17,773 matches
-
realizat minunea. Apare și presa ca să consemneze evenimentul. Gâsca - știa ea ce știa - tace chitic. Rățoiul Duffy se bagă pe fir și își atribuie măreața realizate. E purtat pe brațe, apare pe prima pagină a ziarelor, e adulat. Până îl fură mafioții, îl închid într-o cameră și-l forțează să repete figura. Duffy apelează la logică - „Sunt rățoi, nu pot face nici măcar un ou banal“ - și le explică vrăjeala cu presa. |ia nici nu vor să audă. Duffy primește un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
din Arizona. Din acea clipă începe copilăria de coșmar a lui Richi. rockin’ by myself Fade to black Dumitru UNGUREANU Era o vreme nesuferită. Norii lăsați peste partea noastră de lume cerneau morocănoși, mocănește, prima burniță de toamnă. Prietenii dispăruseră, furați de afaceri, fleacuri, nefericiri. Ai casei umblau după cine știe ce treburi. Singur între peretele cu cărți și cel cu discuri, m-am blocat deodată ca zidit în structura grațios-diamantină pe care o admirasem prin lentila DSLR-ului cu care încerc să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și după aia mă duc să văd dac-a venit cineva. La linia 11 e unul care doarme pe bancă cu capul pe geanta de voiaj. Da’ fără papuci. Cred că și i-a pus în geantă, ca să nu-i fure cât doarme, mai știi? Să-l trezesc să-l iau la palme? Lasă-l dracului, e prima mea zi de muncă... Pute în jurul lui a un fel de brânză. O fi de la ciorapi? Ia uite-i și pe ăștia doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și după aia mă duc să văd dac-a venit cineva. La linia 11 e unul care doarme pe bancă cu capul pe geanta de voiaj. Da’ fără papuci. Cred că și i-a pus în geantă, ca să nu-i fure cât doarme, mai știi? Să-l trezesc să-l iau la palme? Lasă-l dracului, e prima mea zi de muncă... Pute în jurul lui a un fel de brânză. O fi de la ciorapi? Ia uite-i și pe ăștia doi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
și se uită prin ele. Ba, s-ar putea să primească și vreo două peste cap pentru că le-a legat atât de strâns. Dacă nu s-ar fi inventat pătrățica cu linii de la sfârșitul cărții, unde era semnătura, ar fi furat de la cineva cartea și-ar fi pus-o pe-a lui în loc. Dar așa, toate cărțile erau iscălite. Te punea Nadejda Petrovna s-o semnezi. Știe el foarte bine cum îl cheamă pe cel care i-a făcut mustăți și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Timofeevici și-a ocupat locul cu cinste și mândrie, prin forțe proprii, dând dovadă de hărnicie și bună purtare în brigada în care lucrase mai înainte. Pe deasupra, era un bun tovarăș și n-a recurs niciodată la șiretlicuri. Chiar dacă a furat lighenele și făina, Alexandr Timofeevici rămânea, pentru cei care l-au cunoscut, un om drept. Și totuși, ce l-a determinat pe Alexandr Timofeevici să-l urmărească cu atâta ardoare pe Vasili Gavrilovici? Desigur, la început, fapta acestuia, murdară de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
tabelul 1). Tabelul 1 Tipologia comportamentelor agresive propusă de Buss (1961) Tipul de agresivitate Exemple Agresivitatea activă: Fizic-directă Fizic-indirectă Verbal-directă Verbal-indirectă A ataca pe cineva prin folosirea unei părți a corpului (picioare, dinți) sau a unei arme (cuțit, pistol). A fura sau a deteriora bunurile cuiva, a întinde o capcană, a angaja asasin pentru a omorî pe cineva. A critica, a jigni, a blestema pe cineva, a amenința pe cineva. A răspândi zvonuri false despre cineva Agresivitatea pasivă: Fizic-directă Fizic-indirectă Verbal-directă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
impresia de a se afla în preajma unei persoane puternice. Exemplele cele mai dramatice de agresivitate instrumentală o reprezintă bandele de tineri care rătăcesc pe străzile marilor orașe în căutarea unor ocazii de a pune mâna pe o poșetă, de a fura un portmoneu sau de a smulge bijuterii de la trecători. Membrii grupărilor pot chiar recurge la violență dacă victimele se opun atacurilor. În cazul lor, scopul principal este banul, nicidecum rănirea sau prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți sau reușita atacurilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai există o bucată de pădure, numită Pădurea Manolii (Pădurea lui Manole). Dealul Spânzuraților-deal în partea de vest a satului Baranca, între tarlaua Porcărie și pădurea din Fața Iazului Dracului. Denumirea vine de la doi oameni care au fost spânzurați pentru că au furat niște cai de pe moșia boierească. Dealul Stadolei-deal situat între satele Vatra și Hudești (Lupeni) unde a exista o stadolă (o magazie pentru păstrat cereale) și care cu timpul a fost distrusă. Dealul țiganului-deal situat la sud-est de iazul Calu Alb
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Eminescu, Caragiale, Enescu, Brâncuși, Mircea Eliade, Emil Palade etc. Nu știu când o să putem depăși o asemenea atitudine. Exemplele încep de sus. La noi, postul de televiziune, a început să difuzeze „Lambada de parcă am fi venit din fundul Siberiei. Ca să fure mintea lumii, televiziunea atunci, ca și acum zecile de posturi de televiziune, s-a dovedit a fi un partizan al puterii și ale unor grupuri de interese. Au dreptate americanii să ne poreclească că suntem un popor de ―privitori la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lumânări spunând fel de fel de lucruri și unele erau adevărate. Știa să spună și o serie de blesteme de care te înfricoșai numai când le auzeai. Cu toate câte le știa mătușa Zoița, într-o noapte hoții i-au furat vaca. Nu mai știu dacă a aflat ceva, dar știu că vreo câteva zile a blestemat puternic pe toate drumurile din sat. Alte babe știau să descânte de deochi. Lucrul acesta se întâmpla când cineva care era rău de ochi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
iar mulți s-au întors acasă răniți și mutilați de război pe viață. Populația comunei a avut de făcut mari sacrificii materiale mai ales în perioada aprilieaugust 1944, când trupele sovietice au ocupat localitatea și și-au făcut de cap, furând, rechiziționând animale și alimente, scoțând femeile, bătrânii și copii la săpat tranșee în pădurile de la Șindrilita și Concești, ori terorizând pur și simplu populația, amenințând cu puștile întinse spre femei și copii și spre bătrânii satelor pentru a le da
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
amintesc că sunt și locuitori care nu pot fi exemple bune pentru părinții lor și nici pentru societate. Sunt foști elevi ai școlii care trec și nu salută, nu știu să vorbească frumos, se țin de băuturi și de fumat, fură chiar, jignesc oamenii. Aceste elemente au trecut prin școală și au primit educație ca și ceilalți, dar nu au avut cei 7 ani de acasă și părinții lor nu au putut constitui un exemplu demn de urmat în zilele noastre
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a adus în minte figura marelui voievod al Moldovei-Ștefan cel Mare și Sfânt. Cuvintele sale rostite în fața enoriașilor din curtea bisericii au pătruns cu profunzime în mintea lor, arătând că cei care lucrează dumineca și în zilele de sărbători îl fură pe Dumnezeu. Merită un cuvânt de laudă și enoriașii din acest sat pentru ajutorul dat bisericii și preotului și felului cum fiecare în această zi s-au pregătit, ornând scena și gardurile din sat cu cele mai frumoase covoare, ștergare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
plăcut decât să păstrezi vie și eternă, printr-un diamant, memoria celor iubiți: mamă, tată, fiu, fiică, soț sau soție. În el poate fi încrustată imaginea persoanei de care nu ai dorit să te desparți, dar care ți-a fost furată de vitregiile sorții. De o perioadă de timp a apărut o afacere în Elveția, care ulterior s-a extins în țări ca Franța, Spania, Italia, Olanda, Japonia, Tailanda și multe altele din Europa sau din lume. Această afacere este ciudată
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Pentru ei, pare firesc să construiești un zgârie nori pe o stâncă sau într-o mlaștină, un viaduct cu autostrada etajată pentru mașini și tren peste un golf sau un oraș într-o junglă. La fel de firesc pare și să-i „furi” mării un teren unde să apară, ca peste noapte, un aeroport internațional construit pe o insulă artificială de 12,48 km pătrați (mai exact aeroportul a fost construit din fosta insulița Chek Lap Kok, de 3,02 km pătrați, micro
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
infractorilor, violatorilor și criminalilor este una socială, educațională, mai precis spirituală. N-au nici pe Dumnezeu în cer și nici legea morală în ei. Știu oameni săraci, modești și cu mult bun simț care n-au mers în Italia să fure, să violeze sau să ucidă. Au frică de Dumnezeu și credința că vor reuși să-și ducă cu demnitate crucea până la capăt. Nefericita reacție a multor italieni a dus la apariția unei adevărate fobii antiromânești. Într-o bună măsură, aceasta
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
e mai bine să știi un sănătos adevăr: ,, Capul care a plecat, sabia nu-l taie!". Sunt multe capete plecate în politica românească. Când le cauți pentru a le tăia, nu le găsești. Se ascund. Nu pot fi prinse.,, Cine fură azi un ou și se lasă prins...e bou!" Mai știu că ,, Cine sapă groapa altuia, departe ajunge". Așa că politicienii râvnesc cu toții la sabotarea Celuilalt. Pentru ei contează doar banii, voturile și afacerile. Prietenii și-i fac după principiul: ,,Prietenul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
salarizării unice un coeficient mai mare, cu atât îmi ești un mai fidel și veritabil partener. De partea cealaltă suntem noi, cei mulți. Ne complacem deseori în vinovatele dulci-amărui delicii ale resemnării. ,, Fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva...". Ajungem să ne ironizăm eșecurile, fără a învăța ceva din ele. ,, Omul înțelept își face vara sanie și iarna o pune pe foc". Nu sunt fonduri pentru lemne în timp de criză. Micul nostru secret național este că niciodată
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
răspuns al sultanului Mahmud la denunțările Ambasadei rusești, privitoare la abuzurile necontenit imputate lui Calimahi, răspuns care nu se află în rapoartele franceze. Iată-1: „... Pentru ce oare se tot năpustește solul (rusesc) asupra lui Calimahi, când toată lumea știe că Caragea fură cu mult mai mult decât el ?...” După fuga lui Caragea, spre a pune capăt intrigilor Rusiei în privința numirii domnilor Țărilor Române, un hatt al sultanului, din întâia jumătate a lunii decembrie 1818, hotăra ca scaunele celor două țări nu se
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
poate privi ca lucrarea lor...” Și groaznice au fost suferințele țărilor noastre în urma acestei noi încercări a Rusiei de a zgudui temeliile puterii turcești. Ele fură jefuite succesiv și de eteriști și de turci: prădăciunile, incendiile, omorurile, siluirile și caznele fură timp de mai multe luni întâmplări de toată ziua, dacă nu de tot ceasul. Apoi, după zdrobirea desăvârșită a ultimelor cete eteriste, țările noastre primiră garnizoane turcești, pe care trebuiră să le întrețină ani de zile cu grea cheltuială, ale
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
lor respective despre lucrarea acestor comitete, adăugând observațiile lor personale. Nu era vorba de reforme, ci de simple îndreptări ale stării în ființă. Iată la ce se reducea autonomia Țărilor Române după douăzeci de ani de regim regulamentar ! Domnii numiți fură Grigore Ghica, pentru Moldova și Barbu Știrbei pentru Țara Românească. Acesta trecea drept un partizan al Rusiei, al cărui candidat fusese. În realitate, el era un om deosebit de capabil și un administrator fără pereche, mai ales pentru acea vreme, dar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
arbitrară) într-o transpunere corporală așa vrea mușchii lui a intrat în uzul familiar. În furt, mîna poate deveni un agent autonom: transpunerea metonimică operează ironic o eliberare de realitatea actului, ca în expresia a o scăpa la găleată (= a fura dintr-un buzunar). Furtul, înșelarea, agresiunea sînt normalizate stilistic prin folosirea termenilor profesionali generici a opera, a lucra, meserie, mecanic (de buzunare) -, dar și prin neologisme eufemistice încă mai elegante: a anexa, a achiziționa, a anticări, a completa (= a fura
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fura dintr-un buzunar). Furtul, înșelarea, agresiunea sînt normalizate stilistic prin folosirea termenilor profesionali generici a opera, a lucra, meserie, mecanic (de buzunare) -, dar și prin neologisme eufemistice încă mai elegante: a anexa, a achiziționa, a anticări, a completa (= a fura); a articula, a demonta (= a bate); album (= cazier), universitate, academie (= închisoare) etc. Există chiar un vocabular tehnic tradițional, care rămîne destul de obscur, fie că desemnează specializări (borfaș, găinar, caramangiu, șuț, panacotist, bilaitor, cocofic, pisicar, maimuțar, ploscar, șmenar, șpringar), fie că
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
doar în anumite pușcării. La Penitenciarul Timișoara, de exemplu, hidrant este cuvîntul folosit pentru a nominaliza un polițist sau un gardian discret; bomboana înseamnă cheie, otita telefon mobil, iar celularul este o încăpere de mici dimensiuni. Ariel este deținutul care fură lucruri de la colegii de detenție. Elev se traduce prin polițist, școala, prin pușcărie sau poliție, după caz. I se spune albalux deținutului care, obligat, spală rufele altuia. După cazarea în celulă, orice nou deținut este întrebat automat cîți metri are
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]