24,313 matches
-
au arme nucleare sporește riscul utilizării unor astfel de arme, spre deosebire de perioada Războiului Rece, când echilibrul terorii (MAD) făcea de neconceput recurgerea în fapt la forța nucleară 3. Argumentul poate fi explorat și în sens contrar: cum poate fi credibilă amenințarea cu forța nucleară din partea unui stat din "clubul nuclear", având în vedere efectele potențiale ale unei astfel de arme? Sunt armele nucleare arme inutile ori este capacitatea lor redusă în plan operațional la armele nucleare tactice? TEODOR FRUNZETI Introducere Eliberarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
club, cel al rogue states. Anual, resurse semnificative sunt destinate atât întreținerii, cât și modernizării arsenalelor nucleare, iar, în aplicațiile militare, sunt prevăzute, în continuare, scenarii cu folosirea armamentului nuclear pe teatrele de acțiuni militare, în concordanță cu rolul atribuit amenințării nucleare de unele prevederi doctrinare. Armele nucleare sunt prezente, atât ca temă pe agenda internațională, cât și ca subiect al diverselor analize, și, chiar dacă nu sunt abordate într-un mod exhaustiv, ci pe anumite coordonate, generează, prin sensibilitate, polemici între
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
agenda de securitate, miza fiind aceea de a determina progresul în domeniul supravegherii înarmării, al reducerii arsenalelor, al controlului materialelor periculoase. În 1996, Universitatea Harvard a prezentat Congresului american studiul Evitarea anarhiei nucleare 6, potrivit căruia SUA se confruntă cu amenințarea unei explozii nucleare mai mult decât în timpul Războiului Rece, ca urmare a măsurilor precare de siguranță a materialelor nucleare, adoptate de autoritățile rusești, iar Oxford University Press aducea în atenție, în martie 1997, raportul Plutoniu și Uraniu îmbogățit, conform căruia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
realizat un raport cu privire la eliminarea totală a armelor, ulterior acesta urmând a fi prezentat de guvernul australian în Adunarea Generală a ONU și Conferința pentru Dezarmare de la Geneva. Într-o primă parte, consacrată dezbaterii problemei armelor nucleare, raportul amintea de: amenințarea intolerabilă asupra întregii umanități, pe care o reprezintă imensa capacitate de distrugere a armelor nucleare, instabilitatea care determină exclusivitatea de acces a anumitor țări la armele nucleare, incoerența între un sistem de apărare construit într-o perioadă de excepție, de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
și de preîntâmpinare a războiului. Prezentul demers analitic are ca punct de plecare principalele teorii din relațiile internaționale, cu precădere cea (neo)realistă și (neo)liberală, cu relevanța binomului putere-valori asupra politicii internaționale, și cele privind posibilitatea utilizării forței și amenințării cu forța specifice subdomeniului studii de securitate, în particular, celui al studiilor strategice, accentul fiind pus pe factorul nuclear. Ecourile respectivelor teorii se regăsesc, într-o formă sau alta, explicit sau nu, în strategiile de securitate și doctrinele nucleare de după
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dar și prin surprinderea unor gesturi de politică externă ce țin, mai degrabă, de tradiția realistă, sunt luate în considerare elementele care creează cadrul necesar derulării dialogului la nivel de state în domeniul armelor nucleare și cooperarea internațională vizând înlăturarea amenințării proliferării nucleare, și anume, acordurile și tratatele încheiate, și, de asemenea, organismele implicate în controlul și verificarea aplicării prevederilor acestora. Derularea concretă a cooperării internaționale este abordată în cazul Iranului și Coreei de Nord, state care ridică semnele de întrebare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
începutul anilor '90 până în prezent, preocupările privind armele nucleare au fost, în esență, legate de cooperarea în domeniul neproliferării, fie pe dimensiunea conservării fostului arsenal sovietic, fie vizând împiedicarea diseminării regionale a armelor nucleare. Programul american privind cooperarea în vederea reducerii amenințărilor, cunoscut și sub numele de Programul Nunn-Lugar, a fost proiectat să acorde asistență fostelor republici Sovietice în ceea ce privește controlul și protecția armelor lor nucleare, a materialelor care pot fi folosite la fabricarea armelor și a sistemelor de transportare a acestora. Preocupate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
destinate să stopeze proliferarea nucleară. În prezent, principala preocupare declarată a statelor nucleare este ca unele țări, considerate de SUA ca făcând parte din axa răului, să nu se doteze cu armament atomic, avându-se, astfel, în vedere, ca principală amenințare terorismul nuclear și încercându-se, de mai mulți ani, descurajarea Coreei de Nord și Iranului, alternând promisiuni și amenințări, demers a cărui eficiență este discutabilă. De cealaltă parte, însă, statele incriminate consideră că, în condițiile în care, Tratatul de neproliferare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
SUA ca făcând parte din axa răului, să nu se doteze cu armament atomic, avându-se, astfel, în vedere, ca principală amenințare terorismul nuclear și încercându-se, de mai mulți ani, descurajarea Coreei de Nord și Iranului, alternând promisiuni și amenințări, demers a cărui eficiență este discutabilă. De cealaltă parte, însă, statele incriminate consideră că, în condițiile în care, Tratatul de neproliferare garantează dreptul inalienabil al tuturor de a dezvolta tehnologii nucleare în scopuri pașnice, nu este acceptabil ca dezvoltarea unor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nucleare în scopuri pașnice, nu este acceptabil ca dezvoltarea unor asemenea tehnologii să aparțină doar unor țări care dețin monopolul nuclear și care se folosesc de pretextul neproliferării, lucru care încalcă prevederile tratatului și reprezintă un act de discriminare. Adevărata amenințare ar proveni dinspre statele neparticipante la tratat, care ar trebui supravegheate, pentru că li s-a conferit accesul nelimitat la materiale, tehnologii și echipamente nucleare, în timp ce statelor participante la tratat le sunt impuse restricții. Se consideră că un viitor Tratat de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
țări folosea arme nucleare, cealaltă era în măsură să riposteze imediat. În prezent, nu există acorduri bilaterale sau multilaterale cu privire la interceptoarele balistice, prestigiul și capacitatea ridicată de penetrabilitate, au făcut ca rachetele balistice să fie atractive pentru multe state, iar amenințarea acestui tip de arme a determinat proiectarea unor complexe de apărare antirachetă, lideri în domeniu fiind SUA și Rusia. Deși SUA dau asigurări că planurile de realizare a sistemului național de apărare antirachetă, inclusiv componenta europeană, nu subminează potențialul rus
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
aveau să beneficieze de un spațiu de influență, în cazul SUA, acesta fiind realizat prin Doctrina Monroe, care, pe de o parte, prezenta un mesaj anticolonial adresat puterilor europene, iar, pe de alta, justifica intervenția americană nu numai împotriva unei amenințări existente, ci și împotriva oricărei posibilități de provocare deschisă-foarte asemănător cu ce realiza echilibrul european al puterii 13. Prin Doctrina Monroe, SUA își adjudeca emisfera vestică, își lua angajamentul de a nu interveni în integritatea politică a Americii Latine și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
minorități armate sau presiuni venite din exterior. Trebuie să ajutăm popoarele libere să-și făurească destinul cu propriile lor mâini 15. Prin Doctrina Truman, președintele SUA se angaja să ofere sprijin politic, militar și economic tuturor statelor democratice aflate sub amenințarea unor forțe autoritare interne sau externe, politica externă a SUA fiind reorientată de la tendința de revenire la izolaționism, către o postură globală care permitea inclusiv intervenția în conflicte care, chiar dacă nu constituiau o amenințare directă asupra securității proprii, ar fi
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
economic tuturor statelor democratice aflate sub amenințarea unor forțe autoritare interne sau externe, politica externă a SUA fiind reorientată de la tendința de revenire la izolaționism, către o postură globală care permitea inclusiv intervenția în conflicte care, chiar dacă nu constituiau o amenințare directă asupra securității proprii, ar fi putut afecta interesele unor state democratice. Doctrina Truman combina descurajarea militară cu elemente politice, strategice și economice, concretizate în Planul Marshall, prin care SUA încerca să consolideze lumea non-sovietică prin încurajarea libertăților politice și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
sau potențială a SUA, missile gap, iar NATO în 1968) se elaborează, în manieră realistă, doctrina răspunsului flexibil (flexibil response doctrine), autori fiind generalul Maxwell D. Taylor în lucrarea Uncertain Trompet, 1957, și, ulterior, H. Kissinger) care diferenția riposta în funcție de amenințare, de interesele aflate în joc. Pentru prima dată se face deosebirea între două tipuri principale de atacuri nucleare, cel strategic lovirea cu un vector nuclear a unei ținte esențiale a adversarului și cel tactic utilizarea armelor nucleare tactice, dispozitive nucleare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Întrucât ambele părți dețineau astfel de forțe capacitatea de distrugere reciprocă era asigurată, atât în SUA, cât și în URSS. Politica de descurajare (intimidare), destinată să prevină unele acțiuni ostile intereselor celui intimidat, reprezintă o stare determinată de existența unei amenințări credibile a unei contraacțiuni inacceptabile comunicată inamicului printr-o varietate de mijloace declarații politice, declarații de intenții, informații diplomatice și acțiuni 54. Descurajarea este aplicată atât situațiilor nenucleare, cât și nucleare, caz în care a căpătat un înțeles special, existența
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nu poate deține un loc esențial, date fiind mijloacele tehnice speciale pentru ca o astfel de apărare să fie eficientă. În aceeași perioadă, administrația Kennedy va fi pusă în situația de a utiliza noțiunea de război preventiv, de a recurge la amenințări cu acțiuni preventive în criza rachetelor cubaneze, acțiuni considerate legitime atâta timp cât pericolul era unul nuclear. Criza a arătat că atât Kennedy, cât și Hrușciov dețineau mai multă putere decât avusese Cezar în culmea gloriei sale. Din fericire (...) cei doi s-
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
oferă prestigiu, calitatea de putere nucleară și, implicit, avantajele ce decurg din această postură în cazul unor negocieri. În conformitate cu accepțiunea militară a SUA, descurajarea (deterrence) reprezintă prevenirea acțiunii prin frica de consecințe; este o stare a minții determinată de existența amenințării credibile a unei inacceptabile contra-acțiuni67. Descurajarea poate fi considerată un concept dual: pe de o parte, este clar un atribut al raționalității, implicând calcul, decizie în conformitate cu un raționament prealabil, iar, pe de altă parte, posedă un conținut rezidual, de neprevăzut
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la generarea fricii, determinând, implicit, non acțiune. Descurajarea funcționează dacă actorul care o întrebuințează posedă capacitatea de descurajare, dar și dacă aceasta este referențial pentru imaginea pe care cel descurajat o are cu privire la respectiva capacitate fapt ce, implicit, conferă credibilitate amenințării. Tocmai această dimensiune a descurajării amenințarea credibilă, amenințarea care se poate materializa cu siguranță reprezintă unul dintre principalii factori ai cursei înarmării nucleare. În Războiul Rece, forțele nucleare au făcut parte și din politicile NATO și Pactului de la Varșovia, având
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
acțiune. Descurajarea funcționează dacă actorul care o întrebuințează posedă capacitatea de descurajare, dar și dacă aceasta este referențial pentru imaginea pe care cel descurajat o are cu privire la respectiva capacitate fapt ce, implicit, conferă credibilitate amenințării. Tocmai această dimensiune a descurajării amenințarea credibilă, amenințarea care se poate materializa cu siguranță reprezintă unul dintre principalii factori ai cursei înarmării nucleare. În Războiul Rece, forțele nucleare au făcut parte și din politicile NATO și Pactului de la Varșovia, având drept consecință importantă, printre altele, nuclearizarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
funcționează dacă actorul care o întrebuințează posedă capacitatea de descurajare, dar și dacă aceasta este referențial pentru imaginea pe care cel descurajat o are cu privire la respectiva capacitate fapt ce, implicit, conferă credibilitate amenințării. Tocmai această dimensiune a descurajării amenințarea credibilă, amenințarea care se poate materializa cu siguranță reprezintă unul dintre principalii factori ai cursei înarmării nucleare. În Războiul Rece, forțele nucleare au făcut parte și din politicile NATO și Pactului de la Varșovia, având drept consecință importantă, printre altele, nuclearizarea Europei. Descurajarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Beijing-ul69. În ceea ce privește problematica nucleară la nivelul Europei, este de precizat că SUA și URSS nu au fost singurele state care au dezvoltat forțe nucleare și care și-au pus semne de întrebare cu privire la asigurarea securității prin politici nucleare adecvate noilor amenințări, dar, deși dețineau capacități nucleare, China, Marea Britanie și Franța nu aveau și o capacitate strategică asemănătoare celei a SUA, fiecare posedând o capacitate limită în ceea ce privește a doua lovitură. Dacă politica nucleară a Marii Britanii s-a aliniat celei a SUA, despre
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cele non-nucleare din cadrul Alianței, sunt respinse, ca urmare Franța se va retrage din cadrul NATO (forțele militare) în 1966, iar generalul de Gaulle va ordona retragerea armelor nucleare americane de pe teritoriul Franței. Arma nucleară permite Franței să nu se teamă de amenințarea sovietică și să pară independentă față de Washington, nemaiavând nevoie de protecția acestuia 71. Concluzionând, în confruntarea ce a caracterizat perioada Războiului Rece, un rol important l-a deținut tehnologia, în particular, armele nucleare, semnificative din acest punct de vedere fiind
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
proporții. În plan teoretic, relațiile internaționale au ca obiect de studiu o lume bipolară, în general, perioada Războiului Rece fiind dominată de ideile realismului și liberalismului. Dat fiind că, în cea mai mare parte a Războiului Rece, cea mai importantă amenințare la adresa securității fiecăreia dintre cele două superputeri era posibilitatea unui atac nuclear, descurajarea unei asemenea acțiuni a devenit un element central al politicii de securitate națională, iar forțele nucleare strategice, aflate în centrul strategiei nucleare, principal instrument al acesteia. CAPITOLUL
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de către Războiul Rece. Germania se reunifică în 1990. În 1991, URSS se destramă, Rusia și majoritatea fostelor republici sovietice se confruntă în următorii ani cu dificultăți economice, sociale și militare. SUA intervin în Irak, prin intermediul ONU, și aplică sancțiuni (embargou, amenințări, ultimatumuri), iar, ulterior, președintele G.H.W. Bush obține autorizație din partea Congresului american să utilizeze forța. În timpul Războiului din Golf securitatea colectivă funcționează, SUA mobilizând o coaliție internațională pentru a contracara Irakul care, în 1990, ocupase Kuweitul. Prăbușirea neașteptată a comunismului
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]