15,061 matches
-
stranele vechi cu altele noi și s-au construit noi chilii și stăreția (1984-1986). Din inițiativa și sub directa îndrumare a mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, au fost realizate în anii 1990-1992 lucrări de reparații a Bisericii "Adormirea Maicii Domnului": au fost înlocuite stranele vechi cu altele noi sculptate din lemn de stejar, iar lăcașul de cult a fost pictat pentru prima dată după 200 de ani de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Pe peretele interior al Bisericii
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
au fost înlocuite stranele vechi cu altele noi sculptate din lemn de stejar, iar lăcașul de cult a fost pictat pentru prima dată după 200 de ani de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului. Pe peretele interior al Bisericii "Adormirea Maicii Domnului" a fost pictată următoarea inscripție: Printre obiectele de patrimoniu ale mănăstirii se află o colecție de icoane vechi, cărți de cult și obiecte bisericești, precum și patrimoniul de carte veche al județului Botoșani (peste 6.000 de exemplare). În prezent
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Printre obiectele de patrimoniu ale mănăstirii se află o colecție de icoane vechi, cărți de cult și obiecte bisericești, precum și patrimoniul de carte veche al județului Botoșani (peste 6.000 de exemplare). În prezent, în Mănăstirea Vorona viețuiesc 54 de maici. Printre stareții care au condus acest așezământ monahal au fost Rafail (1820-1853), Iosif Vasiliu (1853-1876), Nifon Ioniță, iar de la redeschiderea mănăstirii cu obște de maici stareță a fost maica stavroforă Teofana Scântei (din 1968). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" are formă
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
județului Botoșani (peste 6.000 de exemplare). În prezent, în Mănăstirea Vorona viețuiesc 54 de maici. Printre stareții care au condus acest așezământ monahal au fost Rafail (1820-1853), Iosif Vasiliu (1853-1876), Nifon Ioniță, iar de la redeschiderea mănăstirii cu obște de maici stareță a fost maica stavroforă Teofana Scântei (din 1968). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" are formă poligonal circulară, acoperișul prezentând trei turle octogonale în formă de bulb de ceapă. Este construită din zid de cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
000 de exemplare). În prezent, în Mănăstirea Vorona viețuiesc 54 de maici. Printre stareții care au condus acest așezământ monahal au fost Rafail (1820-1853), Iosif Vasiliu (1853-1876), Nifon Ioniță, iar de la redeschiderea mănăstirii cu obște de maici stareță a fost maica stavroforă Teofana Scântei (din 1968). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" are formă poligonal circulară, acoperișul prezentând trei turle octogonale în formă de bulb de ceapă. Este construită din zid de cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
viețuiesc 54 de maici. Printre stareții care au condus acest așezământ monahal au fost Rafail (1820-1853), Iosif Vasiliu (1853-1876), Nifon Ioniță, iar de la redeschiderea mănăstirii cu obște de maici stareță a fost maica stavroforă Teofana Scântei (din 1968). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" are formă poligonal circulară, acoperișul prezentând trei turle octogonale în formă de bulb de ceapă. Este construită din zid de cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pronaos, naos și
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
în tehnica tempera grasă și în stil neobizantin. Pe peretele exterior sudic al naosului au fost repictate scene din judecata de apoi în tehnica fresco. Au fost înlocuite stranele vechi cu altele noi sculptate din lemn de stejar. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" este o construcție de plan triconc (în stilul bisericilor moldovenești), cu abside semicirculare, având trei turle de lemn în stil rusesc, cu formă de bulb de ceapă. Este construită din piatră și cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
fiind mai evidente în aripa stângă și la pivniță. Stilul construcției este vădit popular. După cutremurul din 1977, edificiul a necesitat reparații. În prezent adăpostește un cămin de nefamiliști, fapt care îi ridică riscul de degradare. Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului se află în localitatea componentă Valea Seman. Monument de arhitectură (inventariat sub nr. 2411, în Lista... din 1956) de plan dreptunghiular simplu cu absidă decroșată de corpul principal al lăcașului și încheiere poligonală - cu trei laturi - dată extremității vestice
Monumente istorice ale orașului Urlați () [Corola-website/Science/313827_a_315156]
-
în curând s-a extins peste acele locuri. Cu mult înainte de confirmarea în 1834 de către împăratul rus Alexandru al II-lea a proiectului de sistematizare urbană, pe această stradă și-au făcut apariția Seminarul Teologic (1813), Mitropolia cu biserica "Acoperământul Maicii Domnului", Curtea armenească (anii '20 ai sec. XIX), palate și conace urbane (ale viceguvernatorului Matei Krupensky, serdarului Iordache Vartolomeu), Grădina Publică (azi "Ștefan cel Mare"), o piață alimentară nouă, Spitalul orășenesc și cel Militar; a fost începută construcția Catedrala "Nașterii
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău () [Corola-website/Science/313839_a_315168]
-
încadrează turla din față. În pisania din pridvorul bisericii se spune: Biserica cea veche, se numea HAGIU, a fost făcută de un Misail Monahu, fost logofăt de taină. Apoi dărâmându-se, s-au construit această sfântă biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului, tot cu același nume după cum se vede, în anul 1872 Iunie 12, fiind donator Radu Ștefănescu Cavafu, care a depus una mie galbenii spre pomenire în veci, în zilele Domnitorului Carol I și a Prea Sfinției Sale Părintelui Mitropolit Nifon
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
În interiorul bisericii se află spre cinstire particică de la moaștele Sfântului Grigore Decapolitul de la Mănăstirea Bistrița - Vâlcea, iar de curând s-a făcut o nouă axioniță în filigran și sculptură în stejar în care s-a încastrat ți vechea icoană a Maicii Domnului în fața căreia mulți și-au găsit vindecarea. La acest sfânt locaș au slujit personalități marcante ale vieții bisericești, mari profesori de teologie, buni oratori și vrednici gospodari. Despre unii dintre ei, cum a fost preotul Profesor Grigore Popescu, în timpul
Biserica Hagiu () [Corola-website/Science/313977_a_315306]
-
satul învecinat Filea de Sus. Actualmente parohia este compusă din 140 de credincioși, cu o medie de vârstă ridicată și natalitate scăzută, deși în a doua jumătate a secolului XX număra aproximativ 900 de persoane. Biserica parohială, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, se află în mijlocul satului pe coama unui deal și a fost ridicată în anul 1739 de meșteri ardeleni prin contribuția credincioșilor și a fost refăcută în anul 1864 de meșteri localnici. Este construită din lemn și are formă de
Biserica de lemn din Filea de Jos () [Corola-website/Science/314892_a_316221]
-
clopotnița. Atât la exterior, cât și la interior, biserica este căptușită cu scânduri de brad. Stranele sunt sculptate din lemn de paltin. Catapeteasma făcută de Teodosie Zugravul păstrează icoanele originale - în special icoanele împărătești, cele ale Mântuitorului și cea a Maicii Domnului, icoana hramului Duminica tuturor sfinților și cea a Sfântului Ierarh Nicolae. Mai recente (1835) sunt icoanele ușilor diaconești. Pictura originală a iconostasului și a icoanelor mari este executate în ulei, pe lemn, acestea păstrându-se în condiții bune. Tot
Biserica de lemn din Grințieș () [Corola-website/Science/314987_a_316316]
-
Galați", "România Literară", "Acțiunea" din Galați. Volume scrise împreună cu membrii cenaclului Arionda: Cezarină Adamescu a fost în perioada 2001-2004 redactor șef la revista de spiritualitate mariana "Steaua Diminții". Apar 13 numere ale acestei reviste trimestriale, editata de Asociația Internațională Armata Maicii Domnului. Este redactor la revista germană Agero-Stuttgart, din luna ianuarie 2009, redactor la revista "Viața de pretutindeni" din Arad, precum și la revista "Dor de Dor", din localitatea Dor Mărunt. Deține funcțiile de: editor la Cărticica Românească de Copii, revista ARP-online
Cezarina Adamescu () [Corola-website/Science/318421_a_319750]
-
Mănăstirea a fost redeschisă în mai 1991 de o măicuță din satul Crihana Veche (raionul Cahul, Republica Moldova). Au fost construite chilii noi, o casă de oaspeți, iar biserica mare a fost renovată. În anul 2009, în mănăstire viețuiau 30 de maici, dintre care numai vreo zece vorbeau românește . Biserica ortodoxă cu hramul "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită de săteni în 1940. A fost distrusă în 1945, după mai multe încercări, crucea fiind trasă de pe cupolă cu ajutorul unui tractor
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
și ucraineni. Locuitorii satului Nerușai se ocupă în principal cu agricultura și cu zootehnia. În ferma colectivă de animale erau crescute în anii '60 ai secolului al XX-lea 1.600 vaci. În satul Nerușai a existat o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, denumită Nerușaiskaia. Ea a aparținut unei familii de binecredincioși din comuna Nerușai. Într-una din zile din anii care au urmat ocupării Basarabiei de către ruși, icoana ar fi vorbit țăranilor basarabeni care se rugau în biserică, spunându
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
-lea, au fost efectuate unele modificări: Ulterior, învelitoarea inițială din șindrilă a fost înlocuită cu una din tablă. În anul 1987, în imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre nord, a fost construită o biserică de zid cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". este construită din bârne de brad, încheiate în "coadă de rândunică", iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe un soclu de piatră, ulterior tencuit. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne
Biserica de lemn din Soloneț () [Corola-website/Science/320419_a_321748]
-
cu Sfânta Treime din biserici. Dumnezeu Tatăl apare în câteva scene din Geneza lui Michelangelo aflată în Capela Sixtină, cea mai celebră scenă fiind "Crearea lui Adam". Dumnezeu Tatăl este reprezentat ca un personaj puternic, plutind pe nori, în Adormirea Maicii Domnului (de Tițian) din Veneția, o foarte admirată capodopera din arta renascentistă. Biserica lui Isus din Roma include un număr de reprezentări din secolul al XVI-lea ale lui Dumnezeu Tatăl. În unele dintre aceste picturi Treimea este încă redată
Dumnezeu Tatăl în artă () [Corola-website/Science/320426_a_321755]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Frătăuții Noi este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1744 în satul Frătăuții Noi din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Frătăuții Noi este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1744 în satul Frătăuții Noi din comuna omonimă aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. În perioada 1884-1896 la această biserică a slujit preotul Iraclie Porumbescu, tatăl cunoscutului compozitor Ciprian Porumbescu. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, în ciuda vechimii și a importanței sale
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
sincerității, non-furtului, celibatului și non-posesivității după propriile limitări practice actuale. în timp ce călugării trebuie să îi observe foarte strict, cu o practică constantă, este posibil să se depășească treptat limitările, accelerând astfel progresul spiritual. [[File:StThomasMount Theresa.JPG|thumb|180px|Statuia Maicii Tereza din India]] Altruismul este central învățăturilor lui [[Isus din Nazaret|Iisus]] găsite în [[Evanghelie]], în special în [[Predică de pe munte]] și [[Predică de pe câmpie]]. De la [[Tradiția creștină|tradițiile creștine]] biblice la cele medievale, tensiuni între autoafirmare și interesul altora
Altruism () [Corola-website/Science/320420_a_321749]
-
Biserica de lemn de la Mănăstirea Dintr-un lemn, sat Dezrobiți, comuna Frâncești, județul Vâlcea, a fost construită în secolul XVI. Are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica, aflată în Mănăstirea Dintr-un Lemn, este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Mănăstirea Dintr-un Lemn este situată la aproximativ 25 de kilometri sud de municipiul Râmnicu Vâlcea și la 12 kilometri nord
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
în comuna Frâncești. Potrivit unei vechi tradiții locale ar fi luat ființă în primele decenii ale secolului al XVI-lea prin edificarea în acest loc a unei biserici din materialul unui singur stejar. Ea a fost ridicată în cinstea Icoanei Maicii Domnului, icoană care se păstrează și azi în biserica de piatră a mănăstirii. în baza acestei tradiții așezarea monahală de la Frâncești poartă numele Dintr-un Lemn. Cea mai veche mărturie despre mănăstire a fost consemnată în scris de diaconul Paul
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
mănăstire a fost consemnată în scris de diaconul Paul de Alep, care l-a însoțit pe Patriarhul Macarie al Antiohiei în călătoriile acestuia prin Țările Române, între anii 1653-1658. El susține că un călugăr ar fi găsit o icoană a Maicii Domnului în scorbura unui stejar secular. În acel moment el ar fi auzit o voce care l-ar fi îndemnat să zidească o mănăstire din trunchiul acelui copac. Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Crețanul, cercetând mănăstirea la 29 iulie 1745 scria: „Un
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]
-
auzit o voce care l-ar fi îndemnat să zidească o mănăstire din trunchiul acelui copac. Mitropolitul Ungrovlahiei, Neofit Crețanul, cercetând mănăstirea la 29 iulie 1745 scria: „Un cioban cu numele Radu, în timpul lui Alexandru Vodă (1568-1577) a visat Icoana Maicii Domnului despre care amintește Paul de Alep și, tăind stejarul în care a fost găsită icoana a făcut din lemnul lui o bisericuță numită din această pricină Dintr-un Lemn”. Cam același lucru îl afirma în 1842 și poetul Grigore
Biserica de lemn din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/320483_a_321812]