5,341 matches
-
căror obiect să fie nu o clasă generală de fenomene, ci doar un singur fenomen? Aici este însă implicată o problemă mai gravă. Există un singur model de științificitate sau o pluralitate de modele? În acest capitol voi încerca să pun în evidență diferențele generate de cele două axe invocate mai înainte: temporal/atemporal și individual/general. Considerarea celor două axe sugerează următoarele patru tipuri distincte de științe: Să analizăm pe rând cele patru tipuri de discipline științifice obținute, încercând să vedem în ce măsură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
permită o predicție a evoluției viitoare. Teoria „deplasării continentelor” nu este o teorie de tipul celor pe care le găsim în științele generalului, ci este specifică pentru științele cu obiect individual. Ea este o explicație a unui proces strict individual, punând în evidență un lanț cauzal unic. Așa după cum veți vedea din argumentele prezentate în capitolele următoare, explicația pe care o oferă științele generalului este relativ diferită de explicația constituită în științele obiectelor individuale. Ultima nu poate fi derivată în mod complet din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și psihologia, de exemplu, pentru a se dezvolta ca științe teoretice generale, au nevoie de o cantitate enormă de date despre comportamentul uman individual și colectiv. Analiza prezentului oferă o parte însemnată a acestui material faptic. Explorarea trecutului însă poate pune în evidență o serie de comportamente specifice în condiții care nu mai pot exista la ora actuală. Istoria nu este încă utilizată, din acest punct de vedere, prea intens pentru dezvoltarea științelor generalului. Ea va fi însă cu siguranță tot mai mult
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pentru că el tindea să considere culturile ca sisteme înalt integrate și autonome, având o origine metafizică. Pentru perspectiva cercetătorului modern, punctul de vedere culturalist,deși în sine extrem de productiv, reprezintă doar „jumătatea drumului” în explicație. O a doua perspectivă care pune în evidență sursele profunde ale gândirii temporalității este cea sociologică. Sociologul pornește de la analiza proceselor sociale caracteristice unei colectivități și caută să detașeze de aici consecințele asupra modalităților culturale de percepere a temporalității, de raportare la trecut, prezent și viitor. Particularitatea istoriografiei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
utilizată ca sursă principală de exemplaritate morală. Ea a trebuit să ofere fapta pozitivă, normalitatea. Fiecare colectivitate a încercat să-și scrie istoria din această perspectivă. • Istoria ca ideologie a unui grup, a unor clase sau colectivități. Karl Marx a pus în evidență faptul că istoria reprezintă un instrument ideologic foarte puternic al claselor sociale. Ele definesc, în spiritul propriilor lor valori, atât situația prezentă, cât și trecutul. Faraonii, cu lista lor lungă de strămoși, încercau să acrediteze ideea unei organizări sociale stabile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
uman pornesc de la presupoziții distincte asupra tipului de determinism specificacestora: a) Explicația presupune existența unui determinism obiectiv: fenomenele sociale sunt verigi ale unor lanțuri cauzale. Ele se află într-o interdependență obiectivă cu alte fenomene sociale. A explica înseamnă a pune în evidență tocmai această interdependență, a determina acele fenomene sociale și umane obiective care reprezintă cauzele fenomenului pe care îl analizăm. A explica dezlănțuirea primului război mondial înseamnă a pune în evidență acele condiții care în mod obiectiv au declanșat acest eveniment
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
interdependență obiectivă cu alte fenomene sociale. A explica înseamnă a pune în evidență tocmai această interdependență, a determina acele fenomene sociale și umane obiective care reprezintă cauzele fenomenului pe care îl analizăm. A explica dezlănțuirea primului război mondial înseamnă a pune în evidență acele condiții care în mod obiectiv au declanșat acest eveniment. b) Comprehensiunea presupune un determinism subiectiv: fenomenele sociale și umane sunt acțiuni umane sau produse ale acestor acțiuni. Acțiunea umană are însă un specific în raport cu fenomenele naturale. Realizarea sa este
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin cauze obiective este o strategie caracteristică în mod special științelor naturii, în timp ce științele umane, datorită specificității obiectului lor, trebuie să utilizeze o metodologie comprehensivă. Există puncte de vedere foarte diferite în legătură cu natura și eficacitatea comprehensiunii. Înainte de a încerca să punem în evidență caracteristicile generale ale acestei metodologii, valoarea și limitele sale, este util să trecem pe scurt în revistă câteva dintre încercările mai sistematice de a elabora bazele sale teoretice. Variații pe tema comprehensiuniitc "Variații pe tema comprehensiunii" Ideea că faptele umane
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
istoriei. Istoricul nu trebuie să caute forme generale în scurgerea timpului, pentru că acestea nu există. Eltrebuie să se dedice analizei unor teme precise, ca, de exemplu, economia domestică antică, artizanatul din Evul Mediu etc. Elaborarea de monografii amănunțite care să pună în evidență cât mai exact toate particularitățile fenomenului cercetat și, de asemenea, să-l încadreze în condițiile epocii, reprezintă sarcina unică a istoricului. Varietatea și unicitatea fenomenelor umane nu își pot avea sursa decât însubiectivitatea umană. A explica faptele umane înseamnă a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
abandonată, ca o presupoziție extrem de simplificatoare în științele social-umane contemporane, începând cu psihologia și sfârșind cu sociologia. Nu este vorba, desigur, de vreo opțiune pentru inconștient, ci de o înțelegere mai exactă a mecanismelor constitutive ale comportamentului uman. Marxismul a pus în evidență caracterul ideologic al gândirii umane. În ceea ce privește analiza noastră, este extrem de interesantă caracterizarea dată de Friedrich Engels mecanismelor de funcționare a conștiinței sociale. Vorbind despre ideologie și având în minte modul de a gândi specific întregii societăți de până la el, Engels
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ce-i drept, în chip conștient, dar fals conștient. Adevăratele forțe motrice care-l pun în mișcare îi rămân necunoscute, altfel nu ar fi un proces ideologic. Prin urmare, el își închipuie forțe motrice false, aparente”. Teoria marxistă a ideologiei pune în evidență un paradox al subiectivității. Conștiința are un conținut determinat de condițiile reale de viață și o „suprafață” care reflectă acest conținut, dar într-o modalitate mai mult sau mai puțin adecvată. Gradul de adecvare al conștiinței de sine poate merge
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decât o metodă științifică, sistematică de investigare. Ea depinde în mod esențial de intuiția cercetătorului, de cultura sa și poate și de starea de spirit particulară în care se află. Nu oferă în fapt explicații. O explicație eficientă trebuie să pună în evidență serii cauzale complete, în primul rând, elementele inițiale care declanșează întregul proces determinativ, și nu numai un moment al acesteia. O știință care s-ar mulțumi să explice ploaia prin existența norilor pe cer, evident, nu este eronată, dar neinteresantă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acest sens, Vladimir Ilici Lenin atrăgea atenția asupra faptului că interpretările idealiste pornesc în explicație de la jumătatea drumului. El trebuie să determine mai departe ce se află în spatele motivelor, dorințelor, aspirațiilor actorilor (Lenin, 1969). A explica în fapt înseamnă a pune în evidență ce anume îi determină pe oameni să gândească și să acționeze într-un anumit fel. Subiectivul are el însuși logica sa, care nu stă la suprafață. Ea trebuie pusă în lumină printr-un efort de cercetare, depășind conștientizarea naturală a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
el se exprimă divinitatea. Putem deci înțelege de ce, în alegeri importante pentru comunitate, decizia era delegată zeilor, prin mecanismele considerate ca reprezentative pentru manifestarea acestora. Rămâne totuși de neînțeles de unde obiceiul curios de a trage la sorți. Comprehensiunea poate să pună în evidență cel mult ce gândeau în mod explicit actorii. Un lucru nu poate fi însă lămurit: de ce grecii au ales drept cale de manifestare a voinței zeilor tocmai sorții sau oracolul de la Delphi. Știința poate oferi o explicație acestor fapte, care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
drastice luate de către un domnitor oarecare împotriva boierilor? O anumită explicație putem obține prin descoperirea motivației domnitorului însuși: a stăvili uneltirile boierilor, a face dreptate, a împiedica jaful și împilarea. Este aceasta o explicație cauzală? Evident că nu. Sociologul ar pune în evidență o serie de mecanisme mai generale ca: într-un sistem feudal există o tensiune continuă între puterea centrală și tendințele de autonomie ale nobililor, susținute în mod puternic de caracterul natural, închis al economiei feudale. Înregistrarea subiectivității are o putere
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin aceasta, nivelul satisfacerii necesităților sale. Cele două criterii sunt echivalente: fie se ia gradul de dezvoltare al forțelor productive, capacitatea lor de a produce cele necesare, fie se consideră direct gradul de satisfacere al necesităților umane. Pe această linie pusă în evidență de Marx se orientează, în ultimul timp, cu diferențe însă semnificative din alte puncte de vedere, și o serie de gânditori nemarxiști. De exemplu, teoria societății postindustriale (Bell, 1973) reprezintăo tentativă de elaborare a unui model explicativ și predictiv al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
secole, proprietatea privată era considerată de către 99,9% dintre membrii unei comunități europene drept unica formă posibilă a organizării sociale. În secolul XX, concepțiile s-au schimbat, existând comunități care și-au modificat opiniile în sens absolut invers. Ambele exemple pun în evidență diferențele imense de optică ce pot exista între epoci diferite sau chiar în cadrul aceleiași epoci. În aceste condiții, putem utiliza atitudinea colectivității, aprecierile lor ca un criteriu al progresului? Putem considera că ceea ce coincide cu aspirațiile unei colectivități sau ale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin determinanți obiectivi, Acest model al deciziei prezintă totodată și o funcție normativă. Dacă partea de „calcul” a deciziei este oferită de modelul analitic, modelul prezentat aici oferă instrumentele înfruntării raționale a incertitudinii persistente. Modelul cibernetictc "Modelul cibernetic" Cibernetica a pus în evidență un mod alternativ de rezolvare a problemelor de către sistemele finaliste, în raport cu modul decizional. Ceea ce a făcut ca cibernetica să fie interesantă pentru științele sociale și umane este observația că realitatea social-umană nu este nici ea lipsită de mecanisme de reglare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fundamentală a teoriei marxiste asupra societății: determinismul reciproc al activităților, faptelor sociale. Fiecare este rezultatul influenței unei mulțimi de împrejurări, a activităților cu care se învecinează. La nivelul acestei interdependențe se realizează explicația. A explica un fapt social înseamnă a pune în evidență modul în care este determinat profilul său particular de alte fapte sociale. Prin aceasta, este realizată exigența constituirii teoriei sociale ca știință - explicarea unui fapt social prin alte fapte sociale. Unul dintre marile merite ale lui Marx, pus în evidență
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pune în evidență modul în care este determinat profilul său particular de alte fapte sociale. Prin aceasta, este realizată exigența constituirii teoriei sociale ca știință - explicarea unui fapt social prin alte fapte sociale. Unul dintre marile merite ale lui Marx, pus în evidență în întreaga sa amploare de abia de actualele orientări structuraliste, este faptul că el nu s-a mulțumit numai cu afirmarea abstractă a interacțiunii faptelor sociale. Detașându-se de înțelegerea amorfă a unei asemenea interacțiuni, el a promovat un punct
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistemică se combină, prin urmare, cu considerarea unui sistem al vieții sociale care are un caracter determinant în ultimă instanță. Acest element ce are un loc privilegiat în sistemul social este economicul. Sublinierea caracterului în ultimă instanță determinant al economicului pune în evidență faptul că nu avem de-a face cu o determinare directă, cauzală, ca în teoria factorului determinant, ci cu o interacțiune complexă, de sistem. Doar profilul general al sistemului este dat de factorul economic. În rest, nu putem explica direct
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu reprezintă o simplificare „economistă” de genul care, printr-o înțelegere îngustă a principiilor fundamentale ale materialismului istoric, au apărut la unii marxiști de mai târziu. Este adevărat, de asemenea, încă un lucru. Din punct de vedere teoretic, Marx a pus în evidență modul în care economicul determină profilul întregii societăți. Capitalul reprezintă, din acest punct de vedere, o analiză excepțională. Nici Marx, nici Engels și din păcate nici unul dintre continuatori nu a reușit să producă analize similare din punctul de vedere al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de „formațiune socială” vizează tocmai o asemenea tipologie a societăților. Sarcina științelor sociale este deci aceea de a cerceta diferitele tipuri distincte de organizări sociale, diferitele formațiuni sociale, de a determina caracteristicile definitorii, legile lor specifice - structura lor -, de a pune în evidență condițiile în care o formațiune sau alta este necesară sau își pierde necesitatea, făcând loc alteia. Are loc astfel o deplasare însemnatăacentrului de analiză. Fără a se nega posibilitatea analizei unor caracteristici generale, comune tuturor societăților, o asemenea analiză abstractă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în ansamblul relațiilor structurale, în configurația structurală a contextului social din care face parte. Cu alte cuvinte, sarcina științei este să determine funcțiile pe care fiecare fapt social le are de îndeplinit în cadrul structurii concrete din care face parte, să pună în evidență influențele structurale asupra sa. Din acest punct de vedere, descrierea structurală a societăților, a formațiunilor sociale reprezintă un cadru general necesar analizei fiecărui fenomen social în parte. Această exigență metodologică este distinctivă pentru concepția marxistă despre societate. Una dintre presupozițiile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
voturile atunci când consumă mai multă brânză decât fructe. Toate acestea sunt explicații posibile, dar nu suntem câtuși de puțin tentați să le adoptăm. Nu există vreo legătură plauzibilă, care să convingă, între un antecedent și o consecință. Aceste exemple absurde pun în evidență valoarea explicațiilor nomologice pe care le considerăm de la sine înțelese și pe care ne bazăm în mod normal creditându-le cu valoare explicativă. Cu toate că multe afirmații nomologice sunt evidente, ele au o mare importanță deoarece ne ajută să facem lumea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]