15,922 matches
-
scrumiere și cești cu cafea, o particulară expresivitate, decupate, prin forța iradiantă a personalității sale, din apatia morbidă a banalității. Nu doar edițiile succesive ale operelor sale, vizibile azi aici atât În librării, cât și În mai orice locuință de intelectuali, ci și contemplarea imobilelor În care incomparabila sa aventură spirituală și-a aflat refugiu creator ne reamintesc, În Musil, destinul convulsiv, dar biruitor al artei, În confruntarea cu ostilitatea, adesea insuportabilă, a conjuncturii. Un mesaj totuși Încurajator, În această postumă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
dacă ne amintim că „dezbaterea intelectuală” europeană, antimodernă și antiiluministă, a produs fascismul, după ce, Într-o altă criză romantică, excesiv raționalistă și simplificatoare, produsese marxismul. Încât, nu este chiar atât de surprinzătoare „trădarea” de care s-au făcut vinovați atâția intelectuali (de la Heidegger la Sartre, de la Celine la Aragon, de la Hamsun la Brecht), fascinați de kitschul nazist, tribal, rasist, retrograd al trecutului mitizat, sau de kitschul comunist, egalitar, universal, perpetuu „progresist” al viitorului perfect. N-ar fi prima dată când cărturarii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fericirii universale, pe care comuniștii l-au Împrumutat de la Revoluția franceză doar pentru a-l desfigura grotesc, acesta Întâlnește un realism modelat nu doar pe eficiență, ci și pe credința În păcatul originar, În vulnerabilitatea și coruptibilitatea și izbăvirea omului. Intelectualul Își găsește locul doar ca individualitate și ca profesionist, nu ca tribun, nici ca dascăl paternalist al națiunii. Obligat să concureze pentru atenție și să se resemneze cu egalitarismul unei societăți suspicioase față de elitism, el trebuie să joace fair-play, cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
totalitate. Iar apariția În Franța, după moartea sa, a două cărți postume, Mon pays (Țara mea, Gallimard, 1996) și Cahiers, 1957-1972 (Caiete, 1957-1972, Gallimard, 1997), a fost, desigur, extensiv comentată În ambele țări. Aceste cărți arată că, spre deosebire de compatrioții săi intelectuali cu care era asociat În mișcarea politică de extremă dreaptă (Eliade, Noica), Cioran era, după război, obsedat de „vinovata” sa tinerețe. Considera angajamentul politic față de „Revoluția” de extremă dreaptă un amestec de nebunie și stupiditate, datorat mediului sufocant al mediocrei
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
imediat după război, Înainte de trecerea totală a puterii În mâna comuniștilor, pentru „insulte” aduse Statului și Națiunii. Criticase, Într-adevăr, dezgustat, Armata, Biserica, Justiția, demagogia, imoralitatea, ciocoismul, și din nou și din nou, „figurile Îngerești ale naționalismului român”. Dar și intelectualii „fini”, fascinați de elementaritatea Fiarei. Făcuse totul ca să evadeze din Patria rinocerizată. „Orice s-ar fi putut Întâmpla. Să mor; să fiu condamnat; să devin un câine, și eu; să fiu locuit de diavolul legionarilor. Când am ieșit din țară
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mare parte a Europei contra evreilor. În ce-l privește pe Grielescu, nu cred că era un malefic mâncător de evrei, dar când a fost chemat să se declare public, a făcut-o. Avea un vot și a votat.” Imaginea intelectualului care, În momente istorice decisive, „votează” de partea răului nu este, cum bine știm, limitată la Eliade sau Nae Ionescu sau România sau extremismul de dreapta. Este aici un motiv mai adânc de meditație decât ne oferă simpla confruntare a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Bellow, era vorba de altceva. Evident, evitase să dezvăluie Întregul adevăr asupra motivelor care Îl forțaseră să părăsească Chicago. Ostilitatea crescuse, În ultimii ani, datorită și unora dintre intervențiile sale publice considerate „scandaloase”, cum fusese somația pe care o adresase intelectualilor negri de a se desolidariza public de afirmația unui ziar al minorității, cum că medicii evrei infectează copii negri cu virusul AIDS (SIDA) sau că va considera, În cadrul multiculturalismului global de azi, egalitate culturală pentru Africa atunci când va citi un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
60-’70, cum a rămas și În anii din urmă, el părea, pur și simplu, celor mai mulți scriitori și oameni de litere, dincolo de zgomotul și furia pe care le generase, cel mai bun scriitor american al ultimei jumătăți de secol. Mulți intelectuali newyorkezi spuneau- adesea cu un amestec de invidie și visare - că Bellow a scris romanele pe care ei le-ar fi scris, dacă ar fi fost destul de deștepți, dacă ar fi dispus de fraze mai bune și ar fi știut
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
citeam o altă carte despre alt celebru român. Maniere, cultură, cum știi. Dar dedesubt... Nu, nu te du. Profită de distanță.” * În discuția de la Uniunea Scriitorilor din 1978, Îl Întrebasem pe Bellow dacă ar opta Între Herzog și Humboldt. Între intelectualul raționalist, umanist, contemplativ, inadaptat și artistul genialoid, damnat, excesiv În toate. „Dificilă chestiune”, răspunsese, adăugând că se simte legat de ambele personaje. În 1999, În America i-am repus Întrebarea, amintindu-i Întâlnirea de la București. Am adăugat, la rându-mi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
se simte legat de ambele personaje. În 1999, În America i-am repus Întrebarea, amintindu-i Întâlnirea de la București. Am adăugat, la rându-mi, că am impresia că a devenit tot mai aproape de artist, că are o funciară neîncredere În intelectual. „Poate. Nu m-am gândit la asta. Obișnuiesc să nu mă gândesc la Întrebări reale. Ar devia treaba scriitorului. Ele prezintă un interes teoretic În sine, dar Îți solicită și o opțiune. Să definești cine ești: un intelectual sau un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
neîncredere În intelectual. „Poate. Nu m-am gândit la asta. Obișnuiesc să nu mă gândesc la Întrebări reale. Ar devia treaba scriitorului. Ele prezintă un interes teoretic În sine, dar Îți solicită și o opțiune. Să definești cine ești: un intelectual sau un artist? Ar urma să mă gândesc, de fapt, cine este mai naiv, intelectualul sau artistul. N-am ajuns niciodată la o concluzie. Nici măcar nu sunt sigur că a fi naiv este un păcat. Poate că-i vorba de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la Întrebări reale. Ar devia treaba scriitorului. Ele prezintă un interes teoretic În sine, dar Îți solicită și o opțiune. Să definești cine ești: un intelectual sau un artist? Ar urma să mă gândesc, de fapt, cine este mai naiv, intelectualul sau artistul. N-am ajuns niciodată la o concluzie. Nici măcar nu sunt sigur că a fi naiv este un păcat. Poate că-i vorba de ceva mult mai serios.” * Ceea ce Îl apropiase În ultimii de ani de Humboldt ar fi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
nu sunt sigur că a fi naiv este un păcat. Poate că-i vorba de ceva mult mai serios.” * Ceea ce Îl apropiase În ultimii de ani de Humboldt ar fi putut fi, credeam, dezamăgirea tot mai profundă față de frivolitatea „angajării” intelectualilor În mișcările politice cărora le sacrificaseră luciditatea și cărora le concesionaseră ieftin nevoia de transcendență. Într-o plăcută cină la același restaurant franțuzesc din Vermont, În vara lui 2001, de data asta, Bellow s-a trezit brusc din apatie când
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și pe care musafirul le ironiza, amuzat, Într-o seducătoare lipsă de morgă academică sau când Îmi cerea un echivalent În engleză al unui cuvânt german, În care tradusese gândul italian, studenții au simțit, prompt, că au În față un intelectual european de rasă, un pătimaș și Învățat om de litere, un mereu disponibil și subtil camarad de dezbatere. Nu doar În lucrările scrise sau În convorbirile noastre ocazionale, ci și În caracterizările de final ale semestrului, studenții aveau să confirme
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mult sau mai puțin literare, acceptate de cenzura salazaristă? În Întâlnirea din tren cu Senora Delgado, evreică refugiată din Germania hitleristă, Pereira recunoaște că „nu poate fi fericit cu ceea ce se Întâmplă În Portugalia”. Somația acesteia „fă ceva... ești un intelectual, spune oamenilor ce se Întâmplă În Europa, exprimă-ți opinia, fă ceva” mărește Încă mai mult distanța Între ceea ce „ar fi vrut” și ceea ce „este În stare” să facă omul izolat prin vârstă, doliu și temperament, de ambianța socială. Istoria
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care am regăsit, de fiecare dată, atenția luminoasă cu care onorează tot ce este viu, inedit, stimulant. Întâlniri râvnite și memorabile, calendarul zâmbea, brusc, Încurajator. În Noul Babylon, musafirul se simțea totdeauna acasă, fără nici una dintre crampele antiamericane ale atâtor intelectuali europeni. Dacă la Paris descoperisem vivacitatea sa latină, la New York poetul Îmi părea o variantă europeană a americanului stenic și eficient, a cărui prezență Însenina, instantaneu, ambianța. * Recent, pisica fără vârstă și fără moarte din lirica lui Michael s-a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu noi. Vinerea la Făgăraș e târg săptămânal. În această zi micul orășel e plin de țărănime, care vine încărcată în căruțele ei trase de cai frumoși. Mai cu seamă în Vinerile de peste vară vin regulat la târg și micii intelectuali din sate: preoți, învățători, notari și studenți din vacanță. În felul acesta am putut lua contact cu multă lume, majoritatea oamenilor ne cunoșteau încă din timpul școlii secundare. Cu cei câștigați pentru mișcare țineam săptămânal ședință, în fiecare Vineri, în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Noua Axă cu subtitlul: „Caiete legionare de istorie și artă”. Nu au putut apărea decât patru numere în primăvara și vara anului 1942. „Axa” fusese întemeiată la începutul anului 1933 de o echipă de redacție puternică, formată din condee și intelectuali de mâna întâi ai Legiunii, din București, în perioada ei de expansiune: Mihail Polihroniade, Victor Vajen, Alexandru Constant. Au devenit colaboratori permanenți și alte nume de aceeași rezonanță: Ion Moța, Vasile Marin, Victor Puiu Gârcineanu, Alexandru Tell, Vasile Christescu, Virgil
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
podul turnătoriei. Am rămas ca trăsnit. Nu îmi venea să cred. Ii vedeam mereu ochii albaștrii și privirea luminoasă, privind parcă departe, spre cerul în care acum plecase. Toți cei care l-am iubit, l-am deplâns. Un tânăr, un intelectual de elită, preferă să moară decât să mai îndure infernul penitenciar comunist. Miron Chiraleu a fost prima victimă a reeducării de la Aiud. După o perioadă de timp (eu nu mai eram în fabrică) se sinucide și Cornel Pâslea, țăran cuminte
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
concretizarea lor, de la ideație la faptul în sine, subiectul își alege modalitatea de a trece dincolo. De multe ori în această fază se găsesc pe masa viitorului sinucigaș, cărți privind actul în sine, mai ales când este vorba de un intelectual, obișnuit să studieze totul în amănunțime, înainte de a trece la realizarea unui proiect. Nimic din aceste urme pregătitoare nu s-au găsit în preajma lui Nicolae Petrașcu. Nici măcar cei care au executat crima, ca niște analfabeți în materie, de disimularea ei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
din anii 1928-1932 și astfel la înmugurirea vieții legionare. Pe unde călca el crea mediu legionar de ordine și disciplină voluntară. Nicolae Petrașcu face parte din elita care a răspândit credința legionară și care a stat mereu cu fața la dușman. Ca intelectual și la început de drum, el a înțeles cel mai bine cum trebuie prelucrat ogorul sufletesc al neamului și a hotărât să fie un desțelenitor, știind că de el este absolută nevoie în provincie, acolo unde s-a și stabilit
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
țăran român, cultivat și conștient de poziția lui în raport cu semenii săi oamenii, cu lumea și cu Dumnezeu. De altfel, un coleg al său de lot în „justiția” comunistă cu care a împărtășit și o bună perioadă de suferință în penitenciar, intelectualul distins și omul politic sobru, neatins de demagogia politicianistă, care a fost profesorul inginer Ion Bujoiu, hărăzit de către aceleași forțe ale întunericului să-și piardă urmele în cimitirul săracilor din Sighet, l-a caracterizat lapidar pe Nicolae Petrașcu drept „un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în a cărei aspirații și politică s-au înglobat. (doc. nr. 25) Raportul consemna de asemenea numărul mare al celor inapți de muncă (mai mult de jumătate din efectiv), faptul că femeile nu sunt obligate la muncă, problema neclarificată a intelectualilor evrei etc. Demn de reținut din acest document este felul în care încearcă să justifice numărul mare al celor incapabili de efort fizic; în spiritul unui antisemitism primitiv, autoritatea scria că evreul era debil fizic: „Comisia medicală a găsit un
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pe care o îndura populația evreiască. În noiembrie 1941, din totalul de circa 300.000 de evrei, 84.042 erau bărbați cu vârsta între 18 și 50 de ani. Dintre aceștia, 47.345 erau folosiți la muncă, 11.933 de intelectuali și disponibili, 9.365 de scutiți, iar 15.399 aveau situația neclară (doc. nr. 39, 44). Documentele prezintă și alte informații statistice privind numărul de evrei din diverse detașamente sau lagăre de muncă. De exemplu, în luna martie 1943, la
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
privitoare la anularea, din ordinul mareșalului Antonescu, a scutirilor de la muncă de folos obștesc eliberate de autoritățile germane. 33. 25 octombrie 1941. Ordinul nr. 50.335 al Marelui Cartier General, Secția I, privind utilizarea la munca de folos obștesc a intelectualilor evrei. 34. 28 octombrie 1941. Raportul nr. 2700 al Comandamentului Militar al Regiunii Petrolifere referitor la riscurile generate de prezența evreilor utilizați la munca de folos obștesc în regiunea petroliferă. 35. 28 octombrie 1941. Raportul nr. 2583 al Comandamentului Detașamentelor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]