43,150 matches
-
Acordul naval anglo-german Exemplul clasic de model a) este Acordul Rush-Bagot dintre Statele Unite și Canada. În relațiile dintre cele două țări nu există nici o posibilitate ca o competiție pentru putere să degenereze într-o luptă armată pentru teritoriile celuilalt stat. Absența posibilității conflictului armat a făcut ca granița canadiano-americană (de 61.200 de km) să fie cea mai lungă graniță din lume care nu este păzită de forțe armate. De asemenea, ea constituie precondiția politică pentru succesul permanent al dezarmării navale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
că, în toate aceste cazuri, acordurile pentru dezarmare au fost realizate de două state sau de un număr limitat de state, având astfel un caracter local. De asemenea, trebuie menționat că ponderile asupra cărora se căzuse de acord reflectau fie absența unei competiții pentru putere, fie dominația, necontestată pentru moment, a unuia sau a mai multor state, fie preferința de moment a oricăreia dintre părți de a avea o competiție pentru putere reglementată prin intermediul competiției pentru înarmare. În aceste condiții, care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a menține un anumit statu-quo prin intermediul securității colective este, pe termen lung, sortită eșecului. Pe termen scurt, securitatea colectivă poate reuși să mențină intact un anumit statu-quo datorită slăbiciunii temporare a inamicilor săi. Eșecul său pe termen lung se datorează absenței celei de-a treia precondiții, pe care se bazează șansele de reușită ale securității colective. La începutul anilor 1980, Marea Britanie și Argentina s-au înfruntat pentru Insulele Falkland, Israelul a invadat Libanul și Statele Unite au trimis trupe în Grenada. În ciuda
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
C, D, E și F ar trebui să-și respecte obligațiile colective și să vină în ajutorul lui B, în timp ce G și H ar încerca să rămână neutre, iar I, J și K ar putea susține agresiunea lui A. În absența unui sistem de securitate colectivă, A l-ar putea ataca pe B indiferent de consecințele acestui atac pentru A și B, fără ca vreun alt stat să fie implicat în conflict. Într-un sistem de securitate colectivă care operează în condiții
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Contribuțiile simbolice ale celorlalte națiuni, precum Australia, Belgia, Columbia, Franța, Luxemburg și Turcia, la forțele armate trimise în zonă pot fi explicate fie prin interesul similar al menținerii ordinii în Orientul Îndepărtat, fie prin dependența de atitudinea binevoitoare a Statelor Unite. Absența contribuțiilor din partea altor state ținea de lipsa de interes sau lipsa de putere - ori de amândouă. Dar chiar și acest sprijin, nesemnificativ în comparație cu puterea militară de care dispuneau membrii Națiunilor Unite, ar fi fost suficient pentru a respinge agresiunea Coreei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În ciuda regimului constituțional instaurat, Franța a intervenit prin forța armelor în 1823, acționând în nume propriu, dar cu sprijinul moral al Austriei, Prusiei și Rusiei. Pace, ordine și interes național Aceste acțiuni ale Sfintei Alianțe relevă două lucruri. Primul este absența unei amenințări serioase a războiului în aceste situații. Diferențele de putere dintre statul care intervenea și obiectul intervenției sale - grupul revoluționar care trebuia să se lupte atât cu compatrioții săi antirevoluționari, cât și cu o armată străină - erau de natură
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
succes: în 1828, Rusia, de una singură, declară război Turciei, pe care o avea la mâna ei. Izbucnirea acestui război se datorează poate în parte declinului modului de guvernare britanic după moartea lui Canning. Cu siguranță însă, nu se datorează absenței guvernării internaționale a Sfintei Alianțe. Sfânta Alianță a fost un experiment de scurtă durată, care nu a contribuit cu nimic la menținerea păcii internaționale. Ca guvern internațional care își impune voința asupra sferei sale de dominare, a avut succes doar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
prevederile Cartei, ca principalul organism politic al Națiunilor Unite. Însă, începând cu 1 iulie 1948, activitățile sale, chiar dacă variau în termeni absoluți, au fost în mod constant inferioare celor desfășurate de Adunarea Generală. Conflictul dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, precum și absența Chinei comuniste au împiedicat Națiunile Unite să devină acel guvern internațional al marilor puteri pe care îl preconiza Carta. Acel conflict a împiedicat Consiliul de Securitate să acționeze ca o instituție a guvernului internațional. Cele câteva cazuri în care a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
al marilor puteri pe care îl preconiza Carta. Acel conflict a împiedicat Consiliul de Securitate să acționeze ca o instituție a guvernului internațional. Cele câteva cazuri în care a putut să acționeze ca o asemenea instituție s-au datorat fie absenței accidentale și temporare a Uniunii Sovietice, cum s-a întâmplat la începutul războiului din Coreea, fie unei convergențe neprevăzute și excepționale de interese, așa cum au fost cazurile conflictelor din Indonezia, Kashmir, Orientul Mijlociu sau Canalul Suez. Modificările survenite în ceea ce privește numărul întâlnirilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de altă parte, trebuie să se poată aștepta ca societatea să le ofere măcar o dreptate aproximativă, satisfăcându-le cât de cât cererile. Prezența acestor trei condiții - forță copleșitoare, loialitate suprasectorială și așteptări privind dreptatea - face posibilă pacea în interiorul statelor. Absența acestor condiții de pe scena internațională duce la pericolul declanșării unui război. Care sunt factorii care permit existența acestor condiții? și care este rolul pe care îl joacă statul în acest sens? O analiză mai detaliată a interacțiunii forțelor sociale care
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Contribuția statului la menținerea păcii interne este indispensabilă, dar nu e în sine suficientă. Fără contribuția statului nu poate exista pace internă, dar trebuie să-și mai aducă aportul și alți factori. Faptul că nu poate exista pace internă în absența statului este implicit în ceea ce s-a discutat deja privind problemele referitoare la putere, balanța de putere și suveranitate. Grupurile sociale ostile vor folosi orice mijloace necesare de care dispun pentru a atinge obiectivele pe care le consideră vitale pentru
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
propriului stat) națiunea cu care guvernul său s-ar putea afla în conflict. În cel mai bun caz, ar putea deveni martirul propriilor convingeri, atrăgând asupra sa pedeapsa pe care națiunea le-o rezervă trădătorilor. Nimic nu arată mai clar absența unor precondiții sociale și morale ale unei organizări care să semene cu statul mondial decât paradoxul moral că un om care ar dori să acționeze în calitate de cetățean al lumii ar fi, în condițiile actuale, forțat să acționeze ca partizan al
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu o putere copleșitoare. S-ar putea admite posibilitatea, susținută de opinia publică potrivit sondajelor la care ne-am referit anterior 10, ca popoarele lumii să susțină statul mondial în îndeplinirea primei funcții. Deja s-au spus destule referitor la absența sprijinului pentru cea de-a treia funcție 11. Să analizăm deci pe scurt șansele ca popoarele lumii să sprijine statul mondial în îndeplinirea celei de-a doua funcții, care, după cum știm, este însăși esența funcțiilor de menținere a păcii ale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
putea un stat mondial să guverneze? Cum ar putea un stat mondial să aplaneze într-o manieră pașnică tensiunile dintre națiuni care ar constitui o amenințare la adresa păcii mondiale? Este inevitabilă concluzia că pacea internațională nu poate fi menținută în absența unui stat mondial și că un stat mondial nu poate fi instaurat în condițiile morale, sociale și politice ale lumii actuale. În lumina celor discutate deja în lucrarea de față, nu poate fi evitată nici concluzia că în nici o perioadă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
funcțiile ei au pălit mai mult ca oricând în istoria sistemului modern de state. Cinci factori au cauzat acest declin. Dezvoltarea comunicațiilor Cel mai evident dintre acești factori este dezvoltarea sistemului modern de comunicații. Diplomația își datorează în parte dezvoltarea absenței mijloacelor rapide de comunicare într-o perioadă în care guvernele noilor state naționale aveau relații politice neîntrerupte unul cu altul. Una dintre cauzele declinului diplomației este dezvoltarea mijloacelor de comunicare rapide și regulate, sub forma sateliților, a avioanelor, a radioului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
separate ale problemei: între „înțelegerile deschise” și „înțelegerile la care s-a ajuns în mod deschis”, între caracterul public al rezultatelor negocierilor diplomatice și caracterul public al negocierilor diplomatice. Dezvăluirea rezultatelor negocierilor diplomatice este cerută de principiile democrației, pentru că în absența sa nu poate exista un control democratic asupra politicii externe. Însă caracterul public al negocierilor nu este o cerință a democrației și e contrară bunului-simț. Bunul-simț rezultat din experiența cotidiană este suficient pentru a realiza că este imposibil să negociezi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ea astăzi, iar statul mondial poate garanta pacea mai mult decât în cazul în care statele ar urma doar regulile diplomației. Însă, din moment ce nu poate exista o pace permanentă fără un stat mondial, nu poate exista nici un stat mondial în absența mecanismelor diplomatice care mențin pacea și contribuie la consolidarea comunității. Pentru ca statul mondial să devină mai mult decât o viziune neclară, procesele de adaptare ale diplomației, atenuând și minimalizând conflictele, trebuie să fie revitalizate. Oricare ar putea fi concepția lor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
morali, precum și animale politice; toate actele politice au o semnificație etică. Pentru Carr (1964, p. 235), „este un fel de realism ireal curentul care ignoră elementul de moralitate din orice tip de ordine mondială”. În realismul clasic, teoria morală în absența recunoașterii rolului puterii este la fel de inutilă ca folosirea puterii în absența moralei. A doua afirmație se explică prin două elemente - unul practic, altul filosofic. Motivul practic este că oamenii, fiind creaturi morale, nu vor accepta puterea fără moralitate. Cei supuși
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Pentru Carr (1964, p. 235), „este un fel de realism ireal curentul care ignoră elementul de moralitate din orice tip de ordine mondială”. În realismul clasic, teoria morală în absența recunoașterii rolului puterii este la fel de inutilă ca folosirea puterii în absența moralei. A doua afirmație se explică prin două elemente - unul practic, altul filosofic. Motivul practic este că oamenii, fiind creaturi morale, nu vor accepta puterea fără moralitate. Cei supuși unei dominații politice vor recunoaște distincția pe care încercăm s-o
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
se întâmplă acest lucru. O astfel de afirmație nu reprezintă o abatere de la nici una dintre cele două teorii. Realismul clasic a argumentat, destul de explicit, că idealurile morale constituie un element integral și necesar al practicii politicii internaționale și că, în absența moralei, a unei viziuni utopice, realismul politic este atât steril, cât și fără sens. Un constructivism realist ar ajuta deci la reabilitarea idealismului, cerând drept corolar un idealism constructivist conștient de sine și argumentând că studiul idealurilor, ca și cel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să dezvolte în detaliu această idee. Ar fi fost necesar ceva mai mult decât distincția dintre un echilibru sistemic și altul societal. Primul acționează contrafactual, descurajând statele să încalce dreptul internațional de teama apariției unei balanțe sistemice, care funcționează în absența unui cadru normativ. Această argumentație ar putea totuși să nu fie suficientă pentru a explica de ce statele respectă regulile, deși nu ar fi în interesul lor imediat să facă acest lucru. Dar, după cum sugera Hurrell, reprezentanții școlii engleze oferă diferite
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și morală, derivată din principii valide universale și abstracte, șar puteaț fi instituită aici și acum. Ea presupuneșaț existența bunătății esențiale și a infinitei maleabilități a naturii umane și atribuia eșecul ordinii sociale de a se ridica la standardele raționale absenței cunoașterii și a înțelegerii, instituțiilor sociale depășite sau depravării anumitor indivizi izolați sau grupuri 3. Pornind de la premisa unei armonii eterne a intereselor, tradiția legalistă a perceput conflictul internațional ca fiind un produs al înțelegerii greșite a unor aspecte politice
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
vieții sociale, dar nici unul dintre teoreticieni nu-l folosește pentru a explica fie originea, fie structura entităților macroscopice cum e statul, în ciuda faptului că amândoi atribuie un primat teoretic indivizilor și o prioritate analitică statelor în sistemele lor explicative 16. Absența unui mecanism generator este evidentă în discuția lui Morgenthau despre relația dintre politica internă și cea internațională: Indiferent de condițiile sociale specifice, argumentul decisiv împotriva opiniei că lupta pentru putere pe arena internațională este doar un accident istoric trebuie derivat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a politicii europene, o concluzie de neevitat, ținând cont de descrierea pe care o face Mongenthau celor șase condiții asociate cu balanța clasică a puterii: prezența unui mare număr de state independente; cultura europeană comună; comprimarea geografică a sistemului internațional; absența armelor de distrugere în masă; libertatea de decizie a elitelor; prezența unui „element de echilibru”29. Date fiind schimbările postbelice din relațiile internaționale, Morgenthau încheie această discuție despre balanța puterii pe un ton pesimist, deoarece majoritatea dintre cele șase condiții
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
deși nu sunt convinși că istoria le susține argumentele. Nu trebuie să mai menționez că sunt foarte sceptici față de propunerile legate de o mai mare implicare a Națiunilor Unite. Este greu să ne imaginăm niște rezultate mărețe în Irak în absența unui mediu cu adevărat sigur, acest lucru însemnând o implicare prelungită a Statelor Unite și poate mai multe pierderi. Această abordare este foarte atrăgătoare pentru unii cetățeni ai republicii noastre. Americanii sunt în esență optimiști: avem tendința de a crede că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]