21,644 matches
-
altcîndva decît din Paști în Crăciun", iar școala nici atît), dar și cumva generală ("asemenea s-a întîlnit zeul [...] cu toți cari au încercat o experiență similară"). Neprovocat de nimic, gîndul - conchide autorul - era "mărturia pentru zeu și venea de la zeu." De pe această poziție, Paul Sterian își spunea, mai departe, cuvîntul în polemica tocmai atunci deschisă între "mistici" și "intelectualiști", mai exact, refuza să se angajeze "în cearta culturală", refuza "dialectica", "silogismele înșiruite ca niște covrigi apetisanți" și "batalioanele de citate
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
13 În "unu", anul IV, nr. 35, mai 1931. 14 Inițial (vezi nota 9), Asociația Studenților Creștini din România. 15 Un eveniment în subsolul Universității, în "Cuvîntul", anul VI, nr. 1661, din 4 decembrie 1929, p. 1. 16 Întîlnirea cu zeul, în "Cuvîntul", anul VI, nr. 1675, din 18 decembrie 1929, p. 2. 17 Vezi Mircea Vulcănescu, op. cit., p. 140-142. 18 Mircea Eliade, Memorii (1907 - 1960), ed. și pref. de Mircea Handoca, București, Ed. Humanitas, 1991, p. 145. 19 Articolul constituie
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
împotriva creștinismului și, dintr-un gest spontan de răzbunare simbolică, Langbein va fi privit cu compătimirea cuvenită celor care vor fi pedepsiți aspru la Judecata de Apoi. Ceea ce sare în ochi este dăruirea cu care teologul își vinde sufletul rațiunii. Zeul lui poartă numele raționalității, și tot ce nu încape în tiparul ei se cuvine a fi lăsat deoparte. Potrivit acestei optici, nu merită să crezi decît în lucrurile pe care le știi cu claritate și pe care le-ai înțeles
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]
-
Nu ar fi fost fără importanță în decizia exilării nici faptul că Ovidiu ar fi adoptat filosofia pitagoreicilor, participând (am zice cu un limbaj actualizat) la activitatea unui grup de meditație transcendentală, care submina autoritatea lui Jupiter și a celorlalți zei romani. Ovidiu era deci un subversiv ce trebuia izolat, pentru că influența lui, atât ca pitagoreic, cât și ca artist libertin al amorului, devenea periculoasă pentru liniștea Romei și pentru puterea împăratului. Poetul latin Ovidiu, trăind la Roma în dezabuzare erotică
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
apocrif e mărturia credibilă a unei veritabile metanoia. O criză individuală este pusă în contextul unei crize generale a lumii, surprinsă în momentul trecerii de la politeismul antic la monoteismul creștin. Surprinzător e să descoperim că lumea dacică, trăind în cultul zeului unic, Zamolxe, era mai pregătită pentru această transformare decât Roma politeistă. Se vede că e un roman cu o miză copleșitor de mare (nașterea creștinismului și răspândirea lui în Dacia), obligându-l pe autor la explicații didactice (rezumatul evangheliilor despre
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
Vintilă Horia mi se pare prea mic pentru o miză atât de mare. Nu e de ajuns că în exil, Ovidiu, venit din Roma politeistă, se întâlnește cu religia dacică a lui Zamolxe și devine receptiv la ea. Pe filiera zeului unic merge mai departe, chiar prea departe față de mentalitatea sa originară: îl așteaptă pe Mesia, crede în Mântuitor. E puțin prea mult și se întâmplă prea repede această convertire, chiar dacă jurnalul lui Ovidiu transcrie opt ani de exil. Scriitorul temperează
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
adopte imediat. Febra acestei așteptări, la răscruce de lumi, de civilizații, de mentalități și de religii alcătuiește partea cea mai interesantă a jurnalului fictiv al lui Ovidiu. Decăderea Romei (o societate înrăită de presiunile dictaturii, cu echilibrul amenințat de devalorizarea zeilor prea vicioși, prea umani) cerea o replică pe măsură. Vintilă Horia îl plasează pe Ovidiu nu numai la interferența derutantă a unor lumi materiale foarte diferite (dacii, grecii, sarmații și romanii), dar și la intersecția unor curente spirituale ireconciliabile (politeismul
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
liniște, unde nu este aglomerație, un loc unde oamenii nu au apucat să facă prea mult mizerie. Și ai reusit, dragă Andreea, ai plecat unde nu mai este durere și nici întristare, între stele unde nu există mizerie umană! D-zeu să te odihnească în pace! Adio dragă prietenă! Am să mă rog pentru sufletul tău frumos și curat! Am să țin cont de sfaturile tale bune, cât de necesar este să avem grijă de sufletul și sănătatea noastră și tu
Mesaje pentru Andreea Chirvasiu: ”Prietenă dragă, acum o lună îți cântam Blessed” by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80424_a_81749]
-
noastră și tu cum de nu ai știut să ai grijă de tine draga mea prietenă! Drum bun!" "Misiunea ta a fost să informezi oamenii cât de mult contează să aibă grijă de viața și sănătatea lor! Sigur că D-zeu va crea o frumoasă emisiune pentru tine acolo în înaltul cer, împreună cu îngerii săi! Drum bun și cu "lumină"!" "Un suflet blând și bun a plecat mult prea devreme, sus la îngeri! Bunul Dumnezeu să te aibă în pază, Andreea
Mesaje pentru Andreea Chirvasiu: ”Prietenă dragă, acum o lună îți cântam Blessed” by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80424_a_81749]
-
ar fi preotul Boteanu. Întors din lagăr, preotul va refuza orice participare la luptă. Eroii sunt epuizați, eroii sunt obosiți Pădurea spînzuraților pornește, deci, de la statutul excentric al eroului. Paginile lui Hașek despre bravul soldat Svejk, ale lui Krleza despre zeul croat al războiului, ale lui Josef Roth despre ultimul Trotta pornesc de la devalorizarea statutului de cavaler. De la un tip de devalorizare care atinge toate valorile imperiale. Mai nou, romanele lui Kusniewicz și ale lui Sorin Titel (de pildă) prelungesc și
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
viitorul, horoscopul începutului de an are, în zilele noastre, sorți de farsă blajină. Tragi biletul de papagal fără preocupare, fiindcă totul e un joc, o promisiune frumoasă pentru a cărei eventuală neîmplinire se pot, nu-i așa, învinui cortegii de zei. La fel, mesaj nicidecum de la destin, ci dedicație from the old friends and true, răvașul de plăcintă. Nu o să le contrazic, obiceiuri de voie bună. Pun doar, pentru contrapunct, altfel - oare? - de planete în săculețul cu rămășaguri pe totul și
Zodii și planete by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7746_a_9071]
-
ultimele 5 luni de mandat. Individul amenință, denigrează, spumegă, este exoftalmic de furie", își începe postarea Radu Tudor pe blog. Dă ordine, spune cine să da și cine să ba, separă el apele între bine și rău. E ca un zeu, bahic și aruncător de fulgere. Voiculescu trebuie să intre la pușcărie pentru că așa vrea el, la prezidențiale să aibe șanse cine vrea el, Ponta e vai de capul lui și a fost păcălit cu pactul de coabitare. Pe scurt, toți
Radu Tudor: Aveți curaj, dle Victor Ponta? by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81934_a_83259]
-
ultimele 5 luni de mandat. Individul amenință, denigrează, spumegă, este exoftalmic de furie", își începe postarea Radu Tudor pe blog. Dă ordine, spune cine să da și cine să ba, separă el apele între bine și rău. E ca un zeu, bahic și aruncător de fulgere. Voiculescu trebuie să intre la pușcărie pentru că așa vrea el, la prezidențiale să aibe șanse cine vrea el, Ponta e vai de capul lui și a fost păcălit cu pactul de coabitare. Pe scurt, toți
Radu Tudor: Aveți curaj, dle Victor Ponta? by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81932_a_83257]
-
ducem (Stampă verde). Vocația spirituală, consolatoare, este singura aptă să preschimbe singurătatea în inflorescență: "Minunea mea,/ Singurătate,/ Cât de mare este puterea ta/ Cât de adânc este calmul /Florii tale de lotus/ Desfăcută peste marginile lumii/ Ca o binecuvântare/ A zeului ascuns" (Pelerin). În prelungirea acestui mod aparte de a simți, emoționantă este poezia Nume, care ipostaziază profunda iubire de patrie ca solidaritate în arhetipal, datorată logosului etern și unificator: "Numele spun destinul tuturor/ Pe vatra țării./ Neamuri de munteni și
Pelerinul neliniștit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8210_a_9535]
-
pentru care nu există nici o între-buin-țare." Un om al bisericii, - cum era în fond Claudel, - punând la înde-mâna marxiștilor un argument atât de potrivit propagandei lor, contrar spiritualității și ideilor democratice. * Un comentator recent al religiei grecești M. Marconi - Pasiunea zeilor în religia mediteraneană - observă că grecii nu au... "zeu trântor". Dar el nu spune ce înseamnă "eliminarea larvelor" apatice, hrănite cu rugăciuni, care se întâlnesc în Orient. "Acolo, totuși, rezidă "răul helenic" - apare un fel de "nevroză colectivă" în această
Sub pana lui Saint-Just by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8213_a_9538]
-
bisericii, - cum era în fond Claudel, - punând la înde-mâna marxiștilor un argument atât de potrivit propagandei lor, contrar spiritualității și ideilor democratice. * Un comentator recent al religiei grecești M. Marconi - Pasiunea zeilor în religia mediteraneană - observă că grecii nu au... "zeu trântor". Dar el nu spune ce înseamnă "eliminarea larvelor" apatice, hrănite cu rugăciuni, care se întâlnesc în Orient. "Acolo, totuși, rezidă "răul helenic" - apare un fel de "nevroză colectivă" în această comunitate ("o socioză", după cum spun sociologii moderni), și nevroza
Sub pana lui Saint-Just by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8213_a_9538]
-
este o prostituată. Cadrul love story-ului de mahala nu este mai puțin important, iar panoramările ne înfățișează un decor crepuscular, de fosforescențe bolnave ale cartierului-ghetou, fără nimic din lumina incandescentă a unui alt film care a trecut pe la Cannes, Orașul Zeilor (Cidade de Deus, 2002), al lui Fernado Meirelles, înfățișînd tot un univers de ghetou, cartierul omonim de la marginea lui Rio de Janeiro. Violența aici este prinsă nu într-o debordantă jacquerie cu pistolari copii, ci în evenimentul sordid survolat de
Marilena, Marilena... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9618_a_10943]
-
însemnele stăpînului așezat care, din piesele și schițele Iancului (și nici, ros de genealogii bolnave, din nuvele), nu lipsește niciodată. Protocolul venirii și plecării lui, într-o vreme în care religia s-a înlocuit cu tabietul, și cînd în loc de pe zei se zice parol, e spus, fără cuvinte și cum nu se poate mai bine, de bucuria dresată a acelui cățeluș. Dacă stăm să ne gîndim, orice intrigă am lua din Caragiale, ea se poate rezuma așa: gesturile unui valet, care
Scriitori de cărți poștale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9643_a_10968]
-
văile. Călătorii și sihaștrii sunt înlocuiți de schiori și alpiniști, iar peisajul asprimii alpestre este îmblînzit de înlesnirile civilizației. Moravurile se domesticesc la rîndul lor și puritanismul se stinge. Femeile își pierd aerul pudic și ajung să se închine tocmai zeului pe care creștinismul l-a repudiat secole de-a rîndul: sexul. Inima li se înveșmîntează în dezinvoltură, la fel cum, pe dedesubt, hainele lor își simplifică horbota intimă: desuurile dispar din prea mare dificultate a mînuirii lor. Din cetăți menite
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
care a învrăjbit clasa politică românească. Singurul arbitru credibil (oficialii UE) refuză să se pronunțe tranșant, iar în lipsa unui răspuns unitar șefii grupurilor care compun Parlamentul European își susțin omologii politici din țară cu atitudinea participativă pe care o aveau zeii din Olimp față de conflictele oamenilor. Departe de a fi "lozul câștigător", masa îmbelșugată la care oricine are locul asigurat, statutul de cetățean european presupune niște obligații și restricții pe care puțini români le cunosc și înțeleg, necum să fie dispuși
Întrebări ale vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9674_a_10999]
-
de nuanță suprarealistă ori măcar de-o prea înfierbîntată imaginație: "sînii ei urcă singuri ca păianjenii pe stîlpii de înaltă/ tensiune, electrifică tot cartierul". Sau: "își înhăma țîțele în cordeluțe de dantelă. ea/ flueră prin subterane strălucitoare înecîndu-se în frumusețe/ zeu împrăștiat pe-o stradă. sînt prea înfiorat/ pariez că la tine sub chiloți se petrec minuni și cînd/ nu-i scoți". Sau: "răscolesc în această femeie ca într-o carte plină/ de labirinturi/ iubita mea locuiește într-un reflector de
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
pentru accesul la tipic și la general, realitatea oglindirii nu va putea fi integral depășită. în centrul oricărei reprezentări se găsește invariabil individul, omul determinat, indiferent dacă el are o stare civilă anume sau este doar proiecția unei ficțiuni. Atletul, zeul, filosoful, poetul tragic, liric sau epic, oratorul, omul cetății și efebul, chiar dacă ilustrează un caz ori o categorie, sînt perfect individualizați ca natură umană și analizați în trăsăturile lor distincte. Imaginea nu mai este purtătoarea de mesaj a unei realități
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
Din antichitatea greco-romană, trecînd prin Renaștere și pînă în timpurile moderne cînd figurația și epica imaginii au intrat în declin, arta europeană a gravitat în jurul acestei autoreflectări. Stilistica s-a schimbat deseori, centrele de interes au devenit și ele altele, zeilor le-a urmat firesc iconografia creștină, personajele din prim-planul istoriei s-au primenit și ele, iar elementele de recuzită de asemenea. Dar fascinația pentru natura umană, pentru frumusețea corpului și pentru viața individuală a rămas neschimbată. Această conversație îndelungată
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
debutînd cu un scandal realizat de apropierea pe care regizorul o face între barbarii perși și lumea islamică, în anumite medii substituită teroriștilor Al-Qaida. Despre ce este vorba? Regele Leonidas (Gerard Butler) al Spartei îl înfruntă pe regele Persiei autoproclamat zeu, Xerxes, opunînd giganticei sale armate un minuscul grup de 300 de războinici, asta pentru că aliații greci, arcadienii, îl părăsesc, terifiați de amploarea conflictului. Leonidas alege un loc propice pentru confruntare, trecătoarea Termopile, tactica sa fiind să împiedice desfășurarea armatei lui
Spartachiada de la Termopile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9758_a_11083]
-
in// veșmânt în iarbă/ păstrînd evlavios/ căldura altui trup// alb in// în tine intru lent/ ca într-o moarte de apoi/ în care cred" (in). O precipitare de senzații domoale trădează starea antecontemplativă, virtualitatea sa melancolică sugerînd configurarea unui destin: "zeul sevei// un miros de pânză curată/ de pâine necoaptă de abur/ arome de clei de cireș și de var în/ septembrie când calm/ pomul cuprins de moarte se lasă tăiat/ împânzit de furnici și plânge/ înduioșarea lui umbrind un copil
Relația între mic și mare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9747_a_11072]