14,359 matches
-
din Craiova. S-a născut la Huedin și a purtat numele de Natașa Rab - Guțul. A copilărit apoi la Cluj, într-o familie în care toată lumea cânta. A absolvit Liceul Gheorghe Barițiu din Cluj-Napoca și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București (1988), la clasa profesorului Mircea Albulescu . În tinerețe, pe când era studentă la Cluj, a studiat canto cu Stela Simonetti și a interpretat jazz pe scena Casei de Cultură a Studenților și a Casei Armatei din Cluj și muzică
Natașa Raab () [Corola-website/Science/328712_a_330041]
-
1970; traducere de Mîkola Cîșcevîi), rusă ("Plemja Šojmaru", Detskaja literatura, Moscova, 1977; traducere de Mihail Fridman) și bulgară ("Родът на Шоймару", Otecestvo, Sofia, 1982; traducere de Spaska Kanurkova; reeditată în 1989). Succesul romanului "Neamul Șoimăreștilor" a determinat realizarea unei ecranizări cinematografice. Scenariul filmului a fost scris de Alexandru Struțeanu și Constantin Mitru după romanul publicat de Mihail Sadoveanu. Decupajul regizoral al lui Mircea Drăgan a fost trimis spre aprobare la 23 decembrie 1960, dar a fost modificat de mai multe ori
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
a fost modificat de mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu publicat în iunie 1963 în revista Cinema, regizorul Mircea Drăgan afirma că opera literară a lui Sadoveanu „cuprinde subiecte extrem de «cinematografice»”, conflictele și dezvoltarea dramaturgică putând da filmului multă autenticitate, „scoțîndu-l din sfera convențiilor obișnuite ale filmului istoric, plasîndu-l pe linia unui realism apropiat naturii umane și vieții sociale”. El își exprima intenția de a se abate de la tradiția filmelor istorice
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
peisajului sadovenian s-a folosit peliculă color de foarte bună calitate, s-au filmat planuri generale, peisaje pitorești și sate tradiționale. Regizorul a ales să filmeze în decorurile naturale din apropierea bisericilor medievale moldovenești pentru a da mai multă autenticitate narațiunii cinematografice. Filmul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Forțelor Armate, Consiliului Superior al Agriculturii, Direcției Monumentelor Istorice, muzeelor de artă din R.P.R., Teatrului de Operă și Balet al R.P.R., întreprinderilor Decorativa și Arta Aplicată și al autorităților administrative din regiunile Suceava
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
astfel pe locul 5 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Recenziile critice din perioada lansării filmului au fost mixte. Majoritatea criticilor cinematografici și-au exprimat nemulțumirea față de tratarea superficială a operei sadoveniene, considerând că regizorul a fost „ispitit de filmul de aventură în costumație exotică” și de aspectele decorative ale romanului de inspirație; în opinia lor, filmul a fost golit astfel de
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
considera că romanul se asemăna prin atmosferă cu "Steaua fără nume" a lui Mihail Sebastian și cu "Magicianul" lui John Fowles, „iubirea romantică fiind multiplicată de jocul de oglinzi al referințelor livrești, în manieră postmodernă”. Șerbănescu a realizat un scenariu cinematografic inspirat din acest roman, pe care l-a intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia". Editura Cartea Românească a publicat în anul 2000 un volum intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia", care cuprindea scenariul cinematografic și piesa
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
un scenariu cinematografic inspirat din acest roman, pe care l-a intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia". Editura Cartea Românească a publicat în anul 2000 un volum intitulat " De ce a ucis-o Shakespeare pe Ofelia", care cuprindea scenariul cinematografic și piesa de teatru "Cruciada fermoarelor". Scenariul a fost apreciat de Laurențiu Ulici drept un fel cât se poate de românesc de a răspunde provocărilor - de durată sau de ocazie - ale istoriei. Romanul a fost nominalizat la Premiul Uniunii Scriitorilor
Dincolo de America () [Corola-website/Science/328786_a_330115]
-
de stări”, scenariul extrăgea din el o acțiune cât mai coerentă cu putință. Filmul a fost produs de Solaris-Film, în coproducție cu Star-Film. Filmările au fost realizate în colaborare cu Studioului de producție film Cinerom R.A. și cu sprijinul Studioului Cinematografic București S.A., filmul fiind turnat pe platourile de la Buftea. Regizor secund a fost Stelian Stativă. La finalul filmului, realizatorii mulțumesc pentru sprijinul acordat S.C. „Carmen Silva” S.A. din Eforie Nord, Clinicii de Geriatrie și Gerontologie „Ana Aslan” din Otopeni și
Somnul insulei () [Corola-website/Science/328796_a_330125]
-
atacă postul de transmisie românesc, iar fetele luptă cot la cot cu soldații pentru apărarea centralei telefonice, majoritatea dintre ele pierzându-și viața în schimburile de focuri. Scenariul filmului a fost scris de scriitorul și cineastul Francisc Munteanu. Realizarea producției cinematografice i-a fost încredințată tinerei regizoare Cristina Nichituș, care a debutat astfel în cinematografie. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion Ardeleanu, dr. Olimpiu Matichescu, Dumitru
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
schimburile de focuri. Scenariul filmului a fost scris de scriitorul și cineastul Francisc Munteanu. Realizarea producției cinematografice i-a fost încredințată tinerei regizoare Cristina Nichituș, care a debutat astfel în cinematografie. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion Ardeleanu, dr. Olimpiu Matichescu, Dumitru Anghelescu și Ion Tudor, precum și Vasile Popa (consilier de lupte). Regizor secund a fost Viorel Branea. Redactor muzical a fost Anca Ștefan. Operator filmări
Pădurea de fagi () [Corola-website/Science/328802_a_330131]
-
Hra so smrťou", Pravda, Bratislava, 1989; traducere de Matej Hlôška). "Jocul cu moartea" a fost primul roman al lui Zaharia Stancu care a fost ecranizat, unul dintre personaje fiind eternul Darie, care apare în mai multe scrieri ale romancierului. Studioul Cinematografic București a semnat în 1968 un contract cu romancierul pentru scrierea unui scenariu intitulat „Jocul”, după romanul "Jocul cu moartea". Contractul a fost reziliat în 1972, dar studioul a achiziționat totuși scenariul în august 1973. Casa de Filme 1 a
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. "Prin cenușa imperiului" a fost primit favorabil de către critica cinematografică, care a evidențiat autenticitatea acțiunii, viziunea demistificantă a istoriei, interpretarea seducătoare a lui Gheorghe Dinică și regia profesionistă a lui Andrei Blaier. Criticul Călin Stănculescu îl considera una dintre „marile ecranizări ale cinematografiei românești”, afirmând că acest film are o
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
a fost o actriță de film, radio, teatru și voce română și profesoară de artă dramatică. A jucat peste 50 de ani pe scena Teatrului Național din București și a îndeplinit funcția de rector al Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București în perioada 1972-1976. Fiică a unor profesori de liceu (mama ei era profesoară de muzică), a absolvit Conservatorul de muzică și artă dramatică din București la clasa profesoarei Maria Filotti (1932-1935) și Facultatea de Litere și Filozofie (1932-1936
Eugenia Popovici () [Corola-website/Science/328832_a_330161]
-
primarului din "Revizorul" de Nikolai Gogol, Domnica din "Moartea unui artist" de Horia Lovinescu, bunica din "Să nu-ți faci prăvălie cu scară" de Eugen Barbu. În perioada 1962-1976 a fost profesoară de actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, printre studenții ei numărându-se Tora Vasilescu, Eugen Cristea, Andrei Finți. A îndeplinit în anii 1972-1976 și funcția de rector al institutului. a jucat în puține filme, colaborând îndeosebi cu regizorul Ion Popescu-Gopo.
Eugenia Popovici () [Corola-website/Science/328832_a_330161]
-
se căsătorește cu un șofer cu cazier. Scenariul filmului a fost scris de Dumitru Radu Popescu și i-a plăcut lui Alexandru Tatos, mai puțin finalul care i s-a părut superficial și grăbit. Regizorul a adaptat scenariul la rigorile cinematografice, potrivit propriilor sale exigențe artistice, estetice și morale. Filmările au fost realizate în județul Covasna, cu sprijinul organelor de partid și de stat din acel județ. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
adaptat scenariul la rigorile cinematografice, potrivit propriilor sale exigențe artistice, estetice și morale. Filmările au fost realizate în județul Covasna, cu sprijinul organelor de partid și de stat din acel județ. Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Ioan Pitaru. Colonelul Mihai Grozavu a fost folosit pe post de consilier la filmări. Filmul "Fructe de pădure" a avut premiera la 21 noiembrie 1983 și a fost vizionat de 1.140.215 de spectatori
Fructe de pădure (film) () [Corola-website/Science/328843_a_330172]
-
milioane de $ în ziua premierei (vineri), inclusiv 3,25 milioane de $ din avanpremierele de joi și cele de la miezul nopții. A terminat pe locul 2 în weekendul premierei, în spatele filmului "Iron Man 3", cu 51,1 milioane de $. Alte adaptări cinematografice pentru "Marele Gatsby" includ:
Marele Gatsby (film din 2013) () [Corola-website/Science/329374_a_330703]
-
Și Love Story, unde la avut partener pe Rajesh Kumar. În 2011 a devenit ambasadoare pentru inițiativa globală necomerciala CyberDodo the Defender of Life, care se ocupă cu protejarea drepturilor copilului și a mediului înconjurător. Ea și-a început cariera cinematografică cu filmul Lala Hârdăul, inspirat de o poveste populară din Bundelkhand, Madhya Pradesh. Ea a interpretat rolul principal, pe Răni Padmavathi.
Divyanka Tripathi () [Corola-website/Science/329436_a_330765]
-
În Siria, Republica Arabă Siriană de astazi, filmul și industria cinematografică au o istorie lungă și densă, istorie cu repere importante, cu sensibilă reverberație asupra mediului occidental de resort. Prima producție cinematografică siriană datează din anul 1928, lung metrajul intitulat „Al Muttaham al Baree” (titlu tradus în limba engleză ca “"The
Cinematografia siriană () [Corola-website/Science/330941_a_332270]
-
În Siria, Republica Arabă Siriană de astazi, filmul și industria cinematografică au o istorie lungă și densă, istorie cu repere importante, cu sensibilă reverberație asupra mediului occidental de resort. Prima producție cinematografică siriană datează din anul 1928, lung metrajul intitulat „Al Muttaham al Baree” (titlu tradus în limba engleză ca “"The Innocent Suspect"” sau “"The Innocent Defendant"” - "Suspectul nevinovat"). Începând cu anii 1960, producția de film a devenit monopol de stat, fiind
Cinematografia siriană () [Corola-website/Science/330941_a_332270]
-
Suspect"” sau “"The Innocent Defendant"” - "Suspectul nevinovat"). Începând cu anii 1960, producția de film a devenit monopol de stat, fiind administrată de Organizatia Națională pentru Cinema. În anii corecționismului, în ciuda unei predilecții ponderale non-artistice spre documentare naționaliste și ideologice, industria cinematografică siriană a cunoscut o perioadă fastă din punct de vedere artistic și a fost remarcată ca atare, relevând câteva nume de regizori, ca Nazih Shabandar, Rasheed Jalal, și Qays al-Zubeydi și câțiva actori, ca Ghassan Massoud, actor remarcat și distribuit
Cinematografia siriană () [Corola-website/Science/330941_a_332270]
-
este proiectat primul film sirian, "„Al Muttaham al Baree” (Suspectul nevinovat)", o producție mută, alb-negru, produsă și regizată de Rasheed Jalal, în asociație cu Ahmed Tello, la care regizorul Ayub Badri are un aport substanțial. Această echipă fondează prima companie cinematografică siriană, Hernon Film. În 1934, al doilea film mut sirian iese pe piață: "„Tahta Sama’ Dimashq” (Sub cerul Damascului)". Din păcate, filmul este lansat în același timp cu un film egiptean sonor, musical-ul "“Unshudat al Fuad” (Imnul inimii)", acesta
Cinematografia siriană () [Corola-website/Science/330941_a_332270]
-
li al-Sinamah", "National Organization for Cinema", sau "General Cinema Establishment") un departament al "Ministerului Culturii și Informației", ca autoritate de supraveghere pentru producerea, distribuirea, importul și exportul de filme. Statul a instaurat cenzura și apoi, în 1969, monopolul asupra industriei cinematografice și de televiziune. Vremurile erau grele, dominate de conflictele din zonă (Războiul de șase zile). În acea perioadă s-au produs documentare de propagandă. Regizorul irakian Qays al Zubeydi a realizat în Siria mai multe filme artistice și documentare artistice
Cinematografia siriană () [Corola-website/Science/330941_a_332270]
-
expirat. Filmul SF din 1987 "Prieteni de departe" ("*batteries not included") a fost inițial programat ca un episod al acestui serial, dar lui Steven Spielberg i-a plăcut povestea așa de mult încât a decis ca să fie realizat un film cinematografic. Titlul original al serialului este o licență "Amazing Stories", prima revistă specializată de literatură științifico-fantastică. Toate episoadele au o durată de cca. 25 de minute, cu excepția a două episoade ("The Mission" și "Go To The Head Of The Class") care
Călătorie în timp (serial TV) () [Corola-website/Science/334899_a_336228]
-
și aforisme la: "România literară, Luceafărul (de dimineață), Cultura, Orizont, Ramuri, Dilema, Contemporanul, 22, Bucureștiul Cultural, Tribuna, Pro Saeculum, Paradigma XX, Caligraf, Acasă, Tomisul cultural, Destine literare" (Canada); "Radio România Cultural (București), Radio Craiova". După o activitate de cronicar literar, cinematografic și sportiv, de poet și prozator desfășurată timp de câteva decenii în paginile unor publicații din provincie și din Capitală, a debutat în volum cu "Anti-Caragiale", eseu consacrat capodoperei dramatice a lui I.L. Caragiale, "O scrisoare pierdută", care s-a
Gelu Negrea () [Corola-website/Science/334916_a_336245]