15,885 matches
-
moștenirea intelectuală și estetică a vechii Elade; totuși, viziunea despre corp (divin sau sacralizat), fiind influențată de teologia neoplatoniciană, dă câștig de cauză mai curând reprezentării iconice, în detrimentul celei icastice (fidele realității, cum am discutat anterior). Integrată fără rezerve de ideologia imperială în politicile sale de (auto)reprezentare, această concepție va rupe legătura în cele din urmă (dar târziu, după iconoclasm) cu naturalismul antic și va impune o grafie simbolică a corporeității christice și a "unsului" său, basileul, radical și în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o adevărată teologie imperială, copleșitoare retoric, imagistic și simbolic și așezată direct sub semnul și auspiciile zeului-soare. Vocabularul puterii imperiale primește prin această interpretare romană târzie un nou lexic, un complicat ritual militar și civil al consacrării triumfului, cu o ideologie, în schimb, mai puțin schematică, dar cu un arsenal scenografic la scară urbană impresionant (așa cum am discutat pe larg anterior); toate acestea vor fi preluate de instituția basileică și vor fi transmise imperiului creștin, printr-o amplă reformulare conceptuală. Constantin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
anterior: memorie, istorie, povestire −, dar și în baza practicilor ritualice, imaginarul colectiv, în trecerea de la lumea greco-romană la cea creștină, a preluat mimetic chipul puterii, a devenit un funus imaginarium al ei. Așa a ajuns să reprezinte laolaltă spiritualitate și ideologie politică, prin noi simboluri, coduri, imagini și narațiuni exemplare, printr-o "semiotică a puterii", reinvestită valoric. În procesul de adaptare a discursului puterii la spiritualitatea creștină s-au îmbinat așteptările unei religii populare deconcertate de crizele pe care imperiul le
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
exploatat persuasiv atât vizionarismul "salvator", cât și simbolismul întemeierii, combinând moștenirea elenistică și cea romană, pentru a obține un set de valori generale, necesare noii regalități universale, creștine, dar și davidice. Constantin I preia ceremonialul de curte de la Dioclețian, adaptează ideologia imperială, asimilează zeitățile locale grecești, cumulează celebrul cult al soarelui cu figura plină de umanitate a lui Christos, îl "dublează" pe acesta, mai întâi ca vicar al său, înconjurat de figuri celeste; această politică de sacralizare a imaginii autocratului, în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
preponderență pe datoria față de instituțiile care gestionează oíkonomía (instituția imperială și ecclesie), precum și față de instanța divină și alesul său, basileul. Distanța dogmatică dintre ortodoxism și catolicism va mări în timp falia dintre sistemele de guvernare și ideologiile politice care au animat Constantinopolul, respectiv occidentul european; de altfel, ea va fi un suport argumentativ în confruntarea politică. Teoria sistemului bizantin de putere asimilează mai curând viziunea platoniciană, preocupată de aspectele construcției politice și ale dreptului de a guverna
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
cât și pe cea a Europei. Uitarea Romei nu a însemnat altceva, aparent, decât părăsirea ei temporară de către împărat. Cetatea a fost copiată arhitectural și reduplicată simbolic în Bizanț, dar pe alte baze, elene și creștine, și cu o altă ideologie. În cele din urmă, uitarea a fost definitivă. Un eseu istoric despre memorie este această carte, în căutarea unor răspunsuri la întrebarea: cum s-a format imaginarul bizantin? Așa cum Roma a dat o scenografie urbană a triumfului, ceremonialul său imperial
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Bezdechi. Introd. și trad. cărții XIII Șt. Bezdechi. Univers Enciclopedic Gold, 2010. Plotin. Opere. Vol. I. Trad., lămuriri preliminare și note Andrei Cornea. București: Humanitas, 2002. Les Stoïciens. Textes traduits par Émile Bréhier. Paris: Gallimard, 1962. Volume științifice Ahrweiler, Hélène. Ideologia politică a imperiului bizantin. București: Corint, 2002. [1975] Akșit, Ilhan. Chora. Mosaics and Frescoes. Istanbul: Akșit Kultur Sanat ajans, 2001. Agamben, Giorgio. Il Regno e la Gloria. Per una genealogia teologica dell'economia e del governo. Homo sacer II, 2
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
creștine vechi grecești și latine. vol. I. De la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare. Iași. Polirom, 2001. [1995] Moutsopoulos, E. Problema imaginarului la Plotin. București: Omonia, 2002. [2000] Obolensky, Dimitri. Un commonwelth medieval: Bizanțul. București: Corint, 2002. [1971] Olaru, Cristian. Ideologia imperială în Antichitatea târzie. București: Edtiura Universității din București, 2005. Neschke-Hentschke, Ada. Platonisme politique et théorie du droit naturel. Contributions à une archéologie de la culture politique européenne. Louvain: Peeters. Vol. 1, 1995. Vol. 2, 2003. Nicol, Donald M. Împăratul fără de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Egli ha operato l'adattamento del pensiero storico pagano alla nuova realtà data dalla vittoria del cristianesimo, creando la storia ecclesiastica, e ha posto I fondamenti di una teologia politica cristiana, derivata da quella pagana, che fu alla base dell'ideologia imperiale bizantina. (61). Vezi și 11-71. 42 Înaintea lui Platon, Xenofan (B XXIII, în Filosofia greacă până la Platon. Vol. I, partea II) și Anaximandru (comentat în Jaeger, La naissance de la théologie 38) criticaseră antropomorfizarea divinului, impunând astfel o viziune teologică
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Ceea ce cred, Hans Küng Cel de-al treilea sens, Ion Dur Cioran. Vitalitatea renunțării, Emil Stan Cultura faliei și modernitatea românească, Angelo Mitchievici Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă, Mioara Anton, Bogdan Crețu & Daniel Șandru (coord.) De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Exil în propria țară, Constantin Ilaș (coord.) Feminin-Masculin. Povestiri de carieră-viață, Alina Hurubean
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Beția de cuvinte. Răspunsul la discursul de recepție al lui Duiliu Zamfirescu la Academia Română e de altfel și el o capodoperă de umor rece, pe baza sentimentului altitudinii. E o teribilă admonestație onctuoasă, o reducere zâmbitoare la neant. "CONVORBIRI LITERARE" Ideologia stabilită de Titu Maiorescu la "Junimea" era cam aceasta: 1. 1. absolută potrivire între fond și formă. Mai bine deloc universități,licee, reviste, cărți, dacă reprezintă o formă goală fără implicarea conținutului; 2. 2. inaugurarea spiritului critic în scopul de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să-și dea mai bine seamă de importanța ideilor lui situate, astfel, în timp și, se poate zice, în spațiu. Un ultim cuvânt în privința unor termeni întrebuințați aici și al căror conținut, variind cu vremea, trebuie definit. Prin "revoluționarism" înțeleg ideologia Revoluției Franceze de la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Prin "liberalism romîn" înțeleg aceeași ideologie transplantată la noi la mijlocul veacului trecut. Prin "naționalism" înțeleg trezirea conștiinței naționale, determinată, pe lângă alte cauze, de aceeași ideologie. G. I. * După această dată, Ibrăileanu mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și, se poate zice, în spațiu. Un ultim cuvânt în privința unor termeni întrebuințați aici și al căror conținut, variind cu vremea, trebuie definit. Prin "revoluționarism" înțeleg ideologia Revoluției Franceze de la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Prin "liberalism romîn" înțeleg aceeași ideologie transplantată la noi la mijlocul veacului trecut. Prin "naționalism" înțeleg trezirea conștiinței naționale, determinată, pe lângă alte cauze, de aceeași ideologie. G. I. * După această dată, Ibrăileanu mai scrie despre I. L. Caragiale: O noapte furtunoasă, în "Viața romînească", 1922, nr. 2; Conu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
cu vremea, trebuie definit. Prin "revoluționarism" înțeleg ideologia Revoluției Franceze de la sfârșitul veacului al XVIII-lea. Prin "liberalism romîn" înțeleg aceeași ideologie transplantată la noi la mijlocul veacului trecut. Prin "naționalism" înțeleg trezirea conștiinței naționale, determinată, pe lângă alte cauze, de aceeași ideologie. G. I. * După această dată, Ibrăileanu mai scrie despre I. L. Caragiale: O noapte furtunoasă, în "Viața romînească", 1922, nr. 2; Conu Leonida față cu reacțiunea, Ibidem , nr. 5, ambele reproduse în volumul Scriitori români și străini, 1926; Numele proprii în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
seamă: "porneala limbii și noima criticii". Și la între 1 "În politică nu suntem pentru utopii", zicea Kogălniceanu (Steaua Dunării, I). Dealtmintrelea, istoria României contemporane o dovedește. El era atât de mult om de stat, încît, răspunzând la învinuirea de "ideologie" adusă de Logofătul Petru Rusăt unor ziare ale vremii, face constatatea că românii, prin firea lor, nu-s ideologi (Steaua Dunării, I, 32) - greșind, căci trebuia să spună "moldovenii", nu românii, deoarece mulți dintre munteni au fost mai mult sau
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca și Kogălniceanu, care, în cerințele sale de la 1848, reclamă drepturi pentru acest neam: întotdeauna o clasă apăsată, când își revendică drepturile, se face, până ce le câștigă, apărătoarea tuturor celorlalte grupuri nemulțumite. Năzuințele acestor oameni au căpătat formula teoretică de la ideologia Apusului. În starea țărilor române, așa cum am schițat-o, și ca reprezentanți ai clasei boierinașilor, care luptau de mult cu boierii, acești critici 1 n-au putut fi decât "revoluționari", urmași ai lui Ionică Tăutu de la 1821. Cauzele adânci sociale
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Am arătat că în chestii de ideal, cum sunt chestiile sociale, nici nu poate fi vorba de oglindirea realității, logica luptătorului e condiționată de scopul pe care-l urmărește, mintea sa este "advocatus diaboli". Și am arătat că, dacă în ideologia patruzecioptistă vorbește instinctul revoluționar, dorința de renovare, în ideologia junimistă vorbește instinctul reacționar, tendința de rezistență la inovațiuni. Și, în adevăr, junimistul este mai mult o stare sufletească vagă, un sentiment, decât o teorie bine definită. "Junimiștii" nu sunt toți
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
chestiile sociale, nici nu poate fi vorba de oglindirea realității, logica luptătorului e condiționată de scopul pe care-l urmărește, mintea sa este "advocatus diaboli". Și am arătat că, dacă în ideologia patruzecioptistă vorbește instinctul revoluționar, dorința de renovare, în ideologia junimistă vorbește instinctul reacționar, tendința de rezistență la inovațiuni. Și, în adevăr, junimistul este mai mult o stare sufletească vagă, un sentiment, decât o teorie bine definită. "Junimiștii" nu sunt toți acei care au făcut patre din societatea literară din
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
I. Negruzzi, Să facem un Congres, publicat de I. Scurtu cu titlul Rolul românilor în regenerarea Austriei.î 2 Ibidem, p. 31. ăEducațiune și cultură, publicat de I. Scurtu cu titlul Despre politica de deznaționalizare.î 3 Prin revoluționarism înțeleg ideologia rezultată din concepțiile Revoluției Franceze de la sfârșitul veacului al XVIII-lea. E interesantă, din acest punct de vedere, poema sa Mureșanu din 1869 (vezi Postumele lui Eminescu), în care "e pătruns de curățenia idealelor, când nu era încă rănit de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de Caragiale și Brătescu-Voinești -, acești doi prozatori, cu un atât de pronunțat caracter de originalitate națională, s-au raliat, se poate zice, la curente moldovenești, au debutat și continuat să apară în Convorbiri literare, îmbrățișînd critica și, până la un punct, ideologia "Junimii" - ori întîlnindu-se cu ea1 . * Nu e fără interes să lărgim problema și să vedem cum s-a comportat cu realitățile naționale și știința. Cu aceste realități se ocupă mai ales istoria politică și socială, istoria limbii și istoria literaturii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
era mai mult avânt. De aceea, acolo prinde eminamente liricul Lamartine. Și să se observe că poezia lui Lamartine, pe lângă lirism, mai conținea și altceva, potrivit Munteniei: un suflu de spiritualism. În adevăr, Muntenia este mai religioasă decât Moldova, iar ideologia politică "patruzecioptistă" din Muntenia a fost spiritualistă, ca și ideologia revoluționară franceză de atunci, care a inspirat-o (vezi ideile lui C. A. Rosetti din proza lui "din exiliu"; filozofia istoriei lui Bălcescu etc.), așadar, poezia lui Lamartine convenea și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Lamartine. Și să se observe că poezia lui Lamartine, pe lângă lirism, mai conținea și altceva, potrivit Munteniei: un suflu de spiritualism. În adevăr, Muntenia este mai religioasă decât Moldova, iar ideologia politică "patruzecioptistă" din Muntenia a fost spiritualistă, ca și ideologia revoluționară franceză de atunci, care a inspirat-o (vezi ideile lui C. A. Rosetti din proza lui "din exiliu"; filozofia istoriei lui Bălcescu etc.), așadar, poezia lui Lamartine convenea și din acest punct de vedere spiritului din Muntenia (vezi reflexe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a vieții sale, a momentului istoric) Eminescu a fost influențat de literatura prin excelență romantică, reacționară și pesimistă a Germaniei. Romantismul german, exprimat de naturi "pesimiste", a fost, ca și romantismul eminescian, expresia reacționarismului medievalist și, deci, a aversiunii pentru ideologia Revoluției Franceze (ori, dacă voiți, expresia acestei aversiuni și deci a reacționarismului medievalist - e indiferent). Din cauza acestei asemănări, influența germană asupra lui Eminescu este una dintre cele mai puternice pe care a suferit-o poezia română. Dar robustul organism național
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în Pompiliu Eliade), Bucureștiul a fost unul din centrele principale ale culturii grecești și ale mișcării de eliberare a Greciei. Ideile Revoluției Franceze se răspândesc încă de la început în burghezia grecească din București, din care se alcătuia Eteria lui Rhigas. Ideologia acestei "societăți" o formează ideile Revoluției Franceze, de care s-a contagiat și boierimea munteană. Pe de altă parte, ideile Școlii ardelene (tot revoluționare) au pătruns și ele mai puternic și mai de timpuriu în Muntenia. Și or mai fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
grăiește! Cît privește demența lui Densușianu, la noi hulitul a ajuns o meserie pentru liftele ce au în gușă numai bale și venin, se țin infailibile și de neînlocuit pe funcțiile și pozițiile deținute pentru că așa au fost formate de ideologia turmismului roșu, ei și numai ei! Tovarăși culturnici, nu știți nimic despre informațiile de pe aceste tăblițe dar vă treziți ca proasta în tîrg să vindeți fasole în ziua de Paști! Ajunge cu blasfemiile! Vă place să vă făliți cu titluri
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]