1,937 matches
-
acestă iarnă zece ani de când Moș Crăciun îi aduce sacul plin cu bani în Ajun. Solistul recordman la fiecare decembrie (cu o medie de cinci spectacole consecutive la Sala Palatului) nu mai omagiază Crăciunul anul acesta și își dorește să pună în scenă cele mai reușite momente și melodii din ultimii zece ani, informează . Devenite tradiționale, spectacole artistului de sfârșit de an vor avea loc anul acesta pe 14, 15, 16 decembrie și mai mult ca sigur, dat fiind cererea de bilete sporită
Ştefan Bănică Jr renunţă la colindele de Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/68942_a_70267]
-
nu deveni prizonierii „sălbaticilor”. De fapt, regizorul totodată actor a supraviețuit prin imensul său talent, iar acum, când lumea respectivă s-a scufundat la rândul ei, filmele pe care le-a realizat sau în care a jucat, piesele de teatru puse în scenă ne demonstrează cât de multe lucruri a salvat.
Liviu Ciulei – regizorul, actorul și sălbaticii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5155_a_6480]
-
dramatizarea și regia Isoldei Cobeț, va fi prezentată pe scenele Casei de Cultură a Studenților din Cluj, a Casei Municipale de Cultură „G. Coșbuc“ din Bistrița și a Teatrului Național din Târgu-Mureș. Musicalul „Astă seară: Lola Blau“ de Georg Kreisler, pus în scenă de regizoarea Alexandra Gandi, va fi scos la rampă pe scena Teatrului Național Cluj, la Bistrița și la Târgu-Mureș. Ioan Stanciu Peștera Românești - 2003 l Concert, sâmbătă, 18 octombrie Din inițiativa prof. univ. dr. Constantin Lupu, la 11 octombrie 1984
Agenda2003-42-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281597_a_282926]
-
Informațiile suplimentare se pot obține prin e-mail, la adresa concurs@florema. ro <mailto: concurs@florema. ro>. Cartea Junglei... păpușerești l La Teatrul Merlin Un mai vechi proiect al actorului Horia Ionescu, directorul Teatrului pentru Copii și Tineret Merlin, acela de a pune în scenă „Cartea Junglei“, dramatizare după Kipling, s-a materializat în spectacolul a cărui premieră va avea loc duminică, la ora 11,00. „O mare echipă de artiști a lucrat pentru realizarea acestui spectacol, în care s-au implicat, pe lângă actorii teatrului
Agenda2006-08-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284767_a_286096]
-
Ghica se reduce la cîteva capodopere (Din vremea lui Caragea, Școala acum 50 de ani, O călătorie de la București la Iași și alte cîteva), unde evocarea unui trecut deja extrem de depărtat se produce cu distanțarea marcată a naratorului față de lumea pusă în scenă. Există chiar și o scrisoare-nuvelă, în care prozatorul, fără să renunțe la principiul său -, adică la evocarea unui episod semnificativ din trecut -, oferă cititorului o aură de imaginar asumat. Băltărețu, capodoperă între capodopere, posedă toate ingredientele bine dozate ale scriiturii
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
un spectacol de teatru-dans al lui Alain Platel care m-a uluit prin goliciunea sofisticată, obraznică chiar a mesajului, Au monde a lui Joel Pommerat la Teatrul Municipal, un spectacol riguros, decupat secvențial, cinematografic, în stilul său, Gens de Seoul, pus în scenă de Frederic Fisbach - artistul asociat al ediției de anul viitor - o prelungire a întîlnirii sale cu Japonia. În ultima seară am stat pînă la două noaptea să văd Barbarii la Curtea de Onoare, spectacolul lui Lacascade, care m-a atins
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
sensul acestor două teze care-i fac egali pionieri și campioni la extrem! Ce este mai important pentru europeni, în filmul acesta, este faptul că, pentru prima oară în mod mult mai evident, filmul este unul despre Europa. Căci el pune în scenă, desigur, până la caricatură, ceea ce antropologii ar putea numi imagologie, discurs critic despre Europa ca alteritate. Spun ca alteritate fiindcă în film nu avem o ilustrare flatantă a Europei, de tip eurocentrist, așa cum este obișnuit/instinctual pentru orice european. Căci
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
Liana Tugearu Cuvintele din acest titlu sunt o replică care se repetă în piesa dramaturgului american Martin Sherman, Când Isadora dansa, pusă în scenă la Teatrul Odeon de Răzvan Mazilu, creator complex, care a gândit și coregrafia, costumele și coloana sonoră a spectacolului. Figură legendară, Isadora Duncan ocupă un loc aparte în istoria dar și în mitologia dansului de la începutul secolului XX, alături de un
Oricine poate dansa dacă ascultă melodia cu sufletul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4716_a_6041]
-
vocii, susținute de întreaga lor prezență scenică. Dintre aceștia, Rodica Mandache, interpreta lui Mary Desti, prietena Isadorei, este o altă actriță care colaborează de mai mult timp cu Răzvan Mazilu, putând să coborâm în timp până la piesa lui Tennessee Williams, pusă în scenă de Răzvan Mazilu tot la Teatrul Odeon, în 1996, Vorbește-mi ca ploaia și lasă- mă să te ascult. Rodica Mandache construiește și de astă dată un personaj bine conturat, ca și Oana Ștefănescu în Miss Belzer și Janine Stavarache
Oricine poate dansa dacă ascultă melodia cu sufletul by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4716_a_6041]
-
Dumitru Chioaru e un inadaptabil blînd, pudic, un învins livresc. Impactul d-sale cu lumea are un caracter melancolic, ergo acceptabil, scutindu-l de marile rupturi, de crizele care, izvorînd din condiția ființei, o distorsionează chinuitor. Conflictul pe care-l pune în scenă e o îndepărtare de lume de factură elegiaca ("Departe departe de lume/ frumoasă lume cea mai frumoasă" - Nenumărata iarbă), un regret domol ("Cu privirea-n oglindă/ viața e o dragoste regretată" - Mater Enciclopedia), în raza cărora orașul i se înfățișează
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
cu texte de și despre regretata autoare, o expoziție de texte inedite Geschenke (cadouri) ilustrate de gravurile în lemn semnate de Jean Jacques Volz și traduse în română de Nora Iuga. Cu aceeași ocazie teatrul Odeon din București, care a pus în scenă primul roman al Aglajiei, a susținut un spectacol și la Timișoara.
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
cum". Se străvede aci paradigma cioraniană, căreia dl. Ciocârlie îi dă tîrcoale neîncetat, irezistibil atras, dar și refuzat prin lipsa unei demonii cabrate, nimicitoare. Artificiile mimării ei sînt vizibile. Între cei doi e o diferență de nivel energetic al Răului pus în scenă. Infernaliile mai tînărului diarist nu au statutul unei furtuni, ci al unei brize insinuante, care trece peste paginile acoperite cu o caligrafie melancolică, făcîndu-le să foșnească ușor. În raport cu autorul Ispitei de-a exista, ni se prezintă precum reproducerea unui tablou
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
mâncat - "Kottcottlets". E un fel de mâncare nou. Și o a treia limbă - a treia, deoarece ei au aici english și scottisch, iar acum au "Kottish"." Sau Berkeley, 3 decembrie 1967: "Pentru variație predau la cursuri pe greci, iar vara pun în scenă Oreste de Euripide cu coruri happening, cu două fragmente scoase din film, (războiul și demonstrațiile), cu Elena pe trapez, Pilade pe motocicletă și toată harababura pe treptele Casei Albe din Washington... Cronicile din presa londoneză cu privire la Cum vă place s-
Jan Kott by Olga Zaicik () [Corola-journal/Journalistic/14834_a_16159]
-
Liana Tugearu Teatrul de Balet din Sibiu a început din vara trecută să își facă tot mai multe relații internaționale. A fost în turneu în Italia cu baletul Giselle, pus în scenă de Pavel Rotaru, și va reveni în Italia și în acest an. Apoi, spectacolul Spărgătorul de nuci, într-o nouă variantă, datorată coregrafului de origine română, din Florida, Vasile Petruțiu, a putut fi urmărit, în toamnă, în Florida și apoi
Coregrafie internațională by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/4788_a_6113]
-
de Centrul Cultural Casa Artelor și face parte din programul ”Zilele multiculturalității”, care propune sărbătorirea, în fiecare lună, a unei națiuni reprezentative și valoroase prin cultura ei. La finalul serii, Teatrul Național de Operetă ”Ion Dacian”, partener al evenimentului, va pune în scenă spectacolul ”Paris, mon amour!”; scenografia aparține Corinei Grămoșteanu, iar Alice Barb semnează conceptul și regia piesei. La sediul Ambasadei de la București, Ziua Națională a Franței a fost marcat încă de sâmbătă, prin vizita șefului Guvernului de la Paris - Jean-Marc Ayrault. Premierul
Ziua Franței, sărbătorită și în România by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/55770_a_57095]
-
una cîte una, într-un ritm sacadat și precis. Prin teatru am ajuns, undeva, cîndva, la omul Radu Beligan. Datorită teatrului am descifrat, abia acum, de puțină vreme, drama Actorului interpretat de el în Azilul de noapte, un spectacol istoric pus în scenă de Ion Cojar la Teatrul Național din București în 1998. Mă gîndeam acum zece ani, năvalnic, că ar fi mai dur dacă în acest rol ar fi fost distribuit cineva mai tînăr. Să uite textul, replicile, ar fi fost sfîșietor
Radu Beligan - 90 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7792_a_9117]
-
extrem de numeroase. Faptul că autoarea germană alege o astfel de structură pentru romanul său de debut nu este în măsură nici să supere, nici să entuziasmeze. Din păcate însă, neinspirat este felul în care retrăirea trecutului alternativ al personajelor este pusă în scenă. Protagonista se plimbă prin casa veche, descoperă obiecte care au aparținut bunii sau mătușilor ei și brusc, din senin, se ivesc episoade de mult apuse. Hmmm, miroase a memorie involuntară, a madelenă, a căutare de timp pierdut. Cel de-al
Realism magic în nordul Germaniei by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/4038_a_5363]
-
anticipat absurdul pe care îl vom întâlni în Tango și în celelalte piese și povestiri ale sale. În anii ’60 Mrożek a emigrat din Polonia, locuind la Paris, în SUA, Germania, Italia și în Mexic. Desenele reveneau, ca și piesele puse în scenă de cele mai de seamă teatre din Polonia și de aiurea, inclusiv de cele românești. Ca mai toți emigranții polonezi, Mrożek nu și-a uitat țara, rămânând permanent în contact cu realitățile și frământările ei, pe care le-a surprins
Polonia: Mrożek la 80 de ani by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/5938_a_7263]
-
Natașa să fie mai recunoscătoare cu versurile mele. Dumnezeule, fă ceea ce te rog. Fă asta, Dumnezeule." Așa am ajuns să mă rog și eu, uneori, în privința celor care văd și judecă teatrul. Nu m-am gîndit că Harms se poate pune în scenă. Mi s-a părut cinematografic, mai degrabă, mai aproape de un delir fellinian. Găsind în text sîmburele zborului Margaretei lui Bulgakov, dramatizat și jucat de atîtea ori, am mers pe mîna regizorului Alexandru Tocilescu. Pînă la capăt. Și n-am greșit
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
pe de o parte cu scenograful Dragoș Buhagiar și, pe de altă parte cu Irinel Anghel, o compozitoare de forță, curajoasă și originală - să nu uităm muzica din spectacolul Amanții însîngerați, tot în regia lui, de la Teatrul Național - Alexandru Tocilescu pune în scenă o operă bufă cu spirit ludic nesfîrșit și cu o rigoare care nu părăsește spectacolul nici o secundă. Un spectacol cum nu există la noi, un spectacol care respectă forma de literatură naivă, de desen pentru copii - linia lui Harms - în
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
spațiul de joc și fantasticul poveștii Elisabetei Bam. Atent acum la fiecare detaliu de décor, de recuzită, de costum, de lumină, de umbră, Dragoș Buhagiar face ca vizualul să fie și el protagonist în opera bufă a lui Irinel Anghel, pusă în scenă cu har și cu haz de Alexandru Tocilescu, un artist care s-a îndrăgostit cu adevărat de Daniil Harms, și el un protagonist aici. Artiștii se iau la braț și rîd, și plîng, și rîd de prostia și goliciunea în
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
bradului în tradiția românilor Începând cu prima zi de Crăciun și până la Bobotează, copiii umblă cu steaua, ei numindu-se colindători sau crai, pe cap având coroane de hârtie colorată. Tot acum are loc și Vicleimul sau Irozii, când tinerii pun în scenă nașterea lui Hristos. Vicliemul" sau "Irozii" este datină prin care tinerii reprezintă la Crăciun nașterea lui lisus Hristos, șiretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla Pruncul și adesea înfruntarea necredinței, personificate printr-un copil sau printr-
Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun. De unde vine ideea cu spiridușii by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/53576_a_54901]
-
înalță din apartamente și plutesc deasupra orașului, deasupra Nevei, îndreptându-se către o direcție necunoscută: o minunată metaforă a exilului, dar și a condiției artistului într-un regim totalitar. Însă cu adevărat subversiv într-un sens kunderian este regizorul atunci când pune în scenă o reacție la moartea lui Stalin. În corul patriotic al komsomoliștilor dirijat de consecvente și planturoase instructuoare, Brodski împreună cu prietenul său miaună în loc de a cânta. Doi elevi duc un bust al lui Stalin care se intersectează cu un bust al
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
să nu condamne la singurătate, la singurătăți. Piesa a avut un impact puternic și imediat. Satisface perfect nevoia de temă consistentă, ușor sofisticată, ambalată inteligent în straturi de umor rafinat, de comic firesc, de poantă vie. A fost tradusă, premiată, pusă în scenă, a circulat iute fascinîndu-i atît pe oamenii de teatru, cît și pe spectatori. În anul 2001, dacă nu mă înșel, regizorul și profesorul Valeriu Moisescu m-a invitat, generos, la un examen al studentei Alexandra Badea. Foarte tînăra Alexandra Badea
Fețele mirării by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6020_a_7345]
-
impus de text și speculat serios și dezinvolt de Alexandra Badea. Piesa a avut priză și în România. S-a jucat, în destule locuri, dar, parcă, nici unde cu ecouri semnificative. Acum cîțiva ani, la Hanul cu tei, am văzut pus în scenă un alt text al Yasminei Reza, prima ei piesă de fapt, publicată în 1987, „Conversații după înmor-mîntare", producție a Teatrului „Toma Caragiu" din Ploiești. Un spectacol de cameră cu multe nuanțe coordonate subtil de regizorul Cristian Juncu în jocul Adei
Fețele mirării by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6020_a_7345]