1,887 matches
-
dar și ca mijloc de propagare a acestuia. El se manifestă ca formă a liberalizării imaginii în contextul social specific. Inițial teatrul medieval nu a fost acceptat ca formă populară de difuziune a imaginii. Reprezentările specifice teatrului grec, sau spectacolele puse în scenă în perioada romană au fost uitate sau anatemizate. Liturghia în esența sa este singura formă dinamică de reiterare a unei realități care conține o componentă verbală și una scenică, într-un sens extins al termenului. Retrăirea ritualică a momentelor importante
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un moment dat că, omul la tinerețe nu are cum să fie învățat, dar că spre anii bătrîneții ar fi cazul ca acesta să învețe și să înțeleagă niște lucruri mai în profunzime. N-am văzut nici o piesă scrisă și pusă în scenă de către actriță, dar îmi imaginez că tratează probleme importante din viața fiecărui om, pe care, prin aceste scrieri încearcă să le transmită și celorlalți. Nimic despre ,,pingele” și ,,mămăliga cu ceapă” mîncată altă dată ! Alexandru Mironov este unul din meseriașii
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
și își amintesc cu plăcere de acele situații (de exemplu, o piesă cu tematică religioasă dramatizată cu ocazia Sărbătorilor de iarnă sau a Învierii Domnului; mai poate fi o piesă care ilustrează un comportament religios-moral din Pilda fiului risipitor, piesă pusă în scenă în perioada în care se studiază această pildă sau o excursie care le-a plăcut foarte mult, pornind de la organizarea ei și până la locurile vizitate). În schimb, experiența indirectă apare atunci cînd elevul conștientizează rolul unui model de succes (permanent
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
Câmpulung Moldovenesc, publică studii de filologie română și romanică, geografie folclorică și etnografică, opere al unor filologi români și străini. 61. Ștefan Pavelescu (1898-1985), publicist, profesor și director al Liceului Ștefan cel Mare din Suceava, licențiat în litere la Cernăuți, pune în scenă 36 de acte dramatice, colaborează la Junimea literară, Suceava, Revista de pedagogie. Este autor al volumelor Istoricul Reuniunii muzical-dramatice Ciprian Porumbescu, Viața lui Ciprian Porumbescu. 62. Eugen Pohonțu (1897-1992), ofițer, absolvent al Liceului Laurian din Botoșani și al Școlii de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
primă linie de răspuns ar privi deosebirea dintre obiectivările de tip ecran (sau idol) și obiectivările transparente ale transcendenței. Schematic spus, primele își subsumează persoana umană și se substituie absolutului, limitîndu le pe amîndouă. Celelalte își recunosc caracterul relativ, își pun în scenă propria depășire, se comportă ca vector spre ținta absolută. Acestea din urmă rămîn oriunde și oricînd un suport prețios în efortul persoanei de a-și realiza verticala interioară infinită. Nikolai Berdiaev clama necesitatea de a construi prin analogie cu teologia
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
public prin intermediul persoanei, prin demnitatea ei, ireductibilă la instituții autoritariste sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste, precum cel actual din Iran, interzic orice expresie publică a transcendenței. Spre deosebire de societățile premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei umane, ci pe reducerea ei la simplu material de lucru în cadrul unui proiect de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
accesul la acest domeniu al realului. Nu mai avem concepția despre lume, trama socială, instituțiile, efervescența doctrinelor, spectacolul ritualurilor și al gesturilor simbolice, nu mai avem recunoscute de mentalul colectiv personajele care, dedicate acestui domeniu, îi dădeau vizibilitate publică, îi puneau în scenă obiectivitatea. Construcția modernă a ființei umane se dezinteresează de etajul propriu-zis universal al omului, îl lasă în seama convingerilor individuale și a credinței practicate în Biserici. Din conștiința comună, a subiectului universal, acest etaj universal a dispărut. Cultura noastră, societățile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în același sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui text revelat nu-și poate propune clarificarea lui Ceea ce poți face e să amplifici prezența textului, să pui în scenă inepuizabilul lui Problema nu e este a clasa profesoral textul, ci a-l submina, a-i intensifica misterul, a provoca explozia literei lui2 în sfîrșit, științele religiei pot contribui, după mine, la stîrnirea uimirii prin însuși faptul că ne înfățișează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
timpului și a veșniciei, antrenată deja în dinamica verticală. Dar, la amîndoi, e vorba totuși despre un model de societate care valorifică anumite trăsături ale modernității tîrzii. în primul rînd, persoana umană primează asupra instituțiilor, iar instituțiile au a-și pune în scenă propria depășire, au ca regulament de funcționare apofatismul, transparența, interdicția de a se instala pe ele înseși ca orizont spiritual ultim. în al doilea rînd, acest model respinge obiectivările Unității, autoritățile monopoliste, omogenizarea lumii sub o singură instituție religioasă, expansiunea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
raționalitate coboară de-a lungul unui traseu complicat, dar coboară totuși dintr-o tematică religioasă. Nu e atunci pertinent să luăm în calcul posibilitatea ca, pornind de la acest spectacol, să urcăm spre domeniul care l-a inspirat? Experimentul cusan nu pune în scenă tema puterii. Christos ni se înfățișează aici ca Pantocrator numai întrucît este Atotvăzător, acoperind cu privirea toate direcțiile universului, pe care el însuși le desfășoară. Rămîne libertății umane să decidă cum se mișcă în acest cîmp, dacă își întoarce sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
González și Willis-Rivera își încheie povestea remarcând faptul că "granițele, devenite vizibile anglofonilor grație Selenei, se află, încă, într-o mișcare vibrantă, încă fluctuează, definite prin muzică, prin limbă și cu ajutorul corpurilor"63. Forma jocului retoric, în termenii lui Peña, pus în scenă, la propriu, de artista tejana urmează, așadar, prescripțiile liniilor curbate (curvy, în limba engleză și în cuvintele lui Lopez), limite ale mișcării, coregrafiate atent, ale dansului Selenei pe această "muchie", articulând, la nivelul "acțiunii" retorice, ceea ce mesajul artistei, în termeni
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Astfel, textul critic al lui Burke stă mărturie pentru posibilitățile reale ale criticului retoric de a ieși din întâlnirea cu textul, facilitată de dramatism, încă împreună cu propriile sale interpretări. Kenneth Burke nu numește, efectiv, cele cinci componente ale pentadei dramatice puse în scenă de autorul Adolf Hitler în paginile lui Mein Kampf, însă rămânem, desigur, cu gândul la ele, mai ales deoarece, cum precizam în paginile introductive ale acestei analize, omul Adolf Hitler rămâne, pur și simplu, pe dinafară, din perspectiva dramatismului el
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
întrucât fiecare ascultător este încurajat să se privească drept un actor central în aventura Americii pe calea libertății"552. Astfel, notează criticul, a accepta povestea lui Reagan nu înseamnă, pur și simplu, "a înțelege cursul unei istorii americane așa cum e pus în scenă în alte locuri și de către alți oameni"553. Dimpotrivă. A consimți că narațiunea lui Reagan are sens înseamnă "a ști că direcția și consecințele poveștii depind de tine"554. Cu alte cuvinte, răspunsul personal al fiecărui cetățean american este de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
război al luminilor, o încleștare suavă reluată cu fiecare înserare de toamnă, în care lumina nevăzută pune în vedere umbra lucrurilor mai adevărată decât lucrurile. Dar a vedea umbra unui lucru nu înseamnă a asista la un spectacol al luminii, pus în scenă de ceea ce, neumbră fiind, arată tocmai ce trebuie văzut? Umbra lucrurilor este imaginea adevărului lor, mai reală decât lucrul în sine, căci de fapt ea nu se arată decât în lumina pe care lucrul nu o are de la sine. Tot
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cea care pune lumea într-o nouă lumină este însăși transparența ei, diafanul în care ea este ca și cum nu ar fi, dar este - abia acum - în modul în care nicăieri altundeva nu s-ar putea arăta 7. Poemul Meduza 8 pune în scenă un astfel de transfer de sens în realitatea lui a-fi-ca. Ceea ce se surprinde însă nu e hamletiana dilemă a fi sau a nu fi, oscilarea nehotărâtă între două stări axiologizate prin compensație, și nici fixația într-un dincolo static, precum
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
remarcat și în alte cazuri - nu e opusul apariției, căci ceea ce iese din vedere arată o nouă configurație a posibilului, pierde puterea vizibilă a cuvântului și totuși mai are ceva de spus. Poemul Adiere de vânt de Friedrich Michael 83 pune în scenă o astfel de posibilitate a manifestării absenței, elocventă abia în retragere: În vasul gol/ îndelungata tânguire/ a lipsei aromelor/ de flori campestre/ ce l-au umplut altădată/ se face simțită/ prin tăcerea sa". Ceea ce lipsește își arată lipsa, se manifestă
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
capului/ apa din lighean se face neagră și tare/ fața îmi intră cu putere în pământ". Ceea ce se vrea un exercițiu compensatoriu de liniștire sau un simplu joc care să dejoace deriva limbajului se dovedește o aventură existențială organică ce pune în scenă o veritabilă anatomie a suferinței, dar și o cale fenomenologică a devoalării. Cale pe care chipul se cufundă, coboară în sine, în imaginea de sine; intrarea în acest nou peisaj este o continuă trecere a pragurilor, traseu inițiatic ce presupune
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
expresia literară cu romanul lui Cervantes, Don Quijote (1605), care, în tradiția romanului picaresc spaniol din secolul al XVI-lea realizează un tablou ironic și emoționant al societății spaniole. Aceeași inspirație barocă în prolifica operă teatrală a lui Lopede Vega, care pune în scenă marile principii ale Spaniei din timpul său: sentimentul onoarei, fidelitatea față de monarhi și credința catolică. Credincios ca și Lope de Vega, Tirso de Molina creează personajul don Juan, și el subjugat de onoare, îmbinînd libertinajul cu credința religioasă. Mai filosofice
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Deși încă timidă în a reacționa prompt în fața unor atacuri de asemene perfidie, lumea românească de bună-cuviință a înțeles că aveam de-a face cu un joc cumplit de murdar. Cum a reacționat dl Breban? Directorul Contemporanului - Ideea europeană a pus în scenă un fel de „spectacol de sunet și lumină”, în care, firește, sunetul major a fost vocea dlui Breban, marea conștiință românească de azi, iar proiectoarele puneau sub lumină inculpații la indicațiile măscăricilor de serviciu. Spectacolul s-a intitulat Democrație și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
În aceste locuri se reunește așadar, în funcție de anotimp, crema burgheziei și aristocrației europene. Și, în mod inevitabil, tinerii ajung să flirteze. Două scurte nuvele scrise în perioada Belle Époque, Flirt de Édouard Bonnaffé (1888) și Flirtage de Jean Malic (1885), pun în scenă, pe un ton de romanță, aceste noi idile transeuropene, scoțând la iveală întregul lor farmec dulce-amar. Flirt este o narațiune în tonuri pastel semănând cu o delicată acuarelă. Găsind întâmplător într-un fund de sertar două mănuși micuțe cu degetele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
silit să-și vândă drogheria pentru a putea plăti daunele stabilite de tribunal, ceea ce i-a atras ruina... Când este exploatată de literatură, această schemă devine și mai caricaturală. De pildă, Flirtation, o comedioară bufă compusă pe un ton tragicomic, pune în scenă tribulațiile pe care le îndură un tânăr cam nătâng aflat în călătorie în Anglia. Trimis în "perfidul Albion" de unchiul său, care vrea să-l smulgă din starea de trândăvie și moliciune în care se afla, tânărul, departe de a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amoros care s-a instituit între cele două războaie mondiale. Nu trec dincolo de etapa flirtului decât atunci când se simt pregătite, sau suficient de îndrăgostite ca să facă pasul cel mare. Este un lucru pe care îl evidențiază numeroase studii 203, fiind pus în scenă și de celebrul film al lui Claude Pinoteau, La Boum (1980), cu care s-a identificat o întreagă generație. Vic, interpretată de Sophie Marceau, este o tânără cât se poate de modernă. Poartă jeanși, visează să aibă un scuter, știe
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
energia sa debordantă și irezistibilă, Sextus caută să experimenteze toate formele răului fără a ezita să-și pună viața în joc pentru a dobândi o plăcere oricât de efemeră. Poate nu întâmplător, dramaturgul care a semnat în 1981 adaptarea Karamazovii, pusă în scenă de Dan Micu, și-a ales un personaj negativ fascinant și respingător de factură dostoievskiană. Mizând pe reconstituirea exactă a faptelor istorisite de Titus Livius, evidențiată și prin preluarea ca atare a unor pasaje din textul antic, Horia Lovinescu schimbă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
o clipă, să-și prelingă scurgerea din clepsidră. 62 Următoarele rânduri trebuie să ne dea mult de gândit: "Între nașterea gândirii omenești și mitologie (cu toate formele ei religioase) există o relație, dar această relație poate fi pur reprezentativă, mitologia pune în scenă, într-o manieră inevitabil fantezistă, geneza inocentă a gândirii omenești". Cu alte cuvinte, mergând pe linia logicii, mitologia, religia, cultura s-ar fi născut dintr-o violență ritualică, cu timpul, ele au căpătat virtuți întemeietoare. Numai Iisus a ieșit de sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
busolă și este, bineînțeles, și arma redutabilă cu ajutorul căreia scapă de adversari. În plus, Rambo mai este asociat cu puterea elicopterelor, explozibilelor și altor arme, îmbinînd astfel tehnologia și natura în imaginea unei adevărate "mașini de luptă". Ca urmare, imaginile pun în scenă o implozie între corp și tehnologie, corpul însuși, silueta lui Rambo fiind prezentată ca o super-armă. "Eu sînt războiul" spune el la un moment dat, iar imaginea cinematografică îl arată alunecînd fără efort prin natură, învingînd toate piedicile și triumfînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]