2,112 matches
-
ieftin, pe seama orașului, și atunci, surpându-se acele cășcioare și împrejmuiri, nu va mai avea nimeni voie a zidi, nici a face curți, decât după linia ce va fi hotărâtă. Cu acest mijloc, până a să îndemna particolarii ca să facă zidiri pe aceste ulițe, s-ar putea sădi în toată lungimea lor, pe amândouă părțile, copaci, care să închipuiască aleiuri; aceste ulițe atunci arătând o priveală frumoasă și mulțumitoare, va îndemna pe mulți a-și face lăcuința acolo, cu mult mai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a lui Mihail Sturza, se înălța la Iași „un strălucit arc de triamv colosal (foarte mare), în stilul gotic și în asemănarea bisericii de Trii Sfinți“ (Albina românească, 1834, nr. 63). Un alt arc de triumf, din nou „în asemănarea zidirilor lui Vasile voievod“, va fi ridicat în anul următor, la inaugurarea Academiei Mihăilene (Alb. rom., 1835, nr. 48). Să nu uităm nici litografiile pe teme istorice editate de Gh. Asachi din 1833 înainte, apoi numeroasele gravuri prin care Alexandru Asachi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
mici frontoane clasice, sprijinite pe câte două console.“ Ați recunoscut desigur izvorul acestor fraze: pagina introductivă a romanului Enigma Otiliei. Casa lui Costache Giurgiuveanu, clar specimen de „compozițiune amfibie“, purta în spate la 1909 peste o jumătate de secol, anul zidirii ei fiind în jurul lui 1850 („eram mic când a făcut-o tata“, își amintește bătrânul, născut în 1846. „A lucrat-o tot cu meșteri italieni...“). În înfățișarea clădirilor publice și particulare din deceniile 4-6, pecetea neogoticului se simte din plin
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
oameni. Cei care au câștigat astăzi cel mai mare și mai înfricoșat război al Istoriei vor izbuti, mâni, o victorie pașnică mai hotărâtoare pentru binele omenirii. Mă simt mișcat presimțind această "facere" nouă ce se va adăoga definitiv la totalitatea zidirii dintăi; mă închin gânditorilor cutezători care au putut alege calea adevărului în întunericul și confuziunea lumii de ieri. * Eterna scenă a vieții și morții. În preajma poetului, între ruini și morminte, doi tineri se îndrăgostesc. Trec două țărăncuțe care descifrează silabisind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
omenesc”, cum Îl numește autorul lui Zarathustra, bucuria de a fi, de a simți natura și propria-mi materie vie, de a avea memorie și imaginație fertilă, puternică, de a fi descoperit cuvântul, logosul, apt de a Îngheța cortegii și zidiri ale minții ce ne Înalță nu numai deasupra celorlalte viețuitoare, dar ne și rup, ne salvează de cosmosul gigantic de piatră, foc și gaze; cuvântul care poate da un sens Întregii acestei mișcări a materiei, deschisă nouă, prin legile pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
un sens Întregii acestei mișcări a materiei, deschisă nouă, prin legile pe care le Înstăpânim, dar și misterioasă prin propria ei fecunditate de a crea misterul. Misterul - pe care marele și singurul nostru filosof care a Îndrăznit o astfel de „zidire a minții” ce se cheamă sistem, Lucian Blaga, l-a pus ca ax al Întregii sale construcții armonice -, misterul materiei din noi și din cea care ne Înconjoară, vizibilă sau nu, care În cele din urmă nu e decât semnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
anamneză, care e, aci, în ultimă analiză, „tema autorului”. Mi-am anchetat fără ezitări conștiința. Am reconstituit amintiri, reverii, aspirații, zbateri; mi-am contabilizat lipsurile, naivitățile, greșelile; mi-am expus îndoielile, nemulțumirile, decepțiile; am vorbit despre frustrări, ratări, eșecuri, despre zidiri și surpări interioare; am notat înălțimi (atît cît am putut urca eu) și prăpăstii de gînd. În rezumat, am făcut medicină și arheologie sufletească; am făcut ceea ce face orice diarist. Consider confesiunea un act igienic, un act salutar, un act
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de tinerețe fără bătrînețe și viață fără sfîrșit, / Fiică a visului de aur năzuind întru deplină armonie, / Fiică a istoriei unui popor iubitor de lumină și plin de poezie, / Fiică a României, țară de dor, țară de glorii și trainică zidire, / Tovarășă Elena Ceaușescu, / Vă dorim ani mulți și fericire!” în ce constă aci „trasul limbii”? în retorica afectată a unei prețuiri deosebite. Voit „distins”, poemul e o colecție de clișee și nonsensuri, calculate să atingă „zonele erogene” ale celor de-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Gongora... A doua zi, am mers direct la marea moschee (a doua ca dimensiuni din lume), construcție creștină pe vremea ocupației vizigote, moschee din 784 și din nou biserică după cucerirea de către Ferdinand III de Castillia a Cordobei la 1236. Zidirea e uriașă, monumentală și inedită prin îmbinările de arcuri pictate și coloane nu mai puțin de 1000 de coloane. În Cordoba, din 1984 declarată "Patrimoniu al umanității" de către UNESCO, mai erau multe de văzut, dar, având în vedere timpul scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
le aprofundeze, cum ar fi, de exemplu, Lumea bâlinelor (1955). Literatura rusă reprezintă, de altfel, domeniul cercetat cu insistență, de asemenea influența rusă asupra unor scriitori români, de unde rezultă mai multe studii de literatură comparată: Din relațiile literare româno-ruse: Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși (1938), Motivul folclorului universal în „Ivan Turbincă” a lui Ion Creangă (1967), și de istoria literaturii române: Tudor Pamfile, Gh. Asachi, Al. Vlahuță, Al. Depărățeanu, C. Stamati-Ciurea. Cercetarea se concentrează atent asupra informației, încât, pentru momentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
cea mai temeinică”. SCRIERI: Poporanismul. Geneză. Evoluție. Ideologie, București, 1946; Hortensia Papadat-Bengescu, București, 1965; Fiul lunii, pref. Dinu Pillat, București, 1969; Haina de brumă. îngr. Ion Lazu, pref. Cornelia Ștefănescu, București, 1984. Repere bibliografice: V.I. Cataramă, Valeriu Șt. Ciobanu, „Jertfa zidirii la ucrainieni și ruși”, A, 1938, 3-4; Gala Galaction, O carte despre „poporanism”, „Jurnalul de dimineață”, 1946, 488; Teodor Vârgolici, Valeriu Ciobanu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; George Muntean, „Hortensia Papadat-Bengescu”, CNT, 1965, 1; Simion Bărbulescu, „Hortensia Papadat-Bengescu”, „Romanian Revue
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286241_a_287570]
-
a întâmplat de a scri și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți (.....) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va iproci(?) . La anul dela Hs. 1761, iar dela zidirea lumii 7269». Semnat Iordachie. Însemnările sunt destul de numeroase, ca de altfel în mai toate ceasloavele utilizate la slujbele ce se țineau în secolele trecute la bisericile ortodoxe din cele două Cârțișoare. Noi însă, în acest context reținem deocamdată numai una
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
acest discurs pasajele care apreciem noi că ar prezenta interes pentru cititor. Iubiți creștini! Facem astăzi la praznicul hramului bisericii noastre popasul ce se cuvine la acest moment sărbătoresc, împlinirea unui veac și jumătate dela așezarea pietrei ei fundamentale... Înainte de zidirea ei, pe acest loc s-a aflat desigur o altă biserică, precis construită din bârne de lemn cioplit, așa cum se obișuia a se construi locașurile de cult atunci în vremea iobăgiei și cum se mai întâlnesc chiar și în zilele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și eu robul lui Dumnezeu Iordachie Sim din Medinți, vă (?tau de harem?) și mâna mea va putrezi, iar numele tot se va pomeni și cine va pomeni mare pomană va avea iproci. La anul dela Hs.1761, iar dela zidirea lumiii 7269» Iscălit: Iordachie. b. «Într-o însemnare din 1753, ilizibilă. Am descifrat numai anul. c. «Să se știe decând au fost săbaru (soborul) la Belgrad de preoți nuniți au fo(st) la anul Domnului 1761 me(se)ța fe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
creduli, doritori de atestări documentare, vom trece în revistă câteva evenimente istorice din perioada secolelor XIII-XX, evocând și documentele existente în arhive și publicate, de exemplu: "Letopisețul Țării Românești", la pagina 10, menționează: Iar când au fost cursul anilor de la zidirea lumii 6798, iar de la Hristos 1290, fiind în Țara Ungurească un voevod ce l-au chemat Radu Negru voevod, mare herțeg pre Amlaș și Făgăraș, în zilele lui Andriaș craiu, ridicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
câștigată prin efortul colectiv al „Organizațiunilor Feministe”, pe drumul realizărilor juste și echitabile în ceea ce privește protecțiunea femeii, copilului și familiei. A fost necesară munca fără preget a organizațiunilor noastre, care prin mijlocirea condeiului sau a graiului au ctitorit în conștiința colectivă zidirea din ce în ce mai masivă a sentimentului inechității barbare, cu care legiuitorii duri și inumani ai altor vremuri o trataseră. Toate legiuirile vechi pornind de la concepția perimată azi a unei supraevaluări a bărbatului, al cărui rol social exclusiv, era tămâiat și recunoscut cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
Parte a istoriei, viața lui Constantin Brâncoveanu se sustrage de fapt acesteia, constituindu-se într-o „lume” particulară, omogenă prin stabilitatea caracteristicilor fundamentale. Este „lumea” lui Brâncoveanu, cu prieteni și inamici, cu clipe de tihnă și momente de tensiune, cu „zidiri” și traversări răvășitoare, vegheată de o divinitate justițiară, aflată mereu în postura de aliată a voievodului, pe care îl scapă și de niște adversari sâcâitori și neobosiți. G. este un spirit pe care lecturile l-au rafinat cu prisosință. Demonstrația
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
fondul unei epicități generale, ce izvorăște din înseși faptele povestite, în cronică pot fi individualizate povestiri autonome și secvențele interludiu, vide sub raportul epicității, formalizate prin reluări și transformate în intervale de repaus. Scriind sub presiunea sarcinii sale, ce impunea „zidirea” laudei, G. nu poate alege, spre săvârșirea țelului, decât o structură dihotomică, ai cărei termeni sunt construcția (elogiul avându-l mereu ca obiect pe Brâncoveanu) și discreditarea (în pagini care - literar - salvează scrierea). Cronicarul luptă plin de osârdie cu adversarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287348_a_288677]
-
un puternic accent englez și era israelit...). Ales sindic, Nathan a fost astfel primul și singurul primar necatolic al Cetății eterne din fața Vaticanului. ... Anno santo 48, coincizînd cu sosirea mea la Roma, impunea Sfîntului Scaun alături de ceremoniile religioase excepționale de zidire și des-zidire a uneia dintre ușile de la Sfîntul Petru, în fața unui mare număr de credincioși și de turiști străini un întreg regim de viață reculeasă, suspendînd baluri și spectacole profane. Prin urmare, nu am cunoscut, la începutul sejurului meu, recepțiile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
celui care l-a învins. Deconspirarea funcției pe care o primește imolarea animalului arhetipal va fi regăsită în colindele tip Peștele și mreaja fetei III, , în care peștele agresor o învață pe fecioară ce să facă din trupul lui. Motivul zidirii lumii prin sacrificarea monstrului are în colindele de fecior un echivalent strălucitor. Salvat de la înec de un pește mitic, voinicul va celebra prin el uniunea sacră: „A scăpat cu zile/ Cu mare conteneală/ Pe un pește galben,/ Cu solzii de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în cultura română și cea universală, cu diferența că nu relația de paternitate este aici incriminată. Funcția declanșatoare a firului epic e desigur cea a absenței unei mirese potrivite (VIIIa 1), în dobândirea căreia soarele este supus unor probe ale zidirii (XXV) pe care le îndeplinește (XXVI). Pe lângă incursiunile în sacru, Trei fete surori I (5) și Vidros I(11) derulează subiectul declanșat de funcția I, 3, a plecării de acasă (la cules de flori, la pescuitul unor pești mitici) a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
culturală apărută lunar și (o scurtă perioadă de timp) trimestrial la Detroit (Michigan, SUA), din noiembrie 1952. Redactată de un comitet de preoți și mireni, revista este purtătoare de cuvânt a Episcopiei Misionare Române în America. Publicația, subintitulată „Foaie de zidire sufletească pentru popor”, încurajează dialogul intercreștin, chemând la înțelegere, frățietate și împreună-lucrare pentru refacerea unității de credință, în spiritul solidarității de neam. Din 1965 (8-9), apare cu subtitlul „Revistă românească de spiritualitate ortodoxă”. Începând cu numărul 12 / 1966, editor este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286481_a_287810]
-
de moment contra „acelor scriitori care se lasă atrași de farmecele otrăvite ale literaturii burgheze, occidentale, uitând de comandamentele partidului și ale vremii noastre care ne arată adevărata cale de urmat în cultură, servirea clasei muncitoare și forțelor noului, a zidirii noii societăți etc. etc.!”Ă. Nu i-am ascuns nici lui planul meu și al nostru de a-l ataca pe Barbu la plenara ce se anunța, și el a încercat, folosindu-și întreaga putere de persuasiune, să mă facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
într-o țară târziu unificată, ei au contribuit, uneori eroic - vezi cazul Rebreanu, ce a scăpat cu puțin de plutonul de execuție maghiar, evadând de sub escortă din comenduirea austriaco-maghiară în Bucureștii anilor 1916! -, au contribuit, nu puțin, la unificarea și „zidirea” sentimentului și identității naționale a tuturor românilor! După secole de risipire și umilințe inimaginabile, acești creatori au insuflat românilor bucuria și mândria de a fi o națiune puternică, liberă, aptă de creație majoră, cu o istorie milenară, în urma eforturilor cărturarilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
adevărului”, suntem noi, față cu istoria trăită, indiferent că e personală sau colectivă, națională, suntem noi demni de o reală „mărturisire”? Cu atât mai gravă atunci când ea este făcută publică, tipărită într-o carte ce poartă numele nostru pe „frontispiciul zidirii de hârtie”, care ar trebui, și ea, să înfrunte, dacă nu secolele, măcar anii, poate deceniile, în unele, rare, cazuri?!... Aici, în acest „punct” se cere morală, simț etic, reală onestitate și categorică din partea autorului: în capacitatea de a nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]