15,139 matches
-
Center for Comparative and International Studies, ETH Zürich and University of Zürich, Living Reviews in Democracy (2009), http://www.livingreviews.org/lrd-2009-5. 36 Eva Erman și Niklas Möller ridică observații foarte interesante pe această temă, în "Three Failed Charges Against Ideal Theory", în Social Theory & Practice 39, 1 (2013), pp. 32-36. 37 Așa cum stau lucrurile, spre exemplu, în cazul unor lucrări precum John Rawls, Political Liberalism (Columbia University Press, New York, 1996), Adam Swift, How Not to Be a Hypocrite: School Choice
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
politica democratică, sprijinindu-se pe o imagine caricaturizată a acestora ca filosofi râvnind, cu aroganță și lipsă de respect pentru politica democratică, la statutul de "filosofi-regi", sprijinind interese ideologice ascunse și urmărind implementarea universală, "sistematică" și "cu orice preț" a idealurilor și politicilor lor favorite, indiferent dacă acestea sunt sau nu viabile într-un context particular sau altul. Ceea ce ne spune într-un mod mai politicos și eufemistic Baderin este, cu alte cuvinte, ceea ce am observat și noi în nota precedentă
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
discută în spațiul public. Să încheiem printr-o remarcă asupra eticii cercetării: uneori, antropologia politicului experimentează unele probleme în a menține o atitudine descriptivă sau explicativă liberă de orice dimensiune normativă: critică socială, angajament politic, exprimarea unor utopii, apărarea unor idealuri, prezicerea sfârșitului istoriei etc. O altă solicitare se manifestă: invitația de a trece în expertiza din serviciul instituțiilor care se recompun perpetuu. 4. Antropologia religiei. În general, antropologia religiei se înscrie într-o tradiție materialistă, eliberată de interpretări teologice, însă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
gustului, a practicilor de consum, a locuinței, a influenței artei asupra "mișcărilor sufletului" etc. Studiul sistemelor exotice de gândire a proiectat o nouă lumină asupra influenței pe care au exercitat-o teologia creștină și arta care decurge din ea, asupra idealurilor, gesticii, atitudinilor etc. Periodizarea (ce este o epocă, un moment, o răscruce, o conjunctură, un ciclu, un calendar?) se impune în mod evident ca temă comună pentru antropologie și pentru istorie, cum sunt și conceptele de cultură și mentalitate, ideologie
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
depăși nivelul individual, să reintroducă termeni la fel de generali, cum ar fi lumea, universul, sfera etc. Desigur, trebuie să supunem acești termeni unui examen atent, dar conceptele holiste ca spiritul instituțiilor (Montesquieu), spiritul obiectiv (Hegel), totalitatea semnificantă (Dilthey), conștiința colectivă (Durkheim), ideal tip (Weber), sistemele simbolice (Lévi-Strauss), instituția imaginară (Castoriadis), ideologica (Augé), ideal (Godelier) sunt concepte utile, de care avem nevoie pentru a înțelege liantul social. În realitate, holismul și individualismul nu se opun în ceea ce privește verdictul dintre adevărat sau fals; acestea sunt
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lumea, universul, sfera etc. Desigur, trebuie să supunem acești termeni unui examen atent, dar conceptele holiste ca spiritul instituțiilor (Montesquieu), spiritul obiectiv (Hegel), totalitatea semnificantă (Dilthey), conștiința colectivă (Durkheim), ideal tip (Weber), sistemele simbolice (Lévi-Strauss), instituția imaginară (Castoriadis), ideologica (Augé), ideal (Godelier) sunt concepte utile, de care avem nevoie pentru a înțelege liantul social. În realitate, holismul și individualismul nu se opun în ceea ce privește verdictul dintre adevărat sau fals; acestea sunt alegeri metodologice care prezintă, fiecare, avantaje și incoveniente. Aceeași societate poate
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
erau termenii cheie care guvernau gândirea iluministă și tot ce nu se încadra în acești termeni era considerat neimportant. De aceea, puține noțiuni înrudite cu cea de comunitate, au atras interesul filosofilor (familia de exemplu). Societatea rațională cea care constituia idealul gândirii iluministe era concepută ca fiind opusă societății tradiționale, adică oricăror forme de asociere comunitară. Ulterior, odată cu acceptarea și integrarea transformărilor produse de Revoluția Industrială, ideea de comunitate începe să câștige teren în gândirea politică, în cea religioasă și filosofică
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe față:vrem să reacționăm și să combatem această stare de spirit pasivă, subdezvoltată, dominată exclusiv de grijile zilnice. A trăi doar la nivel visceral, vegetal, ca urmare a lipsei de consistență a societății civile românești (Ana Blandiana), reprezintă un ideal primitiv, respins de orice ființă civilizată. Compatrioții noștri merită cu mult mai mult decât acest tip lamentabil, subdezvoltat, de existență. A doua convingere fermă, care ne orientează, privește valoarea precursoare a ideilor. Ideile anticipă. Ele sunt, prin diferite forme de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
frunte cu Nae Ionescu, scos inoportun și cu elogii neîntemeiate de la naftalină. Că s-au făcut și se pot face și erori, nu negăm. Că pot interveni și corecții necesare, nu mai puțin. Dar fără o proiecție energică a unui ideal, cât mai bine studiat, nici o acțiune constructivă, regeneratoare, nu este posibilă. Deci, idei precise, idei precursoare, idei novatoare. Cât mai multe. Trebuie repetat mereu: bine gândite, limpede definite, solid argumentate și documentate. Istoria va veni, cu certitudine, din urmă, cu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar într-o schimbare, o eliberare cândva, teoretică, ipotetică, imposibil totuși de prevăzut în timp. După război mulți viteji se arată. Dar pe atunci aceasta era starea de spirit a unei largi categorii intelectuale, care-și salva și vocația și idealul civic, fiecare cum putea, în condiții date, extrem de dificile. A nu pune însă în discuție regimul, opresiunea sistemului, a nu-l acuza pe față și în primul rând și a te lupta doar cu unii care au supraviețuit și s-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
densitate. Ne exprimăm, încă o dată, satisfacția că autoarea n-a căzut nici în discursul politic, nici în literatură, nici în vagul sentimental contestatar, verbios, inevitabil adesea în astfel de împrejurări. Este mărturia unei intelectuale adevărate, cu o conștiință precisă a idealurilor și valorilor în care crede. Acestea sunt enunțate în mod direct, tăios și cu insistență. Cuvintele sale de ordine sunt: o societate românească pusă pe baze etice, rezistență împotriva agresiunii ideologice comuniste, lupta contra opresiunii și minciunii, pentru renaștere și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și tactică. în orice caz, acțiunea politică, practica istorică, plurimilenară, pare a disocia de la sine planurile. Politica este, sau pare a fi, dincolo de bine și rău. De acord că scopul său imediat este puterea, iar cel imanent o serie de idealuri etice. Dar până la urmă tot Machiavelli pare să aibă dreptate: după săvârșirea unei acțiuni (în cazul nostru bine întemeiată etic și cine ar putea dovedi că răsturnarea lui Ceaușescu nu este motivată și etic?), este mult mai puțin important modul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și programelor, nu a combinațiilor mai mult sau mai puțin politicianiste. El votează pentru drepturile omului, pentru democrație, pentru programe social-economice precise. El votează, pe scurt, din convingere. Idealizăm o anume situație? Se poate. Dar fără o anume doză de ideal, de adevăr pur teoretic, de utopie, dacă vreți, viața politică decade. Și România post-ceaușistă n-ar merita, n-ar trebui să decadă... 6. Don Quijote a greșit adresa Păstrez în dosarele mele (dau asigurări formale: nu fac nici o concurență neloială instituției
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și critica ultimelor decenii; autorul este convins probabil și azi că a scris un pamflet strălucit), numai fiindcă am susținut (nu cu suficiente precauții diplomatice, este adevărat) o idee în definitiv foarte simplă, inspirată însă dintr-un alt orizont și ideal cultural: critica literară nu se reduce doar la cronica literară despre ultimele apariții, adesea întâmplătoare. Ea include multe alte operații. întreaga reflexie, teoretizare, analiză și valorificare literară clasică sau modernă este, de fapt, tot critică. Atât și nimic mai mult
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sentimentul tragic al vieții (care și în Occident este o raritate) avem în primul rând nevoie, iarăși, ci de sentimentul creației durabile în orice domeniu. Al lucrului bine făcut, conștiincios, al responsabilității, seriozității, echilibrului, onestității, comportamentului consecvent, refuzului odioasei improvizații. Idealuri minore, vor spune unii exaltați. Idealuri majore pentru un popor, care le-a cultivat încă prea puțin. Aceasta ar putea fi o adevărată revoluție spirituală românească. Ar putea fi, cândva... 6. Români în Republica literelor Printr-o foarte fericită coincidență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în Occident este o raritate) avem în primul rând nevoie, iarăși, ci de sentimentul creației durabile în orice domeniu. Al lucrului bine făcut, conștiincios, al responsabilității, seriozității, echilibrului, onestității, comportamentului consecvent, refuzului odioasei improvizații. Idealuri minore, vor spune unii exaltați. Idealuri majore pentru un popor, care le-a cultivat încă prea puțin. Aceasta ar putea fi o adevărată revoluție spirituală românească. Ar putea fi, cândva... 6. Români în Republica literelor Printr-o foarte fericită coincidență, ne-au vizitat recent țara, în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
culturii noastre în deceniile de dictatură, rolul acestor reviste va fi pus, fără îndoială, în mod obiectiv, în lumină. Fără exagerări apologetice, bineînțeles, dar și fără minimalizarea care se practică în mod curent în așa-zisa viață literară de la noi. Idealul și chiar arhetipul literar național al integrării europene este, se pare, doar poetul oltean șmecher, care circulă cu cobilița prin Europa, furând când poate, pe naivii literari, la cântar... Nu-i mai dăm numele... Toate acestea încep, încet, să fie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
această cauză. O a doua explicație, probabil și mai profundă, privește însăși situația sa de intelectual român. Iar un instinct obscur s-ar zice că-i spune că este condamnat să trăiască mereu într-o țară utopică, unde toate marile idealuri și proiecte culturale sunt, de fapt, irealizabile. Deci refuzate de istorie. Practic și iremediabil utopice. Nu chiar întâmplător Sorin Antohi reține și ipoteza că doar istoria decide prin capacitatea sa permanentă de actualizare și realizare de fapt ce este ideologie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
critic imposibil de redus la tăcere. Din care cauză, o teză între multe altele de același gen ale epocii de E.M. Cioran: meritul lui Hitler constă în a fi răpit spiritul critic al unei națiuni (1934) constituie o totală aberație. Idealul iluminist-activist urmărește, în același timp, să ofere și consilieri tehnici (vechiul vis al filozofului luminat reapare încă odată !) și mai ales să formeze un fel de lobby moral, civic, critic asupra factorilor de conducere. Nu însă și o implicare obligatorie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
spre profesiunile liberale, spre întreprinderile particulare cu profil cultural (edituri, ziare, presa culturală, posturi de radio și TV, în special independente). A fi și a rămâne, să spunem, scriitor liber profesionist până la capăt (nici redactor, nici cadru didactic,... nimic) rămâne idealul suprem. Cazurile de acest tip au fost foarte rare sub vechiul regim, dar ele au existat (cunoaștem un astfel de caz chiar... personal). Dar, pe de altă parte, experiența arată că aceste sectoare economice independente sunt încă slabe. Ele nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
antropologică a culturilor de tip primitiv-colectiv, marele capodopere ale culturii universale sunt, prin excelență, semnate, nu anonime, profund originale, irepetabile și riguros autonome în structura lor de bază. O mare cultură română nu-și poate propune decât un astfel de ideal. Dificil, dar exemplar și, teoretic vorbind, realizabil. Tradiționalismul și conformismul sunt fatale oricărui efort cultural serios, oricărei creații durabile. O cultură citadină A doua condiție esențială, singura care social vorbind face posibilă pe prima, este saltul calitativ hotărâtor de la cultura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mod esențial, pentru a ne restrânge doar la sfera culturală, sunt tocmai cadrele medii. Ele nu se pot forma peste noapte și conștiința lor nu se poate consolida fără o dublă evoluție: de sus în jos, prin propagarea activă a idealului cultural mediu, și de jos în sus, prin ridicarea progresivă a nivelului cultural general, singura care permite formarea acestor cadre indispensabile. Nu numai noi facem astfel de observații. înaintea noastră, Andrei Pleșu observa cu pătrundere: Să stăm bine cu elitele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar sclavii efectului imediat, ai succesului de o zi? Eternii admiratori ai micului text de actualitate? Ai butadelor de cafenea, tipice culturii orale, încă rezistentă și de mare prestigiu, gen Țuțea? De ce Țuțomania cum s-a și spus ar fi idealul culturii române? Și dacă, din nefericire, Noi boicotăm istoria și valorificăm mărunt imediatul, după excelenta formulă a lui Andrei Pleșu, de ce o astfel de atitudine ar fi neapărat și exemplară? Succesul și efectul imediat, strălucirea și nu soliditatea, spontaneitatea și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
lucrări par încă un fel de... tichii de mărgăritar. Uneori nu mai știm nici dacă nu trebuie să folosim această expresie tradițională chiar și pentru nemulțumirea critică personală față de o astfel de stare de lucruri... Am spune totuși, din perspectiva idealului nostru cultural, că o astfel de situație este, în orice caz, total negativă. Improvizația permanentă și fragmentarismul inevitabil, discontinuitatea și spontaneitatea, fără nici o bară de direcție, abolirea tacită, dar continuă și definitivă, a preocupărilor de studiu, specializare, competență reală aprofundată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
număr de culegeri de texte ocazionale. O mare cultură făcută numai din culegeri de fragmente, de orice tip, nu este însă posibilă. Nu s-a văzut și nici nu e de dorit. Ea nu poate constitui, în nici un caz, un ideal cultural. Fragmente? De acord. Dar ceva în genul lui Fr. Schlegel, nu al improvizațiilor fără cap și coadă, care ni se prezintă uneori cu mari aere eseistice, de fapt simplă jurnalistică pe orice teme culturale: Un fragment, asemenea unei opere
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]