3,844 matches
-
Există alături de cele amintite mai sus, o serie de alte aspecte fără de care identitatea colectivă nu poate fi definită: istoria comunității respective, miturile și legendele întemeietoare, rudenia, specificul muncii, limba, tradițiile și obiceiurile prin care comunitatea transmite generațiilor următoare această zestre colectivă. Identitatea etnică și identitatea națională sunt forme ale identității colective, alături de identitatea de gen sau cea religioasă. A devenit cunoscut în ultimii ani, conceptul de traumă culturală (Sztompka, 2000, Eyerman, 2001), care oferă un cadru explicativ pentru emergența unor
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Desigur că se poate vorbi de endogamie doar până la un anumit punct în evoluția istorică a satului românesc, astăzi nemaifiind o modalitate frecventă de alegere a partenerului. În același scop, de a nu înstrăina pământului satului, fetele nu primeau ca zestre pământ, proprietatea gospodăriei transmițându-se numai prin băieți (Stahl, 2000: 150-151). În ce privește gospodăria, care, pe lângă obște, reglementează și ea proprietatea, în satul devălmaș românesc predomină reședința virilocală mireasa este cea care se mută în gospodăria mirelui -, datorită faptului că băieții
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vorba despre performanță și creație. Profesorul Cole consideră, apoi, că marile universități americane sunt, simplu, prea mari și prea bogate, că se instalează un adevărat gap între cele mai bogate universități americane și restul universităților din această țară. De pildă, zestrea materială a Universității Harvard în 2006 a fost mai mare decât cea a tuturor celorlalte universități americane la un loc exceptând primele 12 din topul academic intern. Primele 5-6 cele mai bogate universități au devenit atât de puternice, încât și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
reclamă angajarea unor procese complexe de: - percepere corectă a Înțelesului cuvintelor (termenilor științifici, eventual) și a Înlănțuirilor de cuvinte (propoziții, expresii, sintagme); - reactualizare a unor reprezentări mintale, ca repere referențiale constituite deja ca un fond de cunoaștere sau ca o zestre culturală, un background cultural, cu care fiecare elev vine la școală; - investigație și sesizare a ideilor principale și a detaliilor semnificative care le Însoțesc și o anumită ordonare a ideilor; - anticipare a ceea ce va urma, a posibilelor efecte sau consecințe
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
caracter normativ, dezvoltat pentru a reglementa obiectul/obiectele de studiu. Desprindem concluzia că nucleul paradigmatic este nucleul durabil al oricărei Științe, acesta reprezintă „baza teoriei fundamentului”, punctul de plecare Și de întoarcere în definirea Și îndeplinirea funcțiilor sociale ale contabilității. Zestrea paradigmatică a fiecărei Științe se află în curs de aprofundare Și de extindere de noi metode, tehnici Și instrumente de investigație, dar mai ales de teorii propuse Și consacrate în lumina noilor date, informații Și fapte empirice - caracterul pozitivist. Un
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Este ceva foarte ușor Și la îndemâna oricăruia dintre noi. Este o trăire, un sentiment, o percepție. Este vorba despre natura umană, de rostul firesc al lucrurilor, de normalitatea care caracterizează procese Și de normalul din fiecare dintre noi. Reprezintă o zestre genetică, un bagaj biologic important pentru ascensiunea printre semeni, printre umanoizi înzestrați cu aceleași caracteristici. Și pentru că discutăm de semeni (caracteristic pentru condiția umană fiind comunitatea - comuniunea de idee Și spirit a indivizilor care împărtășesc aceleași valori morale), pe principiul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
înnăscute. Din acest punct de vedere, referirea la abilități nu este decât versiunea actualizată, „corectă politic”, a explicării rezultatelor școlare prin inteligență (Gillborn și Youdell, 2001). În mod evident, capacitatea elevilor de a îndeplini cerințele școlare este condiționată și de zestrea genetică, iar explicațiile de acest tip sunt plauzibile, având în vedere faptul că doar o parte dintre rezultatele școlare pot fi explicate prin variabile de context. Istoria teoriilor despre performanțele elevilor a înregistrat însă numeroase abuzuri în folosirea inteligenței sau
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rând de competențele dobândite. Motivul fundamental este că testarea capacității de rezolvare de probleme sau de adaptare trece prin coduri cultural constituite și a căror utilizare presupune o socializare prealabilă a persoanei testate. Cât din ceea ce arată testele este rezultatul zestrei de inteligență înnăscută și cât este o consecință a învățării? Studiile comparative arată că anumite condiții materiale în care se dezvoltă copilul afectează într-o manieră semnificativă rezultatele la teste: cei care vin din medii sărace sau din locuințe aglomerate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
oraș cu 30 000 de locuitori, lipit de Brașov - face notă discordantă. Deși a pierdut mai mult de jumătate din personal și realiza produse vulnerabile, firma a găsit totuși soluții de supraviețuire care par atipice pentru această ramură. Cu o „zestre financiară negativă”, firma s-a privatizat în 1998 și a reușit să stabilizeze situația. Este povestea unei redresări care poate fi considerată un miracol în comparație cu rezultatele altor firme brașovene, care beneficiau de avantaje inițiale ce păreau să le asigure succesul
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
acceptare a interdicțiilor, de toleranță la frustrare), iar alții unul mai redus (sunt mai rigizi, mai intoleranți, mai puțin permisivi în raportul cu ceilalți). În general, acești factori individuali pot fi grupați în două categorii: 1. factori constituționali, dependenți de zestrea ereditară și de structura neuro-psihică a copilului (de exemplu, debilitate mentală, hiperemotivitate, autism, tendințe agresive etc.); 2. unele particularități ale personalității în formare (de exemplu, diferite tulburări de caracter, sau atitudini negative, formate sub influența unor factori defavorabili ai mediului
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
deosebire tranșantă între aceste noțiuni, deoarece când elevul memorează pe dinafară o propoziție, aceasta constituie un automatism verbal, lipsit de o adeziune personală, de convingere, având o slabă influență asupra conduitei sale. Când elevul ascultat la lecția de biologie spune: „Zestrea ereditară se transmite prin cromozomi” și profesorul (intenționat) adoptă o mimică întrebătoare, el se dezice imediat și spune: „Nu! Se transmite prin citoplasmă”. În acest caz, școlarul dovedește o memorare mecanică, efectuează un act de reproducere fidelă și atât. Evident
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
celei mai importante dintre aptitudini ca înnăscute îndeplinește pentru mulți indivizi o funcție de protejare a identității pozitive. Părinții cred în caracterul înnăscut al inteligenței, fără să creadă neapărat în transmiterea ei ereditară: astfel, ei sunt total absolviți de răspundere pentru zestrea genetică a progeniturii, nefiind răspunzători nici pentru eventualul eșec al socializării copilului în familie. Cât despre profesori, este evident că o astfel de „ideologie” se află în contradicție cu însăși misiunea lor. Totuși, ca să nu-și asume răspunderea pentru eșecul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este teoria investiției în creativitate, lansată de Sternberg și Lubart (1991, 1995, 1996) (veți găsi la Rubenson și Runco, 1992, o abordare înrudită cu aceasta, în care autorii teoriei postulează existența unui potențial creativ în fiecare persoană, ca produs al zestrei inițiale combinate cu investițiile eficiente în capacitatea creativă). Conform teoriei lui Sternberg și Lubart, oamenii creativi, la fel ca investitorii pricepuți, cumpără ieftin și vând scump. Dar cumpărarea și vânzarea se petrec în lumea ideilor. Ei produc mai ales idei
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu au fost considerate excepționale decât în pragul maturității. Tabelul 16.6. Întrebări și ipoteze legate de modul în care calitățile personale afectează rata creativității 1. Persoana respectivă are un anumit talent? În anumite domenii (de exemplu, muzica și matematica) zestrea genetică poate juca un rol important în dirijarea interesului către un anumit domeniu și în stăpânirea lui. 2. Persoana respectivă este curioasă, interesată, motivată intrinsec? Este nevoie de o uriașă motivație intrinsecă pentru a determina o persoană să-și însușească
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sale despre eugenie, publicat În 1935. Chiar dacă admite faptul că mediul poate influența, În timp, dezvoltarea indivizilor, Făcăoaru susține că alterarea caracteristicilor ereditare poate avea loc numai dacă se amestecă „plasma germinală” (adică moștenirea genetică) provenind de la două populații diferite: Zestrea ereditară nu se schimbă dela o generație la alta sau dela un mediu la altul fără cauze determinate, ci rămâne constantă... Aceleași legi, acelaș teritoriu și oricâte alte condiții exterioare pot alcătui mediul unitar de viață socială al mai multor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nu știi decît atunci cînd știi puțin; o dată cu cunoștințele crește și Îndoiala” (J.J. Goethe). * „Conștiința este tocmai punctul de gravitație al individului.” (Mihai Eminescu) Ca și F.M. Dostoievski, Eminescu leagă Întreaga dezvoltare sufletească a omului de acest „sâmbure” misterios al zestrei noastre sufletești, care este remușcarea, căința. Depinde doar de noi să facem ca acest sâmbure să Încolțească și să rodească: „CÎnd conștiința supremă se stinge, se face noapte În suflete” (Ștefan Petică). Aparențe, iluzii, vise, resentimente, prejudecăți - simț al realității
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cel mai potrivit; greu, de asemenea, să te faci iubit... Concluzia: decât să lași în urma ta o operă de carne, lasă mai bine o operă de hârtie... La care Montaigne adaugă totuși și niște considerații asupra transmiterii, a moștenirilor, a zestrei, a pedepselor corporale, a vârstei ideale pentru căsătorie, a relației afective cu descendența, tot atâtea teorii cărora le corespund unele momente autobiografice dureroase: conflictul necesar, la moartea tatălui, pentru a intra în folosința deplină și integrală a moștenirii; banii obținuți
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
secole față de occidentul european, cu structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă. Percepția fondatorilor sociologiei, cât și a generațiilor succesive de sociologi profesioniști asupra căilor de dezvoltare socială apare condiționată de configurația socio-istorică a societății românești și de zestrea teoretică ce a stat la baza evaluărilor lor (Zamfir, 1999). Moștenirea lor se concretizează în elaborarea de modele ale dezvoltării sociale caracterizate prin comprehensiune, diversitate, caracter problematic, contextualitate, relevanță istorică și contemporană. Prezentăm, în cele ce urmează, câteva dintre cele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
doar în situații de criză când vechile prezumții și valori au eșuat sau par fi inadecvate (Lang, 1994). Cultura organizațiilor a fost studiată, în cele mai multe cazuri, de economiști practicieni, manageri sau diferiți specialiști din domeniul tehnic care făceau abstracție de zestrea teoretică și metodologică realizată și acumulată de-a lungul secolelor de către filosofi și în mai bine de un secol de către antropologi, psihologi și sociologi. Drept urmare, cultura organizațională a fost privită ca fiind proprie mediului organizațional, ignorându-se faptul că ea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
excepțională, într-adevăr, în primul rând prin faptul că a putut cu drept cuvânt domina o societate și o epocă în care oamenii cu adevărat superiori nu erau deloc puțini. Alecsandri nu pare să fi bănuit ce este o bibliotecă; zestrea lui intelectuală era alcătuită dintr-o colecție perfectă de clișee; viața lui sentimentală și morală pare să se fi satisfăcut cu emoțiile cele mai obișnuite și preconcepute; nici un fior, nici o tulburare, nu zic metafizică, dar barem de o sensibilitate cât
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Iorga. În unele cazuri, e adevărat, împrejurările pot amâna debutul public, dar un critic autentic devine notoriu și ascultat de la primele manifestări. Nu există (și funcțional nu poate exista) un critic necunoscut, ori un „critic blestemat”. Autoritatea intră neapărat în zestrea profesională a criticului și el trebuie să și-o poată impune fără întârziere. El poate fi contestat de alții, care nu-i împărtășesc metoda, punctul de vedere, preferințele, dar importanța unui critic e atestată chiar de cea a adversarilor săi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
există plăcere care să nu ducă la dezgust”. Copilul până nu plânge nu capătă țâță. (Fără cerință nu este făgăduință: „Cere și ți se va da”; „Bate și ți se va deschide”.) Cine are fată Îmbătrânește repede. Nu poți lăsa zestrea fetei pe mâna norocului.) Omului sărac nici boii la jug nu-i trag, nici lemnele În foc nu-i ard. (În schimb, „La omul bogat și cocoșul ouă”; „La cel bogat merge și dracul cu colaci”. Săracului i se potrivește
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
asimilării nu se situează În același punct pentru toți imigranții și nici unul nu pleacă de la nimic. Toți cei ajunși la o anumită vîrstă sînt deja niște individualități conturate, pentru care Începutul este determinat de mulți factori. Americanizarea Îi remodelează, dar zestrea cu care a venit fiecare nu poate fi abandonată și nici nu ar fi În folosul cuiva. Explicînd acest metamorfism, care rămîne În ultimă instanță un supliciu individual, un specialist al istoriei românilor americani concluziona că, la fel ca alte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
să fie și răsfirați. Logica matematică a epidemiei nu mai funcționează. După cum se spunea În raportul Consiliului Național de Cercetare, un câmp pe care crește o monocultură sporește considerabil vulnerabilitatea, deoarece toate plantele aparținând soiului În cauză au cam aceeași zestre genetică. Însă, dacă pe un câmp se află soiuri variate din punct de vedere genetic ale aceleiași specii, riscul se reduce substanțial. Orice practică agricolă care sporește diversitatea În timp și spațiu, cum ar fi rotația culturilor sau culturile mixte
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a familiei, îi propune lecturi dificile și lucrul neîntrerupt la masa de scris, citește enorm și proiectează îndrăzneț lucrări despre mitologia dacică, despre limba și literatura populară română, culege folclor. I se înrădăcinează, de pe acum, sentimentul că e purtătorul unei zestre spirituale unice, ca reprezentant al unei dinastii de cărturari și literați ce trebuia, prin strălucire intelectuală, să-și ia revanșa asupra „ursitei” ingrate ce făcuse din Hâjdei niște pribegi. Cu o siguranță explicabilă în primul rând prin continuitatea de preocupări
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]