1,592 matches
-
popor revoltat, pricina trebue căutată în greșalele guvernanților. O'Connel. Guvern bun poate fi numai pentru națiunile hotărâte să se guverneze singure. Gambetta. Et nunc, reges, intelligite; erudimini, qui judicatis terram. Vezi, Doamne, întristarea mea. Perduți sunt copiii mei, fiindcă vrăjmașul s-a întărit. A pus mâna sa vrăjmașul pe tot ce-mi era mai scump. A zdrobit regatul și pe principi. Lăsați-mă, amar voi plânge; nu încercați a mă mângâia. Eremia. Vai vouă celor ce râdeți! vai vouă celor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
O'Connel. Guvern bun poate fi numai pentru națiunile hotărâte să se guverneze singure. Gambetta. Et nunc, reges, intelligite; erudimini, qui judicatis terram. Vezi, Doamne, întristarea mea. Perduți sunt copiii mei, fiindcă vrăjmașul s-a întărit. A pus mâna sa vrăjmașul pe tot ce-mi era mai scump. A zdrobit regatul și pe principi. Lăsați-mă, amar voi plânge; nu încercați a mă mângâia. Eremia. Vai vouă celor ce râdeți! vai vouă celor sătui! Mai violent decât un jurnal în opoziție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a celor cari au făcut rânduială cu sabia între neamurile cele rele! Cată să mergem cu vrednicie, să facem cu puterea noastră rânduială. Vrednicia cea veche românească care a spăimântat lumea odată, să cutremure iarăși ca fulgerul, până în măruntae, pe vrăjmașii noștri! Iar noi, regimentul 15, să ne mai aducem aminte că părinții noștri la '77 au adus drapelul cu fală și cu laude din războiu. Noi să-l râdicăm mai sus și mai falnic, pentru faima regimentului și pentru cinstea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Numai că Ștefan strecoară în actul amintit, justificări pentru neprezentarea sa: „Iar dacă la ziua astfel hotărâtă ni se va întâmpla nouă și țării noastre Moldovei vreo nevoie vădită, precum o luptă sau un război cu tătarii ori cu alți vrăjmași ai noștri, sau dacă însăși persoanei noastre s-ar întâmpla vreo neputință sau vreo altă nevoie, de care vom fi înștiințat mai dinainte pe domnia sa prea luminatul crai și pe Sfânta Coroană prin solii noștri, domnia sa va avea să amâne
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1475, Ștefan trimitea scrisori solilor săi, cerându-le ca, de la Bistrița, unde ajunseseră, să trimită la Buda un curier care „trebuia să se grăbească ziua și noaptea către regele Matei și să-i dea de știre Măriei tale despre acești vrăjmași ai creștinătății”. „Poate va îndupleca Dumnezeu pe Măria Sa să se apropie de noi și de aceste margini, iute și cât mai grabnic cu putință, și ziua și noaptea, cu toate puterile Măriei Sale și cu toți oamenii pe care i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe domn pentru greșalele sale și se angajează că nu va ocroti pe pământurile sale pe nici un vrășmaș al acestuia. Să menționa că Ștefan „ne va fi aliat el în persoană și toată țara sa împotriva păgânilor și a altor vrăjmași ai noștri”, regele obligându-se să-l apere „în persoană”, iar de n-o va putea face personal, să-i trimită ajutoare. Se stipulează o pace trainică și veșnică între cele două țări. Așadar, e vorba de „aliat” și nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dacă va fi ajutat, iar dacă nu, va găsi altă cale pentru satisfacerea intereselor sale”. Papa se mulțumește să-l laude pe acest bărbat de aleasă vrednicie și cu merite prea strălucite față de Republica Creștină. „Lucrarea sa asupra necredincioșilor turci, vrăjmași comuni, săvârșită până acum cu înțelepciune și bărbăție au adus atâta strălucire numelui tău, că ești în gura tuturor și ești lăudat cu deosebire de toți în unire de simțuri”. Ajunși la Veneția, solii domnului i-au îndemnat pe venețieni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cazul în care era atacat de un dușman puternic: „pe copiii dregătorilor și ai țăranilor, pe toți să-i duci departe înapoi, nu cumva să lași pe acei copii ai dregătorilor tăi sau ai țăranilor tăi înaintea dușmanilor tăi, când vrăjmașii vor porni cu război împotriva ta, iar tu cu oștile să fii dincoace de ei și astfel să lovească dușmanii tăi și să prindă și să robească pe copiii dregătorilor și țăranilor tăi. Pentru că, atunci dacă vor vedea dregătorii și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a împresurat îndată acea cetate și, în puține zile, a luat-o; și, astfel biruind pe Basarab, a luat în stăpânire acea țară prin care turcii aveau intrare sigură în Moldova și Vlad Dracul (Țepeș), căpitanul meu, bărbat întru toate vrăjmaș turcilor și din cale afară de războinic, din voința și porunca mea, a fost primit voievod de către oamenii acestei țări”. Din partea regelui Ungariei era o încercare de minimalizare a eforturilor lui Ștefan cel Mare, atribuindu-și faptele de arme și acțiunile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan cel Mare, „căci este țara aceluia poarta cea mai lesnicioasă pentru intrarea și cuprinderea ambelor regate, anume al Poloniei și al Ungariei, prin părțile transilvănene, [poartă] care trebuie închisă și acoperită și, odată acoperită, cu strășnicie păzită contra turbării vrăjmașului; și tot prin ea poate fi cu ușurință cuprins de creștini și adus la ascultare statul dușman” - adică Imperiul Otoman. Nu se realizează nici o înțelegere, iar în acest an, incursiunile achingiilor ajung până pe Isonzo. Venețienii nu găseau nici un aliat de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a fost distrusă în întregime. În Letopisețul țării se menționează simplu: „și a biruit Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu”. Grigore Ureche credea că în lupta de la Cătlăbuga, oastea turcă a fost condusă de Malcoci: „Ștefan Vodă, dacă au scos vrăjmașii săi din țară și daca au răcitu vrémea și caii turcilor au slăbitu, au lovit pre Malcociu la Catlabuga, noiembie 16, de au topit toată oastea turcească”. În acest timp, Matei Corvin se plângea Papei că regele Cazimir i-a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
că lupta s-a dat vitejește de ambele părți, dar „pierdu Hroiot războiul și oastea, mai apoi și capul, însă cu mare primejdie lui Ștefan vodă, că s-au pornit cu calul jos, puțin de n-au încăput în mâinile vrăjmașului său”. Ion Neculce, în O seamă de cuvinte, a reprodus povestea cu aprodul Purice. În momentul în care domnul a căzut de pe cal, Purice i-a dat calul său domnului și s-a făcut movilă ca Ștefan să poată încăleca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dimineața. Unicul loc În lume! După efortul nostru făcut pe Întuneric, la lumina lunii, merita să-l vedem. Dimineața se deschidea și biserica de pe munte și participam și noi la slujbă, dar așa, nici măcar n-am văzut-o pe dinăuntru. Vrăjmașul, care nu se bucură când faci ceva bun, te Împiedică prin alții sau diferite forme. Tare supărată și mâhnită am fost. Părintele Irineu a zis să mergem de acolo de pe Muntele Sinai pe Muntele Sf. Ecaterina. Spunea că mai ușor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lui Dumnezeu? Noi cei de azi suntem mai răi ca păgânii care nu L-au cunoscut pe Domnul. Ei se iubeau Între dânșii și se ajutau, iar noi nici măcar atât nu facem. Cât de departe ne-a dus În păcat vrăjmașul lui Dumnezeu. În prăpastia urii și a nepăsării. Irosim timp la televizor și În dezbinări de tot felul, de aceea e greu să trăiești În zilele acestea. N-avem credință, n-avem frică de Dumnezeu. Am uitat Poruncile Lui. Să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de necesar nouă. Și așa este Înlăturat de a sluji la Sfântul Mormânt de către greci. Acum ce facem? Și noi Îl părăsim? Are mare nevoie de sprijinul nostru al tuturor. Părintele a fost Înlăturat pentru că a făcut un lucru bun. Vrăjmașul Îi pune multe piedici. Dar Dumnezeu nu-l va părăsi. Poate se va găsi o soluție de a-l ajuta, a-i trimite bani s-o termine. A ajuns aproape la capăt și acum se oprește. Nu, nu se poate
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
plec, mă duc departe.... Nu vreau să aud de el Și-mi iese altul În cale Parcă-i mai mititel. Tot strigă după mine... Să nu-l las singurel... Nu-mi lasă nici o clipă Să cuget și altfel! Așa este vrăjmașul Din negrul lui castel. Răsar În calea noastră Capcane de oțel! O, Sfântă Cruce! Cu putere Te strig acum În ajutor, Să-ndepărtezi de noi ispite Cu al său stăpân Înșelător! Ah, ispită! Dulce și frumoasă te arăți, Și cine
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
ta, uneori nu te vede unde ai rămas? Nu te opri, nicăieri decât la Domnul Dumnezeu! El ne ia În Brațele Părintești să nu se poticnescă picioarele noastre de vreo stâncă, ceva și să fie sigur că suntem ai Lui! Vrăjmașul anume ne Împiedică ca să rămânem la el, Întunecatul ne trage mereu În jos, ne muncește prin pofte fel de fel. Cu prieteni, cu Tvr care vă fură timpul și ne arată...destrăbălare, hoți, minciuni, desfrâu și multe asemenea. Deci avem
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și către adevăr. Acest tineret a fost lipsit în mare parte de o educație civică. Trezindu-se la viață, a văzut trădători de neam, nu numai nepuși la zid și împușcați, dar acoperiți cu onoruri; oameni care au pactizat cu vrăjmașul - nu închiși, nu lipsiți de drepturile civile și politice, dar puși în mari funcțiuni; femei elegante care își deschiseseră casele vrăjmașului biruitor sau se duseseră la ei - azi primite și adulate în saloanele cele mai înalte. Cum să nu fie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pinacotecii și ale colecțiilor particulare, dosarele de la Creditul Rural, tezaurul Băncii Na ționale și cu el tot ce se putea de la particulari: argintărie, scule, hârtii de familie; toate cu garanția și după cererea Puterilor Aliate, ca să nu cadă în mâna vrăjmașului și ca instituțiile și ministerele să poată funcționa la Iași. Eu refuzai categoric să scap orice. Devenisem indiferentă la toate bunurile vieții, ba mi se părea că sacrificându-le mă apropiam de cei care își dădeau viața și sufereau pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ne stă pâneam cu greu emoția și îi dădurăm dreptate. Era un moment solemn, ne despărțeam pentru un timp nelimitat, nu știam ce se va alege nici de cei care plecau, nici, mai ales, de cei care rămâneau în mâna vrăjmașului, fără de știri. Tați ne scrise în curând de la Iași că sunt relativ bine toți, instalați în casele Creditului Rural, dar că restul refugiaților suferă grozav. Maria Pillat, înainte de a se muta cu ei, dormea într-un pat cu alte două
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
toți partizanii lor nu voiseră să plece. La început, îi credeam pe toți solidari cu noi; încetul cu încetul însă, am văzut pe a cărui protecție ne puteam bizui, care erau cu sufletul românesc și care se puneau în serviciul vrăjmașului. Noi doi rămăsesem în casă cu mama și cu Pia; Ion și Mariuța Pillat la dânșii, cu cei doi nepoți mici; Lia cu Vintilică și doamna Stolojan în casele ei. Biata mama nu mai zicea nimic. A fost eroică, dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în memoriile lui Emil Petrescu. (N.a.)): „Wird sind nicht Gäste, sondern Sieger“.(„Noi nu suntem oaspeți, ci învingători“ (germ.).) De aici înainte suntem sub potcoava lor. Doi ani va ține acest chin și acest întuneric. Vorba strămoșească: „Ne-a călcat vrăjmașul“, atunci am înțeles-o în toată oroarea ei. Când le auzeam tropotul pe stradă, când zăream pe unul din ei, parcă simțeam o durere fizică și parcă, într-adevăr, ne călcau trupul nostru deodată cu pământul țării. Precum învățasem din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
funcționa tot timpul. Piață se făcu în zilele dintâi. Astfel că, la început, nu am suferit materialmente, dar chinul moral era groaznic, căci auzeam încontinuu bubuitul tunurilor și acum nu mai știam ce însemna, nevoind să credem zvonurile răspândite de vrăjmaș. La spital am fost zilnic, ca să vorbesc cu fie care soldat, doamnele celelalte nu mai veneau. Am dus și pe părintele Negulescu de la Biserica Batiște, care le-a făcut rugăciuni pentru binele țării și i-a încurajat. În curând însă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ideile lor politice, dar că niciodată nu vom face o presiune asupra celor din Moldova, presiune, pe de altă parte, cu totul nefolositoare, căci, de ne-ar ști chiar spânzurate pe Piața Teatrului, nu ar da drumul la mii de vrăjmași și spioni. Aflând însă că germanii nu se vor mulțumi cu Costache, ci vor lua și pe Lia, m-am dus din nou la Vredenburch și l-am rugat să intervină ca, în locul ei, să mă ia pe mine, din pricina
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trei zile și declarau pe urmă că cinci zile nu vor mai primi alta. Carne nici cu cartel nu se împărțea decât la germani și evrei, sau în casele locuite de dânșii și unde erau tratați ca amici, nu ca vrăjmași. De aceea, toată aprovizionarea particularilor se făcea prin contrabandă de la țară, unde, în înțelegere cu țăranii, se organizase un întreg sistem: carne în coșciuge, cu femei văitându-se după căruță, caprele trăsurilor cu dublu fund, miei înfășurați ca copii și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]