2,113 matches
-
concrete pe care le realizează beneficiarii instruirii); - referențialuri de competențe (care descriu componentele psihologice care stau la temelia conduitelor expresive - abilități, atitudini etc.); - referențialuri de formare (obiectivele programului, conținuturile adiacente, metodele și mijloacele pedagogice). Politica și practica educațională românească au pus în circulație mai multe ipostaze ale acestor referențialuri (vezi Ungureanu, 2001, p. 218): a) standardele de performanță. Sunt norme evaluative construite la nivel macroeducațional și care sintetizează cerințe globale ale educației redate în termeni de competențe generale, dar decelabile la nivelul proceselor
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
al itemilor. Apelul la itemi foarte dificili sau foarte ușori nu este recomandat, din cauză că sunt excluși - din start - elevi cu o pregătire intermediară. Pentru o mai bună cunoaștere, dimensionare și aplicare a itemilor, aducem în atenția practicienilor o clasificare recentă, pusă în circulație de Serviciul Național de Evaluare și Examinare (cf. Stoica, 2001, pp. 95-122; vezi și Radu, 2000, pp. 215-222). A) Itemi obiectivitc " A) Itemi obiectivi" Itemii obiectivi măsoară rezultatele învățării situate la nivelurile cognitive inferioare: cunoștințe, priceperi și capacități de bază
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
unui regim considerat de autori rămași anonimi drept absolutist și autoritar, dublat de susținerea pentru formarea unui stat guvernat pe baza unei Constituții prin care să fie garantate mai multe libertăți individuale 7. Pe lângă reluarea tuturor acestor idei, documentul incriminat punea în circulație noi elemente din vocabularul liberalismului european. Acum se vorbea, poate pentru prima dată în societatea românească, explicit despre libertatea religiei, respectul proprietății, egalitatea înaintea legii, respectul persoanei, libertatea desfășurării comerțului, regim constituțional reprezentativ și, nu în cele din urmă, se
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
destule elemente care ar explica răcirea relațiilor dintre liberali și conservatori la așa puțin timp după instalarea noului regim politic 719. Perioada ce a precedat campania electorală devenea interesantă pentru că formațiunile politice existente își testau acum audiența în rândurile alegătorilor punând în circulație câteva idei noi. Mergând și mai departe pe necesitatea unei colaborări între stânga și dreapta spectrului politic în vederea depășirii tuturor obstacolelor care ar mai fi putut apărea în continuare în fața noului regim, reprezentanți ai conservatorilor anunțau, prin intermediul ziarelor apropiate lor
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Povestea lui Harap Alb, Dănilă Prepeleac, Soacra cu trei nurori, Povestea unui om leneș etc. Basmul, cu etimologia în slava veche, ca semantem este înregistrat în literatura română în secolul al XVII-lea cu formele de „basna”, „basne”, dar este pus în circulație abia în secolul al XIX-lea de oameni de cultură precum Nicolae Filimon, Petre Ispirescu, B. P. Hașdeu, în calitate de culegători și editori de folclor. Pornind de la definiția lui G. Călinescu din Estetica basmului, apreciată ca „operă de creație literară cu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bani, trebuie să fi costat el însuși atâta îndemânare spre a fi produs sau, de asemenea spre a fi pus la dispoziția celorlalți oameni, pe câtă îndemânare trebuie să fi achiziționat marfa (în produse naturale sau meșteșugite) spre a fi pusă în circulație, și cu care se face schimbul"396. Concepția lui Kant despre bani este în mod evident tributară timpului său. Banii sunt asimilați doar cu mărfurile și metalele prețioase, pentru că acestea au valoare în sine și omul cheltuie îndemânare pentru producerea
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
legitimitate a alterării monedei, deoarece ei înțeleseseră că au de-a face cu un subiect important pentru justiția socială"514. Acțiunea asupra monedei metalice avea efecte identice cu acțiunea asupra monedei de hârtie. Îl avantajează pe cel care fabrică și pune în circulație banii și îl dezavantajează pe cel care folosește banii în procesul de vânzare-cumpărare, fie că este comerciant, meșteșugar sau agricultor. Moneda de hârtie fabricată în exces sau moneda metalică falsificată (tot o falsificație în exces!), produce transferuri de valoare nelegitime
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
metalice, Jean Favier face o scurtă istorie 522 a monedei metalice din vremea lui Ludovic cel Pios. Astfel, în anul 1000 dinarul avea o greutate de un gram și jumătate și era din argint fin, deși în anul 820 fusese pus în circulație la greutatea de 2 grame argint fin. Economia era în expansiune, iar metalul monetar insuficient 523. Spuneam că inflația prin falsificarea monedei era un subiect important de justiție socială, de mecanism de distribuire și redistribuire a valorii în interiorul economiei și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
redistribuire a valorii în interiorul economiei și societății. Din aceeași cauză, au existat preocupări pentru a clarifica și a combate răspândirea acestui fenomen. Se întâmpla asta deoarece paleta largă de forme ale monedei, ca și multitudinea celor care o fabricau și puneau în circulație, îndrepta lumea medievală spre un veritabil haos monetar 524. Deosebirea dintre monede, fiecare de o formă și un conținut distinct, nu mai putea fi făcută decât de către cei foarte buni cunoscători. Singurul element ce ținea în picioare sistemul monedei metalice
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
forma sa convertibilă poate fi asimilată monedei reprezentative. Bancnota neconvertibilă are un caracter de convenționalitate în sensul că circulația sa nu este acoperită cu metal prețios sau alte valori. Hârtia monedă sau moneda de hârtie convențională "este aceea emisă și pusă în circulație de către stat sau de către o instituție financiară anumită, din ordinul și pe socoteala statului, fără nicio altă acoperire sau garanție decât garanția statului și fără nicio obligație din partea acestuia în ceea ce privește chipul și condițiile de rambursat. O astfel de hârtie pur
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
circulația mărfurilor până la apariția băncii centrale și bancnotei. Biletul de bancă nu este încă o bancnotă, categorie mult mai complexă care presupune existența unui cadru legal și instituțional de emisiune și circulație. Spre deosebire de biletul de bancă, bancnota este emisă și pusă în circulație de către o bancă centrală, pivotul și instituția de bază a circulației monetare de pe teritoriul unui stat. Bancnota este un bilet de bancă modern, cu funcții mult mai complexe. Biletul de bancă este un instrument de schimb, o formă de existență
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de plată. Așa cum îi spune Marx, biletul de bancă este "semnul valorii, să zicem hârtia care funcționează ca monedă. Este semnul cantității de aur exprimată în denumirea ei monetară, adică semn al aurului"621. Spre deosebire de recipisă, biletul de bancă este pus în circulație ca mijloc de plată și funcționează în economie ca mijloc de plată. Biletul de bancă este un instrument de susținere și dezvoltare a relațiilor comerciale prin intermediul creditului comercial. Biletul de bancă este emis de către particulari și nu de către stat622. Odată cu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de bancă ar fi fost prilejuită de operațiunile de depozit ale primelor bănci italiene"630. Este de subliniat că biletul de bancă, deși mult deosebit de bancnotă, face un pas dincolo de rezerva în aur a băncii care îl emite și-l pune în circulație. Este primul pas spre emisiunea de monedă fără acoperire și de apariție a sistemului bancar cu rezerve fracționare. Valoarea sa nu mai este una integrală, pentru că acoperirea cu aur nu mai este de 100%. Biletul de bancă se îndepărtează de
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Biletul de bancă inaugurează operațiunile de depozit și sistemul modern de circulație monetară. Victor Jinga face observația că "Biletul de bancă reprezintă puțin rezerva metalică a băncii care l-a emis și mult mai mult mărfurile pe care el le pune în circulație, investițiile productive pe care le-a prilejuit"631. Ca formă de existență a monedei de hârtie, biletul de bancă inaugurează epoca și procesul de îndepărtare a monedei de hârtie de metalul monetar. Biletul de bancă este prima formă de bani
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
va beneficia în permanență de un potențial de intervenție de "ultimă instanță", specific sistemului bancar cu rezerve fracționare, care se va instaura odată cu apariția băncilor centrale. Nu putem discuta despre bancnotă în afara băncilor centrale. Prin acest sistem băncile centrale vor pune în circulație așa-zisa "monedă fiat", monedă tipărită prin voința acestor instituții, sau moneda prin decret. "Cu timpul numai băncile centrale și-au asigurat monopolul în emisiunea banilor în economie. Ca rezultat ele au preluat sarcina de a controla condițiile monetare și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
controla condițiile monetare și sunt în ultimă instanță responsabile pentru determinarea valorii monedei naționale"646. Definiția conform căreia bancnota este banul de hârtie emis de către banca centrală este susținută și de către Lipsey și Chrystal 647. Modalitatea prin care banca centrală pune în circulație bancnotele nu a fost "din senin", ci se baza pe un fond existent de bunuri sau înscrisuri de valoare, precum și pe baza unor rezerve de aur sau alte metale prețioase. Certificatul de depozit și polița au constituit baza existenței și
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nu iubește, nu aprobă și penalizează excesele. Tot așa va fi și în economie. "Secretele" care-i fac pe bancheri să producă "bogăție din nimic"661 așa cum se exprimă Mises, nu există. Bancnota, indiferent de modul în care este emisă, pusă în circulație și gestionată, nu este valoare în sine și nici nu contribuie la producerea de valoare (decât într-o mică măsură, a expansiunii monetare controlate sau a inflației benefice). Ea este un semn al valorii ce va prelua rolul și funcțiile
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
majoritate a cazurilor pentru a plăti trupe militare chemate să susțină un conflict militar. În lucrarea sa "Curs de monedă, credit, bănci"669, Victor Slăvescu dezbate problematica tipăririi existenței, punerii în funcțiune a hârtiei monedă. Definește hârtia monedă ca fiind "... pusă în circulație de către stat sau de către o instituție financiară anumită, din ordinul și pe socoteala statului, fără nicio altă acoperire sau garanție decât garanția statului și fără nicio obligație din partea acestuia în ceea ce privește chipul 670 și condițiile de rambursat"671. Hârtia monedă este
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fi, uneori, cumulate de către trusturi financiare, cu activitate extrem de complexă, cu o cifră de afaceri ce depășește cu mult PIB-ul unui stat. Moneda din hârtie discreționară nu mai are niciun contact cu aurul monetar sau alt etalon. Ea este pusă în circulație în funcție de un complex de indicatori, care o pun în contact și în corespondență cu nevoile economiei reale. Creația sa monetară este un fenomen ce ține de plasament, expansiune, randament economic. Acest tip de monedă se potrivește cel mai bine cu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
iar în momentul descoperirii acestor rezerve se instaura o relativă bunăstare în economiile respective. Perioadele de recesiune ale monedei metalice coincid cu slăbiciunile militare și decăderea imperiilor. Putere însemna capacitatea imperiului sau civilizației respective de a căuta, cuceri, descoperi și pune în circulație noi cantități de aur și argint. Azi, în epoca monedei de hârtie, putere înseamnă capacitatea organizării statale respective de a face comerț, de a deține o economie competitivă, care să producă mărfuri căutate. Puterea înseamnă inteligență și informație. Acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
De asemenea, autorul citat subliniază: "Încrederea în proprietățile abstracte ale banilor înseamnă prin extensie încrederea în agențiile responsabile de administrarea monetară"770. Controlul emisiunii monetare este mai pronunțat în cazul monedei din hârtie, care prin natura sa nu poate fi pusă în circulație în orice cantitate. De fapt, apariția monedei din hârtie se suprapune peste fenomenul de instituționalizare a sistemului monetar. Încrederea nu este dată numai de către stat, ci și de către băncile comerciale și apoi de către băncile centrale. Nigel Dodd îi citează pe
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
restricții. Mașinile de tipărit au fost puse în funcțiune la viteze mari și inflațiile provocate de falsificările guvernamentale au început să-și ocupe locul în lumea modernă"787. Al șaselea pas a constat în extinderea controlului guvernamental asupra instituțiilor care puneau în circulație moneda, fie că este vorba de bănci comerciale, dar mai ales asupra băncilor centrale. "Preluarea băncilor, deci, oferea un avizant lărgit planurilor de falsificare ale guvernului. Deci, sub pretextul că în piața liberă nu se putea avea încredere, guvernul a
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bani în favoarea băncilor și statului. Salariul real1007 reprezintă de la o perioadă la alta o putere de cumpărare din ce în ce mai redusă. Puterea de cumpărare fiind capacitatea monedei de a-și îndeplini, în condiții de stabilitate și predictibilitate, obiectivul pentru care a fost pusă în circulație și anume acela al achiziției de mărfuri. Puterea de cumpărare se realizează în actul de comerț, de schimb de bunuri ori mărfuri. O putere de cumpărare în scădere, înseamnă mai puține și din ce în ce mai puține mărfuri care pot fi achiziționate cu
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
economic instabil, care-i fură și jefuiește în fiecare clipă. De aceea, inflația poate fi efectul unei crize politice majore, dar poate fi și cauza unei asemenea crize. Spuneam aceasta deoarece încrederea în bani înseamnă încredere în cei care-i pun în circulație, după cum lipsa de încredere în bani presupune lipsa de încredere în cei care-i pun în circulație. Bătălia cu hazardul moral provocat de inflație este mai importantă decât bătălia cu însăși creșterea prețurilor. Dacă din sufletul omului dispare obligația de
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
crize politice majore, dar poate fi și cauza unei asemenea crize. Spuneam aceasta deoarece încrederea în bani înseamnă încredere în cei care-i pun în circulație, după cum lipsa de încredere în bani presupune lipsa de încredere în cei care-i pun în circulație. Bătălia cu hazardul moral provocat de inflație este mai importantă decât bătălia cu însăși creșterea prețurilor. Dacă din sufletul omului dispare obligația de a respecta regulile și normele, atunci recuperarea unei stări de normalitate poate dura ani sau generații întregi
[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]