14,224 matches
-
ca orice alt proces de producție, implică existența mijloacelor de producție și a forței de muncă. Aceste elemente se concretizează în mijlocul de transport pus în mișcare de forța motrice și drumul pe care urmează să se deplaseze în spațiu. Se desprinde de aici particularitatea că în sfera transporturilor bunurile capătă utilitate spațială. Utilitatea spațială se manifestă uneori voalat, în sensul că în unele cazuri satisfacerea nevoilor de consum se realizează prin înlocuirea deplasării bunurilor de consum de la locurile de producție cu
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
garanția reluării procesului de producție, iar prin impozitele pe care le asigură bugetului statului, devine suportul material al protecției sociale. Iată de ce rezultatul financiar constituie un element esențial de apreciere a valorii unei întreprinderi. Pregătirea deciziei privind asigurarea capacității societăților desprinse din SNCFR de a degaja profit în viitorul apropiat, în condiții de gestiune normale, presupune, în primul rând, un studiu asupra rezultatelor trecute. La el se va adăuga, în măsura în care există, examenul previziunilor, iar din mixajul elementelor rezultate în cadrul studiului rezultatelor
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de calculație, spre a obține în final, costul unitar al produselor. Deși în literatura de specialitate se întâlnesc și alte definiții referitoare la calculația costurilor, esența din definiția precedentă se regăsește aproape la toți autorii. Din definiția calculației costurilor se desprinde ideea că suma de procese și tehnici utilizate pentru determinarea cheltuielilor pe locuri de producție și pe produse nu se poate generaliza ca aplicabilitate pentru toate perimetrele contabile, fiind determinant modul de organizare a procesului de producție, caracterul producției, precum și
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
sunt prezenți indicatorii esențiali, punând față în față realizările cu previziunile. Pentru necesități de ordin practic, tabloul de bord al gestiunii se întocmește de către personalul de specialitate, cu prezentarea realizării celor mai sugestivi parametri, din a căror analiză se pot desprinde cele mai pertinente concluzii, în vederea obținerii eficienței maxime în procesul de management. Elaborarea tabloului de bord presupune parcurgerea mai multor faze progresive, fiind influențată de delimitarea centrelor de responsabilitate, definirea domeniului de acțiune și a nivelului ierarhic al fiecărui responsabil
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
finalizată printr-o taxinomie a exilaților. Cea dintâi din cele trei clase taxinomice e ocupată de „ExPatrioți”, marcând, într-un vocabular inspirat de S/oren Kierkegaard, stadiul religios. ExPatrioții sunt cei care, prinși în blocaje sentimentale, „nu pot să se desprindă mental de spațiul originar”. În această categorie, căreia îi este proprie o „traiectorie gravă”, ar intra Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Petru Dumitriu, Vintilă Horia, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca. A doua clasă taxinomică („stadiul etic”) este a „Expatriaților”. Situați sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
1910-1936)193. Una din publicațiile importante din presa catolică a fost, așa cum am mai spus, El Debate, care era de partea conservatorilor și care s-a bucurat de o difuzare bună; a constituit o ocazie pentru ca ierarhia bisericească să se desprindă de presa integristă și carlistă, din ce în ce mai fragmentată. Dintre ziarele carliste, amintim El Correo Español (20.000 de exemplare în 1913); printre redactorii săi se număra Benigno Bolaños, ce manifestase anumite excese verbale în săptămânalul El Fusil, apărut după La Estaca
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și intercalată, pe o perioadă ce depășește cadrul temporal al studiului nostru, pentru a putea înțelege și integra mai bine situația existentă în prima jumătate a secolului al XX-lea. De asemenea, trebuie punctate câteva idei de bază ce se desprind din prezentarea mijloacelor de comunicare din Spania, pe care le vom urmări și în descrierea și analiza situației din Italia și Franța; ulterior, vom face o paralelă cu realitățile existente în România, strânsa legătură cu situația și evoluția politică de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
majore: prima circulația unei publicații catolice mai des de două ori pe lună, sau chiar o dată pe săptămână (în cazul unui ziar) și a doua apariția acestei publicații la București, centrul și capitala țării. O astfel de ipoteză s-a desprins din corespondența dintre Anton Gabor și arhiepiscopul A. Cisar 651. În scrisoarea din 1 decembire 1925, preotul Anton Gabor scria arhiepiscopului următoarele: "Zilele acestea a fost pe la mine părintele Iosif Tălmacel, decan de Bacău. Sfinția sa și-a manifestat dorința să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în care s-a poziționat Vaticanul în noul context politico-social creat în secolele al XIX-lea și al XX-lea. 806 Înainte de prezentarea concretă a situației participării României la Congresul și la Expoziția mondială a presei catolice, facem câteva precizări (desprinse din documentele cercetate mai ales în Arhiva Vaticanului, dar și din alte arhive) referitoare la poziția Vaticanului față de România și față de comunitatea catolică de aici. 807 AMAE, Fond 71/Vatican Relații cu România, volumul 20/1932-1939, f. 338-339. 808 Mihai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
recuperează limbajul și pornește o ofensivă redutabilă de recuperare a tuturor tehnicilor existente, de bricolare, de combinare a lor. Noutatea la care visează orice trans-romancier, orice trans-roman, vine din ineditul reconstrucției. Poate de aceea Deconstrucția a prins și s-a desprins la fel de spectaculos de critică: întâi a făcut școală fiindcă a identificat că tradiția basmului s-a dărâmat, apoi a pierdut teren fiindcă n-a știut să facă loc în platforma ei ca unealtă de analiză acestei incredibile trans-capacități (aș zice
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în final, după o cursă contra cronometru încheiată fără câștigător. John Fowles, de pildă, creează un suspans greu de suportat, care nu se încheie nicicum. Narațiunea a murit, dar trecutul autorului găsește mereu convenții noi. Din cauză că autorul nu se poate desprinde de timpul trecut, romanul Desperado pierde până și ideea de cronologie, finalul de orice fel, (ne)fericirea cuplului, ideea în sine de roman, de literatură, ca formă de oglindire a vieții. Autorul Desperado nu face literatură, el pretinde pentru cine
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
că romanul e scris la persoana a treia, dar e o persoana a treia dedublată de multe ori, și pe toate le cercetează o conștiință subterană la persoana întâia. Confesiunile se fac la persoana a treia, în vreme ce narațiunea obiectivă se desprinde doar din transcrieri ale gândurilor înșirate la persoana întâia. Lodge își denumește maniera narativă din acest roman "stil liber indirect" (Consciousness and the Novel, Penguin Books, 2002). Ceea ce fac el este să topească monolgul interior într-un creuzet cu narațiune
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
prin scris descriu progresul societăților omenești către acel maelstrom al sexului... (piatra...) precum și sentimentul că o rămâne trupul în urma vorbelor lui (subiectul este cel care...) "Înspăimântătoarea cutezanță a capitulării de o clipă" (cum definea Eliot iubirea în Tărâm Pustiu) se desprinde de sex, iar trupul se topește într-un suflet tandru, imaterial. Tradiția basmului cu Făt Frumos își pierde prin urmare sensul: poemele acestea văd dragostea ca pe o "fugărire mecanică" (Vezi cum se leagă...) O fată se simte ca și cum ar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a fi, ceva care amintește de Byzantium, al lui Yeats, unde trăiesc "flăcări" (ființe după moarte): trec oameni întrepătrunși ca flăcările (să facem deosebirea...) În acest timp de După Modernism, Ackroyd își înalță propria distopie, care înseamnă de fapt să fii desprins de viață și să nu poți totuși fără ea (sunt atâtea...) El are nevoie de viață pentru a scrie și scrie pentru a face viața suportabilă, pentru mângâiere, pentru liniștea lui, cel care e "de unul singur" (telefonul mort...), ca să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
e bine?" au întrebat "Mai ești acolo? Ei hai, spune-ne, cum te simți?" Am răspuns " Nu... nu pot să cred!" Au zis " Așa spun toți. Și altceva? Hai, spune-ne". Am zis "Simt că creștetul capului mi s-a desprins și a zburat pe geam, se rotește ca o farfurie zburătoare". "Bizar", au zis. "Mai departe". Am zis "Mi-e greu să articulez. Mi s-a uscat gâtul, mă gâdilă nările. Cred că am să strănut ori să plâng". "Nu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poeme despre apropierea neființei. Iubirea nu e tocmai tema esențială a poeziei lui Ruth Fainlight cum nu e nici pentru alți autori Desperado, prozatori sau poeți dar tandrețea este cu siguranță. În ce o privește pe Ruth Fainlight (cât se desprinde din imaginile ei, fiindcă poeta nu filozofează în vers), tandrețea include toate ființele și toate vârstele. Poeta se îndrăgostește neîncetat, de fiecare ființă în parte, de fiecare vârstă. Își iubește fratele, părinții, soțul, copiii, prietenii, opera, miturile, literatura, istoria, practic
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
O carte bine scrisă ar trebui să fie aproape impecabilă, nu trebuie să poți identifica șmecheriile care au fost folosite tocmai ca să te atragă. O carte bine scrisă are nevoie de energie, însuflețire, emoție. Trebuie să nu te mai poți desprinde de ea. E ca la oameni. Când zici că cineva, Newton de pildă, e un geniu, el are o calitate în comun cu celelalte genii, și anume energia. Dacă ar fi să indic un echivalent al ei pentru cărți, aș
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui aceia care îi simt pulsul și îi identifică vocea specifică, înțeleg ce nu e evident. Majoritatea criticilor dau rasol prezentarea intrigii pentru a ajunge la punctul de interes pentru ei, judecata lor înaltă. Această judecată ar trebui să se desprindă dintr-un rezumat al cărții. Marele critic și nuvelist englez V.S. Pritchett a înțeles acest lucru. Când îi citesc critica, unii cred că nu face decât să descrie ce se petrece în Turgheniev ori Cehov. De fapt avem de-aface cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
timică)), și inferior (xifopericardic); ligamente frenopericardice o anterior, reprezintă zona de maximă aderență a pericardului la diafragma; o drept, cel mai lung; o stâng, slab reprezentat, uneori absent; ligamente vertebropericardice stâng, mai puternic, și drept, mai slab dezvoltat, care se desprind de pe fascia prevertebrala, au traiect descendent ocolind esofagul și traheea, și se termină pe vârful pericardului (fibrele anterioare) și pe elementele pediculilor pulmonari (fibrele posterioare ligamente visceropericardice, care sunt fascicule conjunctive difuze, slab individualizate. * Raporturi topografice Sacul pericardic are formă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
venos) de porțiunea trabeculară anterioară auriculară care reprezintă jumătatea dreaptă a atriului primitiv; venă cavă inferioară. AD prezintă pentru descriere șase pereți, după cum urmează: peretele anterior care prezintă coloane musculare orizontale, asemănătoare dinților unui pieptene, numite mușchi pectinați, care se desprind de pe creasta terminală His (corespunzătoare șanțului omonim situat la unirea peretilor anterior și lateral) și patrund în auriculul drept; peretele lateral, neted, se întinde între orificiile venelor cave; în centru proemină intracavitar, formând tuberculul intervenos (sau intercav) Lower, mai vizibil
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
a doua cauză de moarte în statisticile internaționale. Trebuie precizat faptul că cele două artere principale ale inimii dispuse de-a lungul joncțiunii atrioventriculare au un traiect circumferențial, de unde și denumirea de artere coronare. Din coroana arterială a inimii se desprind ramuri craniale, atriale, care se anastomozează abundant, și ramuri caudale ventriculare, care, la om, au caracter terminal și reprezintă suportul anatomic, care, prin ocluzie de cauză variată (ateromatoză, embolie, tromboză) determină necroza peretelui ventricular, echivalentul clinic de infarct miocardic. * Circulația
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Un merit deosebit al cărții este reproducerea unei abundente iconografii, capabile să înlesnească înțelegerea spiritului fiecărei epoci în cauză. Este incontestabil că avem a face cu manualul medico-istoric românesc cel mai realizat din punctul de vedere al prezentării grafice. Se desprinde din această carte concluzia că în fața meșteșugului prevenirii și tratării bolilor se deschide pe mai departe un viitor plin de promisiuni datorită înfăptuirilor recente din cele mai diverse domenii ale științei și tehnicii, precum și datorită intensificării cooperării popoarelor în asigurarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
puseseră ochii pe Bizanțul bogat, plin de fast și la răscruce de drumuri comerciale, de aceea l-au asediat pe mare în mai multe rânduri. La acestea se adaugă și Marea Schismă Creștină din 1054 când Biserica de Apus se desprinde, devenind activ adversară Bisericii de Răsărit, încât la 1204, Papa Inocențiu al III-lea ordonă Cruciadei a IV-a franco-venețiană, să se abată din drumul eliberării Sfântului Mormânt, să ocupe Bizanțul și să-l pedepsească. Acest lucru s-a întâmplat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
un rol major. De exemplu, popoarele germanice prezente în Nordul Europei și țărmurile Mării Baltice încă din începutul primului mileniu înainte de Christos, în confruntarea cu romanii, dar și prin vecinătate, s-au arătat receptivi la limba latină prin care s-au desprins de zei, trecând alături de Iisus. Sf. Benedict, fondatorul ordinului benedictinilor, arătând învierea unui călugăr, într-o frescă din 1387 de Spinello Aretino. Sf. Benedict încuraja călugării să aibă grijă de bolnavi, dar a interzis studiul medicinei deoarece credea că vindecările
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de științe fundamentale a fost și este incontestabil. De altfel, însăși medicina a ilustrat filosofia și științele fundamentale prin numeroase personalități medicale. În sec. al XVII-lea se conturează și mai bine iatro-chimia, pe care Paracelsus a încercat să o desprindă de alchimie, care împreună cu iatro- fizica și iatro-mecanica pun în lumină sisteme medicale care restrâng manifestările fiziologice și patologice la fenomene chimice, fizice, mecanice (iatros = medic). Secolele următoare vor aprofunda și extinde speculația, ca și experimentarea, conturând mai bine aceste
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]