14,044 matches
-
trecerea la comunism s-a făcut cu nenumărate victime, într o atmosferă de violență generalizată. Trecerea dinspre comunism spre societatea democratică a avut și are victimele ei. Există manifestări ale violenței în situații unice, izolate, dar există și manifestări violente procesuale, de durată. ̨ n ambele situații, intensitatea manifestării, durata ei și sensibilitatea victimei sunt decisive sub raportul consecințelor. în cazul unei manifestări izolate, intensitatea violenței pune la încercare mecanismele de supraviețuire ale individului sau ale grupului afectat. Când manifestările violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
durată. ̨ n ambele situații, intensitatea manifestării, durata ei și sensibilitatea victimei sunt decisive sub raportul consecințelor. în cazul unei manifestări izolate, intensitatea violenței pune la încercare mecanismele de supraviețuire ale individului sau ale grupului afectat. Când manifestările violente sunt procesuale, de durată, mai puțin intense sau mai subtile, ele produc reacții adaptative care conduc la modificări mai mult sau mai puțin profunde ale modului de funcționare a ființei sau chiar a speciei din care face parte. în vreme ce efectele evenimentelor violente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
apetitul excesiv față de dulciuri), plăcerea excesivă pentru fumat și alcool, creditarea ca deviză existențială, a principiului „totul sau nimic”. Asimilarea de către copil a deprinderii controlului sfincterian este o altă provocare educativă pentru părinții săi. Realizarea acestui deziderat presupune o derulare procesuală, lină, fără exagerări și animozități. Foarte importantă este respectarea timpului optim de la care trebuie să înceapă acest travaliu și care se plasează în jurul vârstei de un an și jumătate. A forța precocizarea acestei deprinderi înaintea datei respective este anacronică și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ȘI SUFERINȚA pierderea unui pacient, când deja survine un alt deces. Apare astfel un doliu supraîncărcat, cum îl denumește Kastenbaum (apud Vekolka, 2004), care destabilizează capacitatea adaptativă a specialistului, favorizând astfel producerea burnout-ului. Conform autorităților domeniului, burnout-ul este un fenomen procesual, care implică cinci secvențe distincte (Fekete, apud Vekolka, 2004): debutul, când specialistul învestește un entuziasm debordant și nu-și cenzurează deloc identificarea sa cu bolnavul; urmează perioada de stagnare; apoi etapa frustrării, când se îndoiește de însăși valoarea profesiei și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adică în etapa denumită plastic de către P. Landsberg (1992), a „prezenței absente”, ea ne bruiază permanent prin șiragul de deteriorări ale trupului, prin despărțiri, deziluzii, suferințe și, mai ales, prin pierderea unor persoane dragi. Rezultă că fenomenul morții este unul procesual, atât în perioada acestor „aperitive”, cât și atunci când survine efectiv și plenar pentru orice persoană. Deci murim mereu, de-a lungul întregii noastre vieți și cu toate acestea n-am reușit să domesticim ferocitatea morții. Reputatul tanatolog St. Levine (2009
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să fie introduse în fiecare sistem național. Preconiza un cod care să asigure posibilitatea luării în considerare a ansamblului experiențelor legislative, jurisprudențiale și doctrinale. B. Spre deosebire de situația altor coduri din România, cărora le corespund ramuri distincte de drept, material și procesual avem în vedere codul civil, codul penal, codul procesual civil, codul procesual penal, nu același lucru se poate afirma în ceea ce privește codificarea procedurii administrative care nu sistematizează procedura administrativă, ca ramură autonomă de drept Reamintim că dezbaterea problemei codificării dreptului administrativ
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cod care să asigure posibilitatea luării în considerare a ansamblului experiențelor legislative, jurisprudențiale și doctrinale. B. Spre deosebire de situația altor coduri din România, cărora le corespund ramuri distincte de drept, material și procesual avem în vedere codul civil, codul penal, codul procesual civil, codul procesual penal, nu același lucru se poate afirma în ceea ce privește codificarea procedurii administrative care nu sistematizează procedura administrativă, ca ramură autonomă de drept Reamintim că dezbaterea problemei codificării dreptului administrativ și eventual, separat, a procedurii administrative, a început în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
asigure posibilitatea luării în considerare a ansamblului experiențelor legislative, jurisprudențiale și doctrinale. B. Spre deosebire de situația altor coduri din România, cărora le corespund ramuri distincte de drept, material și procesual avem în vedere codul civil, codul penal, codul procesual civil, codul procesual penal, nu același lucru se poate afirma în ceea ce privește codificarea procedurii administrative care nu sistematizează procedura administrativă, ca ramură autonomă de drept Reamintim că dezbaterea problemei codificării dreptului administrativ și eventual, separat, a procedurii administrative, a început în România în anii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cele ale lui A. Pillet sau G. Scelle) nu au fost preluate până în prezent de ordinea juridică existentă. O consecință a teoriilor ce includ individul între subiectele dreptului internațional este conceptul de drepturi internaționale ale omului, vizând să legitimeze drepturile procesuale proprii pentru individ la nivel internațional împotriva statului al cărui cetățean este. Se face însă confuzie între drepturi "internaționale" și reglementări internaționale în domeniul drepturilor omului. În realitate, individul nu are "drepturi internaționale" în veritabila accepțiune a termenului. El are
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nouă lectură / 9 Introducere / 13 Capitolul 1. Schimbarea socială în România. Globalizarea. Revoluția. Resurse structurale și resurse morale / 19 1.1. Schimbarea socială: perspective teoretice / 22 1.1.1. Schimbarea socială: viziunea sistemică / 24 1.1.2. Schimbarea socială: viziunea procesuală / 29 1.2. Schimbarea socială: procese / 32 1.2.1. Despre globalizare și identități / 32 1.2.1.1. Globalizare, modernitate și postmodernitate / 33 1.2.1.2. Dimensiuni ale globalizării / 37 1.2.1.3. Fețele globalizării / 40 1
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
teoriile ciclice, iar Sztompka (1993) îi asociază teoriile evoluționiste, neoevoluționiste (sau structural-funcționaliste), teoriile modernizării, teoriile ciclurilor istorice și materialismul istoric (sau teorii conflictualiste) în care accentul e pus pe structuri și rolul lor în schimbarea socială; și o perspectivă modernă, procesuală, dinamică sau constructivistă -, în care accentul e mutat la intersecția dintre structuri și capacitatea acțională a actorului social. Nu o să intrăm în profunzimea fiecărui mănunchi teoretic în parte, mai ales că oricare dintre ele are variante diferite în funcție de autorul la
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de interpretare a structurilor în termeni realiști sau, altfel spus, de confundare a raționalului cu realul. De aici și ideea că "structurile" influențează acțiunea sau că schimbarea reală înseamnă de fapt schimbare de structură. 1.1.2. Schimbarea socială: viziunea procesuală Cu toate că din perspectivă sistemică schimbarea presupune o modificare ce apare între două stări, sau presupune momente de stabilitate, ea este și trebuie înțeleasă ca un proces permanent, continuu și nefragmentat (vezi Sztompka, 1993:3-12), pentru că realitatea socială este interindividuală, relațională
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
sursă a conflictelor; e) structurile sunt în același timp modelate și modelabile; iar actorii sunt simultan producători și produs; f) interschimbul acțiune-structură are loc în timp, prin alternarea fazelor de creativitate agențială și determinare structurală. Un principiu fundamental al abordărilor procesuale este așadar recuperarea actorului și a potențialului său de acțiune și includerea sa în ecuația schimbării. Această mutație e adusă de fapt de o răsturnare a relației ontologie-epistemologie în sensul subordonării celei dintâi celei din urmă8: societatea ca stare, ca
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o răsturnare a relației ontologie-epistemologie în sensul subordonării celei dintâi celei din urmă8: societatea ca stare, ca structură nu există unii numesc asta nihilism sau negarea ontologiei; ea există numai ca reprodusă sau construită prin acțiunile indivizilor. Însă cu toate că perspectivele procesuale angajează o epistemologie relativistă, continuă de fapt să utilizeze o metodologie pozitivistă. De fapt Sztompka (1993:12) recunoaște implicit acest lucru când spune că singura posibilitate de a studia schimbarea rămâne "înghețarea" la nivel conceptual a unor momente importante și
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
rămâne "înghețarea" la nivel conceptual a unor momente importante și tratarea lor ca evenimente singulare, ca puncte. Deci schimbarea cu toate că e continuă nu e analizabilă decât sub forma acestor secvențe "înghețate", care de fapt, până la urmă, sunt stări. Practic perspectiva procesuală asupra realității vorbește fie de dualitatea agenților și structurii nici una nu există fără cealaltă, agenții și structura sunt inter-relaționați în așa fel încât în momentul în care produc acțiunea, produc și reproduc structura (Giddens, 1979) fie de practici care leagă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
se restructura datorită interacțiunii actor structură (Archer, 1988) fie de secvența internalizare-externalizare-obiectivare individul crează societatea dar e și creația acesteia (Berger și Luckmann, 1966). Viziunea asupra identității, pe care o să o folosim în această lucrare, pleacă de la ideea că teoriile procesuale asupra schimbării și teoriile constructiviste ale identității constituie împreună elemente ale unui sistem înglobant. Pe lângă acestea, grila teoretico-metodologică pe care o vom utiliza este influențată de viziunea noologică a lui Bădescu (2002) asupra identității. Metodologic, vom proceda la o compunere
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dintâi desemnează o perspectivă ce reunește acele teorii care avansează sau pleacă de la ideea existenței unor identități fixe, statice, cu pronunțat caracter determinist, omogenizant 10, iar cel de-al doilea strânge în jurul său teorii care susțin ideea unor identități contextuale, procesuale, instrumentale, schimbătoare, inventate 11. Toate aceste puncte de vedere sunt însoțite de discursuri despre cultură, trăsături culturale, structuri, "granițe", categorii, putere, actori, memorii, imagini, emoții, cogniții ș.a., dar mai mult decât atât sunt însoțite de ceva mai puternic, de o
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Spre același răspuns conduc și teorii din câmpul studiilor dedicate culturii. O ilustrare recentă a acestei idei e oferită de Baumann (1999) în analizele sale asupra contextelor multiculturale. Pentru el perspectiva esențialistă și cea constructivistă nu sunt opuse, pentru că "teoria procesuală este implicită în toată retorica esențialistă" (Baumann, 1999:91). Exemplul pe care îl folosește este al unui lider care vrea să întărească sentimentul de solidaritate al unui grup de oameni. În acest scop, conducătorul caută să convingă membrii grupului de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
iar pe de altă parte orice act de creare a unei culturi este un act de reconfirmare a unui potențial deja existent". Așadar, a angaja "o retorică esențialistă este de fapt un act creativ [...] retorica este esențialistă, dar activitatea este procesuală" (Baumann, 1999:91-2). În fine, și în câmpul marilor teorii sociologice găsim aceeași soluție, dacă ne raportăm de exemplu la teoria structurării și la ideea de dualitate a structurilor și agenților sociali. Acțiunea și structura nu pot fi separate, ele
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dosar│Instanță│ Nr. │Natură│Căli- Situația litigiului Situația litigiului D. Alte litigii în care asiguratorul are calitatea de reclamant: NOTĂ: 1. Litigiile cu brokerii de asigurare și agenții de asigurare se vor prezenta în Tabelul A sau B, în funcție de calitatea procesuală pe care o are asiguratorul. 2. În coloanele 10 și 11 din tabelele A și B și în coloanele 8 și 9 din tabelele C și D se vor prezenta informații referitoare la valoarea totală a pretențiilor formulate în instanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184165_a_185494]
-
validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, si le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin; ... j) analizează lunar evoluția cauzelor în justiție în care comisia locală este parte și în funcție de această hotărăște și propune organului competent poziția procesuală pentru termenele următoare; ... k) sesizează organele competențe pentru sancționarea membrilor comisiei, când este cazul; ... l) identifica terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180827_a_182156]
-
evenimentului este guvernată de două modele distincte ale cauzalității: modelul ergativ și modelul tranzitiv. În modelul ergativ, constituirea evenimentului începe cu Tema și acționează împotriva curentului de energie. Participantul Temă este evocat ca parte a miezului conceptual autonom al predicației procesuale (conform lui Langacker 1991). În sistemul lui Davidse (1991)89, în reprezentarea ergativă a unui eveniment, de tipul Floyd broke the glass/The glass broke ('Floyd a spart geamul/Geamul s-a spart'), participantul afectat de eveniment, dar și coparticipant
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Marx, este normal. Chiar și în aceste condiții, este posibilă promovarea idealului obiectivității științifice. Poziția echidistantă, cât și angajarea deschisă reprezintă mai mult un ideal. Ele nu sunt însă o aspirație abstractă, inoperantă, ci un obiectiv realizabil printr-un efort procesual, limitat mereu de presiunea intereselor reale. O societate diferențiată, dacă vrea să fie în același timp și democratică, trebuie să se sprijine pe o sociologie atât angajată, cât și echidistantă. Numai o asemenea sociologie poate sprijini colectivitatea să acționeze, în
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai importantă dintre funcțiile manageriale, deoarece de conținutul său depind decisiv maniera de derulare și rezultatele exercitării celorlalte funcții situate „în aval” - organizare, coordonare, antrenare, control-evaluare. Previziunea cuprinde decizii și acțiuni, prin care se stabilesc obiectivele organizației și componentele sale procesuale și structurale; se stabilesc modalitățile de realizare; se dimensionează resursele ce urmează a fi angajate și se precizează termenele intermediare și finale de îndeplinire a obiectivelor. Organizațiile românești, îndeosebi cele publice, se confruntă în prezent cu probleme dintre cele mai
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
mai dificile și din cauza unor disfuncționalități generate de exercitarea previziunii, între care semnalăm: insuficiența unor strategii și politici globale care să valorifice oportunitățile mediului ambiant, național și internațional, lipsa unui sistem categorial de obiective la nivel de organizație și componente procesuale și structurale ale acesteia, lipsa unor priorități în abordarea decizională și operațională a problemelor cu care se confruntă managementul organizației, atitudine ostilă față de planificare din partea multor manageri, multiplele presiuni la care sunt supuse organizația și managementul său, din partea unor factori
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]