14,631 matches
-
dintre acești factori de coerciție, dar relația sexuală are loc cu un copil sub 15 ani, faptă constituie doar infracțiunea de act sexual cu un minor (Art 220 în noul cod penal). Violul are loc de multe ori în timpul conflictelor armate, fiind folosit în mod sistematic ca armă de război. De exemplu în timpul Războiul Bosniac se estimează că între 20.000 și pește 50.000 de femei au fost violate. În Statutul de la Romă al Curții Penale Internaționale violență sexuală în
Viol () [Corola-website/Science/316400_a_317729]
-
ca armă de război. De exemplu în timpul Războiul Bosniac se estimează că între 20.000 și pește 50.000 de femei au fost violate. În Statutul de la Romă al Curții Penale Internaționale violență sexuală în masă pe timp de conflict armat este considerată o crimă împotriva umanității: Articolul 7 (1) stipulează: ""În scopurile prezentului statut, prin crimă împotriva umanității se înțelege una dintre faptele menționate mai jos, când aceasta este comisă în cadrul unui atac generalizat sau sistematic lansat împotriva unei populații
Viol () [Corola-website/Science/316400_a_317729]
-
de criticii de film. În 1943 a fost din nou înrolat în armată, fiind trimis în Singapore unde se pare că și-a petrecut din nou o mare parte din timp vizionând filme străine, de data aceasta filme confiscate de către armata ocupantă japoneză. Către sfârșitul războiului, armata i-a dat ordin să facă un film de propagandă despre mișcarea de independență din India, dar înainte ca filmul să fi fost terminat, războiul se sfârșise. Luat prizonier de război, Ozu a mai
Yasujirō Ozu () [Corola-website/Science/316510_a_317839]
-
salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă, care și-a abandonat în pădure copilul care plângea și i-a anunțat pe locuitorii satului de venirea tătarilor, pentru ca aceștia să ia măsuri de apărare. În timpul războiului turco-austriac, izbucnit în 1716, armatele austriece ale împăratului Carol al VI-lea de Habsburg (1711-1740) trecuseră în țările române, dorind să le scoată de sub stăpânirea otomană. La data de 25 noiembrie 1716, trupele austriece ocupaseră Bucureștiul și, cu ajutorul localnicilor, l-au dus ca prizonier la
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
până la stația de la Babele. Amplasarea cablului pe stâlpi a necesitat un ultim efort din partea echipelor tehnice și constructoare ale telecabinei, care în final, după ce a fost așezat pe șină specială, a fost ancorat la capete de greutăți masive din beton armat (care sunt înăuntrul stațiilor) prin tehnică manșonării și matisării. Astfel că în vara anului 1978, în luna august, alături de personalitățile orașului Bușteni și de trimisul Ministerului Turismului de atunci, a fost inaugurată telecabina Bușteni-Babele care pentru prima dată a urcat
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
de "Academia Militară Generală (A.M.G.)". În 13 iunie 1959, prin Decretul nr. 214 al Prezidiului M.A.N., Academia Militară Tehnică s-a contopit cu Academia Militară Generală, care astfel a devenit o instituție complexă, subordonata nemijlocit ministrului Forțelor Armate, cu cinci facultăți: Facultatea de arme întrunite și tancuri; Facultatea de arme (artilerie terestră, artilerie a.a., chimie, geniu, transmisiuni, aviație); Facultatea militară politică; Facultatea tehnică militară și Facultatea de servicii. În anul 1976, prin Hotărâre a Consiliului Apărării, s-
Universitatea Națională de Apărare „Carol I” () [Corola-website/Science/322388_a_323717]
-
Forțele de Apărare a Teritoriului (TO) au fost o parte separată a forțelor armate ale fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia. Forțele de Apărare au acționat ca Gărzi Patriotice, corespunzând în mare ca rol unei forțe militare de rezervă sau unor forțe paramilitare guvernamentale oficiale. Fiecare stat constitutent al Iugoslaviei deținea propriile formațiuni militare de
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
în timpul Războiului Rece a devenit unul din membrii de frunte ai Mișcării de Nealiniere. După invazia sovietică din Cehoslovacia, în 1968, conducerea iugoslavă a început să se teamă de un eventual atac din partea URSS. Invazia Cehoslovaciei a demonstrat că forțele armate convenționale ale unei țări mici nu pot respinge un atac prin surprindere din partea unui agresor superior din punct de vedere calitativ și cantitativ. Poziționată strategic între două mari blocuri politico-militare, NATO și Pactul de la Varșovia, Iugoslavia a fost nevoită să
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
și avea ca scop să-i permită Iugoslaviei să-și mențină sau eventual să-și restabilească starea de independență și poziția de nealiniere în eventualitatea unei invazii străine. Conform doctrinei, "orice cetățean care rezistă unui agresor este membru al forțelor armate", deci întreaga populație ar putea fi transformată într-o rezistență armată monolitică. Începând cu educația din școala elementară, continuând cu cea din licee, universități, organizații și companii, autoritățile pregăteau întreaga populație să se opună unei eventuale ocupări a țării și
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
sau eventual să-și restabilească starea de independență și poziția de nealiniere în eventualitatea unei invazii străine. Conform doctrinei, "orice cetățean care rezistă unui agresor este membru al forțelor armate", deci întreaga populație ar putea fi transformată într-o rezistență armată monolitică. Începând cu educația din școala elementară, continuând cu cea din licee, universități, organizații și companii, autoritățile pregăteau întreaga populație să se opună unei eventuale ocupări a țării și, în final, să o elibereze. În acest scop, s-a decis
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
republicile constitutive ale R.S.F. Iugoslavia: R.S. Bosnia și Herțegovina, R.S. Croația, R.S. Macedonia, R.S. Muntenegru, R.S. Serbia și R.S. Slovenia, precum și în fiecare din provinciile autonome Voivodina și Kosovo. Posibilitatea ca fiecare constituent al federației iugoslave să aibă propriile formațiuni armate a condus la îngrijorarea că, în eventualitatea unor încercări de secesiune, aceste „armate” separate ar putea ajunge să se opună Armatei Populare Iugoslave. Aceste preocupări au devenit realitate în timpul destrămării Iugoslaviei și al Războaielor iugoslave, când forțele TO din unele
Forțele de Apărare a Teritoriului (Iugoslavia) () [Corola-website/Science/322386_a_323715]
-
este armata națională a Ungariei. Are două categorii de arme: Forțele Terestre Ungare și Forțele Aeriene Ungare. Termenul „Forța de Apărare Domestică” a fost inițial folosită pentru a desemna forțele armate fondate de Lajos Kossuth și de Comitetul Național de Apărare al Parlamentului Ungar Revoluționar în timpul Revoluției Maghiare din 1848. În conformitate cu Compromisul austro-ungar din 1867, ungurilor le-a fost permis să aibă propriile forțe pentru apărarea patriei, distincte și independente de
Armata Ungariei () [Corola-website/Science/322391_a_323720]
-
cuprind Armata Franceză, Marina Franceză, Forțele Aeriene Franceze și Jandarmeria națională. Președintele Franței conduce forțele armate, cu titlul „chef des armées” - „șef al forțelor armate”. Președintele este autoritatea supremă pentru chestiuni militare și este singurul oficial care pot comanda o lovitură nucleară. Armata Franceză are ca obiective principale, apărarea teritoriului național, protejarea intereselor Franței în străinătate
Forțele armate ale Franței () [Corola-website/Science/322383_a_323712]
-
cuprind Armata Franceză, Marina Franceză, Forțele Aeriene Franceze și Jandarmeria națională. Președintele Franței conduce forțele armate, cu titlul „chef des armées” - „șef al forțelor armate”. Președintele este autoritatea supremă pentru chestiuni militare și este singurul oficial care pot comanda o lovitură nucleară. Armata Franceză are ca obiective principale, apărarea teritoriului național, protejarea intereselor Franței în străinătate și menținerea stabilității globale. Forțele armate franceze angajează 220650
Forțele armate ale Franței () [Corola-website/Science/322383_a_323712]
-
șef al forțelor armate”. Președintele este autoritatea supremă pentru chestiuni militare și este singurul oficial care pot comanda o lovitură nucleară. Armata Franceză are ca obiective principale, apărarea teritoriului național, protejarea intereselor Franței în străinătate și menținerea stabilității globale. Forțele armate franceze angajează 220650 trupele regulate și 33.350 rezerviști cu jumătate de normă (Total 254.000 trupe). Ca atare Forțele Armate Franceze constituie cea mai mare armată din Uniunea Europeană și a treia ca mărime din OTAN. Din 1996 armata este
Forțele armate ale Franței () [Corola-website/Science/322383_a_323712]
-
Armata Franceză are ca obiective principale, apărarea teritoriului național, protejarea intereselor Franței în străinătate și menținerea stabilității globale. Forțele armate franceze angajează 220650 trupele regulate și 33.350 rezerviști cu jumătate de normă (Total 254.000 trupe). Ca atare Forțele Armate Franceze constituie cea mai mare armată din Uniunea Europeană și a treia ca mărime din OTAN. Din 1996 armata este profesionalizată, până în 2008 fiind formată din peste 330.000 oameni din care 100.000 în corpul de Jandarmerie. Prin intermediul armatei Franța
Forțele armate ale Franței () [Corola-website/Science/322383_a_323712]
-
reprezentând 40% din cheltuielile militare ale UE. Franța consacră armatei 2,5 % din PIB (un buget de 38 miliarde de Euro în 2006), în timp ce majoritate țărilor UE consacră doar 1,5 % din PIB, conform datelor OTAN. Începând cu 2009, Forțele Armate Franceze sunt pe locul trei la cheltuieli din toate armatele din lume, de asemenea au cel de-al treilea arsenal nuclear ca mărime după cel al Statelor Unite și al Rusiei. Armata franceză este compusă din patru arme principale:
Forțele armate ale Franței () [Corola-website/Science/322383_a_323712]
-
iar alți 20 de constructori au efectuat toate lucrările de construcție. Clopotnița are o înălțime de 33 de metri și e constituită din 4 nivele. În construcția ei au fost utilizate peste 300 mii de cărămizi roșii, 140 m beton armat în fundație 200 m în restul construcției, armătură - 50 de tone. La 22 mai, când a fost sfințită de ÎPS Vladimir, ctitorul acesteia Nicolae Chirilciuc a fost decorat cu înalta distincție a Bisericii Ruse - „Kneazul Vladimir” . Clopotnița a fost reconstruită
Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți () [Corola-website/Science/322457_a_323786]
-
unei mai bune și mai economice etanșări a fundației, precum și a executării independente a corpului central din nisipuri argiloase și a zonelor laterale din balast. Corpul barajului include batardoul amonte. Protectia taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - Pentru evacuarea viiturilor cu asigurare de peste 1% (2.940 m³/sec) s-a prevăzut un evacuator de suprafață, amplasat pe grindul recifal mal drept, între barajul de pământ și barajul de închidere mal drept. Este constituit dintr-
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
m înălțime. Pe malul drept barajul, de 460 m lungime, s-a realizat din beton monolit. Pentru realizarea cotei de fundare pe calcare sănătoase, s-au efectuat excavații prin metoda „bioge”, respectiv în incinte locale mărginite de pereți de beton armat consolidați între ei, pe orizontală, cu grinzi metalice. Excavarea s-a realizat cu excavatorul cu cupă inversă până la adâncimea de 6-8 m și cu greiferul până la cota finală, după care a urmat betonarea. Barajul de la malul stâng, lung de 180
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
s-a realizat cu excavatorul cu cupă inversă până la adâncimea de 6-8 m și cu greiferul până la cota finală, după care a urmat betonarea. Barajul de la malul stâng, lung de 180 m, s-a executat din prefabricate spațiale din beton armat umplute cu balast. - Pentru evitarea degradării versanților grindului din cauza valurilor, variației nivelului apelor și fenomenul de îngheț-dezgheț, s-a prevăzut protecția stâncii cu dale de beton turnate pe loc, armate și ancorate în stâncă. - Pe versantul stâng zona unei vechi
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
180 m, s-a executat din prefabricate spațiale din beton armat umplute cu balast. - Pentru evitarea degradării versanților grindului din cauza valurilor, variației nivelului apelor și fenomenul de îngheț-dezgheț, s-a prevăzut protecția stâncii cu dale de beton turnate pe loc, armate și ancorate în stâncă. - Pe versantul stâng zona unei vechi cariere de calcar a fost închisă cu un baraj de pământ de 140 m lungime și o înalțime maximă de 33 m cu nucleu central de argilă și prisme laterale
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
închisă cu un baraj de pământ de 140 m lungime și o înalțime maximă de 33 m cu nucleu central de argilă și prisme laterale de nisipuri argiloase și balast. Protecția taluzului amonte s-a executat din dale de beton armat turnate pe loc. - În vederea împiedicării pierderilor de apă prin frontul de retenție s-a prevăzut realizarea unui voal de etanșare la baza barajului principal și în grindurile recifale și injectii de legătură pe suprafețele de contact dintre construcțiile de beton
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
recifale. - Există un canal de aducțiune care a fost folosit pe perioada execuției lucrărilor și care duce la priza de apă de 37 m lungime, 34,5 m lațime și 48,5 m înălțime; este de tip turn de beton armat monolit parțial inclusă în baraj și fundată pe calcar. Este prevazută cu 6 deschideri, 2 pentru centrale și 4 pentru evacuarea debitelor de viitură și goliri de fund. Parțial au fost folosite și pentru devierea apelor în timpul execuției lucrărilor. Galeriile
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]
-
este amplasată la piciorul barajului, fundată pe calcar. În cladirea comună pentru cele două centrale, desparțite de graniță, sunt amplasate două turbine Kaplan cu ax vertical cu palete reglabile de Ø=3,6 m, instalate în camere spirale din beton armat. Legătura CHE cu lacul de compensare se realizează printr-un bazin de liniștire, combinat cu disipatoarele golirilor de fund dispuse în galerii de beton, un canal de evacuare și o rizberma din dale articulate de beton armat. - Lacul de compensare
Centrala hidroelectrică de la Stânca - Costești () [Corola-website/Science/322453_a_323782]