15,944 matches
-
faliment pentru neplata datoriilor. Accesul în oraș se poate realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5. Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna. Breaza dispune de două gări, la Breaza Nord, la Breaza Centru și o haltă la Nistorești. Magistralele feroviare sunt liniile II (București - Arad - Curtici), III (București - Oradea - Episcopia Bihorului), IV (București - Satu Mare - Halmeu). Clubul de golf „Lac de Verde” a fost înființat în anul 2000
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
neobosita și eficiența a forțelor navale și a echipamentelor de la 14 iunie 1877 în construcția și întreținerea podurilor și a pontoanelor la Zimnicea, Pietroșani și Nikopol și succesul acestor măsuri în distrugerea forțelor inamice”. În anul 1901 a fost inaugurată gară orașului. În primul război mondial, trupele Imperiului German au trecut Dunărea pe la Zimnicea, contribuind la distrugerea frontului românesc din Muntenia. În anul 1930 sunt înregistrați 10.879 locuitori. Cutremurul din 1977 nu a avut efecte devastatoare asupra orașului. Paradoxal însă
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
spre nord ), cu o suprafață intravilană de 4,5 km². Are forma dreptunghiulara, cu terenul înclinat de la vest la est, cu baza de la sud spre râul Pasărea și este împărțit în două părți egale de Bulevardul Eroilor ( așa-zisa Stradă Gării). Structura geologică a terenului zimnicean este formată din „soluri de lunca și delta” (N. Florea), iar în lucrarea „ Raionare pedogeografică a R.P.R.” ( N. Cernescu) se precizează că în „provincia danubio-getică,cu sectorul câmpia Zimnicea predomina cernoziomul, format pe terase acoperite
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
Brașov. La Comarnic, din acest drum se ramifică DJ101S, care duce spre Secăria și Valea Doftanei, precum și DJ101R, care duce spre Breaza, pentru a reveni apoi în același DN1. Prin oraș trece calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de gara Comarnic și de haltele Posada și Valea Largă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Comarnic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,34%). Pentru
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
În anii 1862-1869, pe Valea Mureșului s-a construit prima cale ferată din Transilvania: Arad-Alba-Iulia, cu ramificațiile Simeria-Petroșani și Simeria-Hunedoara. Amplasarea în zona de vărsare a Streiului în râul Mureș a atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, precum și a unei gări de călători a dat naștere în acest loc Coloniei Simeria, unde locuiau muncitori români, germani, maghiari, slovaci, polonezi, italieni și sârbocroați. În jurul coloniei se înfiripă localitatea Simeria, care, după 1885, capătă caracter permanent. Treptat, aici se ridică edificiile unor instituții
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
influență economică. Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate orașele principale din România, întreținute de compania națională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj - Budapesta ("Corona" și "Ady Endre"). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin liniile "Intercity" și "Săgeata Albastră". În anul 2007 prin gara orașului au trecut 8 milioane pasageri. Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj (CLJ) este amplasat în partea estică
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
de călători, CFR. Concomitent există și două trenuri internaționale, pe ruta Cluj - Budapesta ("Corona" și "Ady Endre"). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre București și multe alte orașe principale românești, prin liniile "Intercity" și "Săgeata Albastră". În anul 2007 prin gara orașului au trecut 8 milioane pasageri. Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj (CLJ) este amplasat în partea estică a orașului, între strada Traian Vuia și albia râului Someșul Mic (la 6 km distanță de centrul orașului). În anul 2009 a fost
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
efect puternic asupra Pragăi, apărând fabrici noi care aveau avantajul proximității minelor de cărbuni și de minereu de fier. În 1817 a fost creată o nouă suburbie, Karlín, populația orașului depășind în curând cifra de 100.000 de locuitori. Prima gară de cale ferată a fost construită în oraș, în 1842. În 1806, Napoleon Bonaparte a provocat disoluția Sfântului Imperiu Roman. Împăratul Roman Francisc al II-lea a abdicat. El avea să devină împărat al Austriei, cu numele de Francisc I.
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
noua aripă a National Gallery of Art din Washington, D.C.. Săpături arheologice au fost întreprinse înainte de amenajarea subsolului Curții Napoleon și începerea construcției piramidei. (vezi mai jos) La 9 decembrie 1986 a fost inaugurat Muzeul d’Orsay; instalat în fosta Gară d’Orsay construită în 1900, muzeul găzduiește operele de artă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de la 1848 și până la nașterea cubismului. Muzeul face în acest fel tranziția între - preluând de la acesta operele artiștilor născuți între 1820
Muzeul Luvru () [Corola-website/Science/296810_a_298139]
-
escala la Timișoara. Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către: Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel. Căile feroviare care trec prin municipiu sunt: Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind asigurate legături cu București, Râmnicu
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
Timișoara. Aeroportul a încheiat un amplu proces de modernizare care permite primirea aeronavelor mari. Curse directe există către: Municipiul Sibiu este unul dintre cele mai importante noduri de cale ferată din Transilvania. Există cinci stații în raza sa: Gara Mare, Gara Mică (Halta Sibiu), Sibiu Triaj, Turnișor, Halta Ateliere Zonă, precum și un important depou pentru locomotive diesel. Căile feroviare care trec prin municipiu sunt: Majoritatea trenurilor personale sunt exploatate cu automotoare „Siemens Desiro”, fiind asigurate legături cu București, Râmnicu Vâlcea, Mediaș
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
În anii următori, Grigore Monteoru a vândut terenurile petrolifere consorțiului Offenheim Singer Co., pentru a-și dedica investițiile domeniului turismului. În 1895, a inițiat un proiect de construire a unei linii de tramvai de tip "" care să lege Monteoru de gara de lângă Stâlpu. Proiectul nu s-a mai realizat, din el păstrându-se doar cantonul ce urma să fie punctul terminus al liniei, canton în care astăzi funcționează o școală primară, un oficiu poștal și un post de jandarmi. Monteoru a
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
o comună recent înființată în 1885, formată din satele Monteoru, Bugheni (Sărata-Nenciulești), desprinse din comuna Gura Sărății, și satul Ogrăzile, desprins din comuna Merei. Același dicționar arată că în comună funcționau 2 fabrici de petrol, dintre care una, cea din apropierea gării, era una dintre cele mai mari din țară. Satul avea o populație de 620 de locuitori și 110 case, iar comuna în total avea 1770 de locuitori. În anii de după Primul Război Mondial s-a înființat Institutul de Balneologie, care
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
vilei aflată în parcul dendrologic în care a funcționat, pană de curând, o tabără de elevi, astăzi fiind închisă publicului. La începuturi, stațiunea a profitat de proximitatea căii ferate București-Buzău-Galați, construită în 1870 înaintea stațiunii. Grigore Monteoru a finanțat construcția gării Monteoru, pentru a facilita transportul petrolului extras la mină și din sonde. Astăzi, halta "Băile Sărata Monteoru" este prima haltă după Buzău către Ploiești, dar ea se află la 8 km depărtare de stațiune, pe teritoriul comunei învecinate Stâlpu și
Sărata-Monteoru, Buzău () [Corola-website/Science/301039_a_302368]
-
Câlnău, cuprinde o așezare din epoca migrațiilor aparținând culturii Cerneahov (secolele al III-lea-al IV-lea) și una medievală timpurie aparținând culturii Dridu. La „Movila Boului”, tot în preajma satului Poșta Câlnău, dar spre est, la 5,5 km de gara Boboc, s-au găsit urmele unei așezări din neoliticul mijlociu (mileniile al VI-lea-al V-lea î.e.n.). Un al treilea sit, mai amplu, se află în preajma satului Potârnichești pe diverse movile din jurul satului. El cuprinde cuprinde opt necropole: una
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
toate satele comunei, și care merge aici de-a lungul râului Buzău, pe malul său stâng. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești (printre satele Băjani și Vadu Pașii), dar comuna nu are nicio stație pe această linie, localnicii folosind gara Buzău, aflată în apropiere. Accesul în Buzău se realizează, momentan doar pentru pietoni și cicliști, pe un vechi pod rutier, degradat de inundații și pe care Consiliul Județean încearcă să-l reabiliteze; legătura rutieră cu Buzăul se realizează pe podul
Comuna Vadu Pașii, Buzău () [Corola-website/Science/301051_a_302380]
-
a comunei. La Istrița de Jos, DN1B se intersectează cu șoseaua județeană DJ103R, care spre nord o leagă de Breaza, spre sud deservește satele Găgeni și Vintileanca, și duce către Amaru. În sistemul de transport feroviar, comuna este deservită de gara Săhăteni (fostă Vintileanca) aflată pe calea ferată București-Galați-Roman, între stațiile Buzău și Mizil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săhăteni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
și este asfaltat. Acest drum face legătura înspre nord cu drumul județean 571 și de aici mai departe cu drumul național 57 B. Cele mai apropiate stații de linii ferată se află la o distanță apreciabilă față de Bănia. Astfel, față de gara Iablanița suntem la 45 km, față de Oravița la 57 km, iar față de Reșița la 77 km (peste Anina). Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale existenței unei loculiri încă din cele mai vechi
Bănia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301069_a_302398]
-
dealuri și piemonturi la câmpie și luncă. Teritoriul satului este plasat pe paralela de 45ș30’latitudine nordică și meridianul de 22ș6’longitudine estică. Satul este străbătut de drumul european E94 (București-Timișoara) iar paralel cu acesta trece și magistrala feroviară București-Timișoara, gara aflându-se la mai puțin de 1 km de centrul satului. La marginea estică a satului curge, de la sud la nord, râul Timiș ce primește, pe malul său drept, afluentul Vălișorul. Numele satului a cunoscut în decursul istoriei mai multe
Constantin Daicoviciu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301078_a_302407]
-
reședința) și Verendin. Comuna Luncavița este situat în partea de sud-vest a României, în regiunea Banat. Aparține județului Caraș-Severin. Luncavița este așezată în bazinul de pe versantul sud-vestic al cumpenei apelor numită Poarta Orientală, la o distanță de 4 km de gara Poarta, pe marginea pârâului Luncavița, care își are obârșia în apropierea munților Semenic (Dealul lui Loga, Trăstura). În partea de est Luncavița se învecinează cu comuna Domașnea, în partea de sud cu comuna Mahadica (numită popular Megica), în partea de
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
reședința). În prezent, centrul civic al comunei Topleț este situat în satul reședința de comună Topleț, aflat în trupul de pe malul vestic al râului Cerna. Centrul cuprinde dotări sociale și culturale importante. Aici se află Primăria, spitalul, sediul Poliției, clubul, gară, sediul IFET, dotări comerciale și de alimentație publică, farmacia, remiza de pompieri, Oficiul Poștal și Romtelecom. Toplețul a îmbinat în mod armonios industria și agricultură, având o întreprindere mecanică veche de 130 de ani și în care își desfășoară activitatea
Comuna Topleț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301099_a_302428]
-
nod feroviar al magistralei 800, Ciulnița Gară), 1 kilometru est de Drumul Național 21 Slobozia-Călărași și 3 de halta Brâncoveni (actualmente dezafectată). Halta cu numele Brâncoveni a fost înființată ca punct de oprire pe actuala linie 802 a Căilor Ferate Române, Slobozia-Ciulnița Gară, se pare, în primii ani după Marea Unire (o hartă a României întregite datată 1921, aflată la Muzeul Național al Hărților și Cărții vechi din București menționează această haltă). Satul propriu-zis a fost întemeiat de mai mulți coloniști, familii de
Constantin Brâncoveanu, Călărași () [Corola-website/Science/301108_a_302437]
-
Dragoș Vodă este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Bogdana, Dragoș Vodă (reședința) și Socoalele. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Ialomița. Este traversată de șoseaua națională DN3A, care leagă Lehliu Gară de Fetești. La Dragoș Vodă, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ306, care duce spre nord în județul Ialomița la Albești, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A), Gheorghe Doja și Reviga și spre sud la Vâlcelele și Cuza Vodă
Comuna Dragoș Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301111_a_302440]
-
trecut, Gurbănești-Coțofanca și Gurănești-Preasna) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Codreni, Coțofanca, Gurbănești (reședința), Preasna, Preasna Veche și Valea Presnei. Comuna Gurbănești se află în vestul județului, pe malurile Mostiștei, la sud-vest de orașul Lehliu Gară. Este străbătută de șoseaua județeană DJ303, care o leagă spre nord de Sărulești și Tămădău Mare (unde se termină în DN3) și spre sud de Valea Argovei, Frăsinet și Mânăstirea (unde se termină în DN31). Lângă satul Coțofanca, din acest
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
etc.). Căile de acces în stațiune sunt: pe șosea - Pe DN39 (E 87), în apropiere de Mangalia se face la stanga pe drumul de acces care duce direct către stațiune ; pe calea ferată - situată pe linia Constanța-Mangalia, Neptun și Olimp au gară comună : halta Comorova (Neptun). Este situată între cele două stațiuni și accesul este facil în ambele direcții. Distanță pe calea ferată până la Mangalia este 7 km, iar până la Constantă 36 km.
Neptun, Constanța () [Corola-website/Science/301144_a_302473]