveau dreptul a hotărî cisla satului, zicând astfel: „La cisla satului boierii zlotași sau vornicii, sau vatamanii nicidecum să nu se mai amestece, ci singuri oamenii locuitori ai satelor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnitorului iar odată ce satul fusese restituit „boierului nostru", patrimoniul revenindu-i, vornicul domnesc își pierdea.. ."treaba". În anul 1742, când Domnul Constantin Mavrocordat făcea așezământ pentru aranjarea și încasarea dărilor, adresându-se deopotrivă vornicilor, vatamanilor și tuturor locuitorilor țării stabilea: vornicii și vatamanii nu mai aveau dreptul a hotărî cisla satului, zicând astfel: „La cisla satului boierii zlotași sau vornicii, sau vatamanii nicidecum să nu se mai amestece, ci singuri oamenii locuitori ai satelor (să hotărască)." Mai târziu într-o carte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
hotărască)." Mai târziu într-o carte Domnească, Vodă Grigore Ghica, la 1756, interesat ca banii cislei să ajungă repede la vistierie, adunându-se dările locuitorilor din Câmpu-Lungeni însărcina pe vatamani cu strângerea sumelor pe care să-i dea în mâna vornicilor - ca slujbași domnești,, neîndoios. Dar cum atribuțiile vornicului și a vatamanului n-au fost mai niciodată distincte, întâlnim situația când Constantin Cehan Vodă (Uricarul, vol.IV, p.2) dă sarcina strângerii banilor cislei, deopotrivă, vornicilor și vatamanilor: „și să strângă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]