15,069 matches
-
abordate în interviurile realizate cu cadrele didactice sunt: - situația școlii (dotarea tehnico-materială, corpul profesoral, conținutul învățământului, relațiile elevi - cadre didactice - părinți, precum și relațiile din interiorul colectivului didactic, relațiile dintre școală și autorități locale și/sau centrale); - elevii (mediul sociofamilial de proveniență al elevilor, rezultatele și performanțele școlare, aspirații socioprofesionale); - strategii de prevenire și combatere a fenomenului de abandon școlar, a inegalităților de șanse de acces la educație. Din interviurile cu cadrele didactice privind situația din școli au rezultat diferențe foarte mari
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
predare/evaluare). Legat de acest aspect, cadrele didactice au fost solicitate să aprecieze nu atât efectele acestor modificări, gradul de dificultate, cât posibilitatea de a atinge obiectivele educaționale stabilite la nivel de documente educaționale, în condițiile în care mediul de proveniență al elevilor este unul defavorizat. Cel mai important aspect semnalat de cadrele didactice atât din mediul urban, cât și din rural a fost acela că elevii nu-și completează pregătirea școlară cu munca suplimentară de la domiciliu sau cu meditații. Tot
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
că, cel puțin în momentul de față, există încă probleme în asigurarea egalității de șanse de acces la educație al tuturor elevilor noștri. Studiul realizat în cele trei instituții de învățământ din județul Bacău a demonstrat că mediul sociofamilial de proveniență al elevilor este principalul factor de risc privind accesul la educație. La acest factor se adaugă însă aspectele legate de calitatea învățământului, de dotarea școlilor, precum și de rolul cadrelor didactice în procesul instructiv-educativ, așteptările cadrelor didactice vizavi de elevii lor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de trafic; - controlează mijloacele de transport și bunurile destinate importului sau exportului, verifică operativ și supraveghează clădiri, depozite, terenuri, sedii și alte obiective unde se găsesc sau ar putea să se găsească bunuri supuse vămuirii ori cu regim special, precum și proveniența acestora și poate preleva, în condițiile legii, probe pe care le analizează în laboratorul propriu sau în cele agreate de Direcția Generală a Vămilor, în vederea identificării și expertizării mărfurilor; - organizează, exploatează și instituie un sistem de consemne asupra mijloacelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
dintre ele vizează faptul că prezentul capitol are ca punct de plecare o încercare de a sistematiza, deopotrivă teoretico-politic și epistemologic, problematica ideologiei, într-o direcție care să depășească viziunile reducționiste existente în literatura de specialitate românească, fie aceasta de proveniență filosofică, sociologică ori politologică. Reamintesc aici "pilonul central" al tentativei de a "reinventa ideologia", și anume modalitatea de definire a acesteia drept sistem de credințe conturate în orice societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
abstracte nominale (sufixe substantivale): prietenie, demnitate, dreptate, bunătate, greșeală, realism etc.; * sufixe care indică o însușire (sufixe adjectivale): osos, inelat, arămiu, primăvăratic, copilăros, mirositor etc.; * sufixe care indică modalitatea/ maniera (sufixe adverbiale): militărește, tărâș, pieptiș etc.; * sufixe care indică originea/ proveniența: clujean, italian, spaniol, olandez etc.; * prefixe negative (plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sau compus: copil, Tudor, Ana-Maria, atent) vs. substantive perifrastice (locuțiuni substantivale) concretizate în expresii care transmit o anumită informație semantică și se comportă gramatical ca substantive: băgare de seamă, luare în râs, învățătură de minte, părere de rău etc.; * origine/ proveniență: substantive moștenite din latină (pâine, om, casă etc.) vs. substantive împrumutate din alte limbi (computer, mouse etc.) vs. substantive formate pe teritoriul limbii române, prin derivare (prietenie, tineret), compunere (Ștefan cel Mare, câine-lup) sau conversiune (frumosul, un intrând, mersul) etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe teritoriul limbii române, prin derivare, compunere sau conversiune (frumușel, inegal, gri-bleu, tremurândă); în categoria adjectivelor formate prin conversiune intră și toate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
acțiune/ în ce măsură se diferențiază o acțiune/ însușire de alte acțiuni/ însușiri: o dată, de șapte ori etc.); * formă/ structură numerale sintetice, simple (doi, dublu, treime) și compuse (unsprezece, o sută treizeci, al doilea, câte trei) vs. numerale perifrastice: prima oară; * origine/ proveniență: numerale moștenite sau împrumutate din alte limbi (doi, mie, milion, cvadruplu etc.) vs. numerale formate pe teritoriul limbii române prin derivare (înmiit) sau compunere (treizeci, a doua, câte trei, tustrei, câteșipatru); * valoarea morfologică numeral cu valoare exclusiv substantivală: numeralul fracționar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
116 în funcție de: * formă/ structură: adverbe sintetice, simple (mâine, sus, cum etc.) sau adverbe compuse (după-amiază, ici-colo etc.) vs. adverbe perifrastice/ locuțiuni adverbiale (pe neașteptate, din zi în zi, de jur împrejur, din când în când, nici pe departe etc.); * origine/ proveniență: adverbe primare, moștenite (unde, sus etc.) sau împrumutate (basta, barem, crescendo etc.) vs. adverbe formate pe teritoriul limbii române prin derivare (școlărește, târâș etc.), compunere (niciodată, cândva, dis-de-dimineață etc.), respectiv conversiune intermorfologică (Vorbește clar. adverb provenit din adjectiv; Poate că
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
redată: interjecții propriu-zise (care transmit sentimente/ acte de voință: o, of, wow, hai etc.) vs. interjecții onomatopee (care imită zgomote din natură trosc, vâj, pic-pic etc., sunete produse de viețuitoare cip-cirip, miau, mor-mor etc. sau exteriorizează senzații hapciu etc.); * origine/ proveniență: interjecții primare (moștenite: of, au, hai etc. sau împrumutate: wow, halt, bis, olala etc.) vs. interjecții formate pe teritoriul limbii române prin derivare (aolică), compunere (ham-ham, pic-pic etc.), respectiv conversiune (ajutor!, foc! etc.). Din punct de vedere morfologic, interjecțiile nu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limba română se diferențiază 123 în funcție de: * formă/ structură: prepoziții sintetice, simple (cu, în, spre, pe, sub, contra, conform etc.) sau compuse (de la, de pe, de pe la, până la etc.) vs. prepoziții perifrastice/ locuțiuni prepoziționale (alături de, în mijlocul, de-a lungul, de jur împrejurul, în dreapta etc.); * origine/ proveniență: prepoziții primare (pe, la, de, cu etc.) vs. prepoziții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (din = de + în, de pe, de la, de pe la, despre, înspre etc.), respectiv prin conversiune (grație, datorită, mulțumită, conform, potrivit, contrar, deasupra etc.); * regimul cazual impus părților
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de marcă preponderent de tip raportual. Conjuncțiile din limba română se diferențiază 125 în funcție de: * formă/ structură: conjuncții sintetice, simple (și, că, să etc.) sau conjuncții compuse (ca să) vs. conjuncții perifrastice/ locuțiuni conjuncționale (din pricină că, cu toate că, măcar că, măcar să, cum că etc.); * origine/ proveniență: conjuncții primare (că, să, și etc.) vs. conjuncții formate pe teritoriul limbii române prin compunere (deci = de + aci, ca să, fiindcă, deoarece etc.), respectiv prin conversiune (De vrei, poți. de = conjuncție provenită din prepoziție prin conversiune; Până vei ajunge acasă, eu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
analizate. Altfel spus, aceasta înseamnă că observăm o caracteristică multiplă sau multidimensională a populației considerate. Spre exemplu, am putea analiza o mulțime de studenți (în totalitate sau prin sondaj) cu un anumit scop, după: vârstă, sex, etnie, naționalitate, regiune de proveniență, profilul liceului absolvit, note la examene, statutul de bugetar, statutul de bursier, statutul de căminist, numărul de frați, starea civilă, număr de limbi străine cunoscute, apartenență religioasă, preocupări sportive etc. Având în vedere indicatorii concentrării și diversității prezentați în capitolele
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Gγ standard. Toate celelalte gene globinice β,δ,ε sunt prezente în genomul uman haploid ca gene singulare (într-un singur exemplar) pe când în celulele somatice, inclusiv cele din seria eritroidă, fiecare genă este prezentă în dublu exemplar, unul de proveniență maternă, celălalt de proveniență paternă. În sinteza hemului, care este un produs neproteinic de natură porfirinică, intervin enzime codificate de gene specifice, cu localizare cromozomală diferită de localizarea genelor pentru catenele globinice. Genele pentru catenele δ și γ sunt strâns
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
gene globinice β,δ,ε sunt prezente în genomul uman haploid ca gene singulare (într-un singur exemplar) pe când în celulele somatice, inclusiv cele din seria eritroidă, fiecare genă este prezentă în dublu exemplar, unul de proveniență maternă, celălalt de proveniență paternă. În sinteza hemului, care este un produs neproteinic de natură porfirinică, intervin enzime codificate de gene specifice, cu localizare cromozomală diferită de localizarea genelor pentru catenele globinice. Genele pentru catenele δ și γ sunt strâns lincate cu gena pentru
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
1570), Cartea ce se cheamă Evanghelie cu învățătură (1581). În epilogurile tipăriturilor sale, C. insistă asupra necesității introducerii limbii române în oficierea slujbelor, în răspândirea învățăturilor religioase și dă unele informații prețioase, între care cele despre colaboratorii și beneficiarii săi. Proveniența traducerilor după care au fost realizate versiunile tipărite a constituit obiectul a numeroase cercetări privitoare la începuturile scrisului în limba română, ultimele concluzii stabilind diversitatea traducătorilor și a zonelor din care proveneau aceștia, fapt ce explică prezența unor elemente lingvistice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286416_a_287745]
-
meserii era destinat elevilor ce doreau să învețe o anumită meserie pe care să o practice la finalizarea școlii 169. În orice caz, reglementarea acestui sector de învățământ are loc abia la mijlocul anilor '30. Aspecte privind confesiunea, originea socială sau proveniența elevilor, variația numărului de absolvenți pe perioada interbelică sau cariera aleasă au fost extrase din anuare școlare și monografii. În prelucrarea tabelelor din anuare nu s-a procedat la însumarea pe ani școlari a elevilor de diferite confesiuni și origini
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cu stare materială bună, provenind de la oraș. Deci, la nivel declarativ, mecanismul de selecție și promovare a elevilor se bazează doar pe cunoștințe individuale, însă, în fapt, accesul la trepte superioare de învățământ și chiar performanța școlară se corelează cu proveniența socială 193. Pentru elevii din județele bucovinene, datele de proveniență socială la care s-a avut acces indică următoarele caracteristici. Ponderea cea mai mare o au elevii din familii de agricultori și intelectuali, înregistrând, fiecare, o pondere de aproximativ 28
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
declarativ, mecanismul de selecție și promovare a elevilor se bazează doar pe cunoștințe individuale, însă, în fapt, accesul la trepte superioare de învățământ și chiar performanța școlară se corelează cu proveniența socială 193. Pentru elevii din județele bucovinene, datele de proveniență socială la care s-a avut acces indică următoarele caracteristici. Ponderea cea mai mare o au elevii din familii de agricultori și intelectuali, înregistrând, fiecare, o pondere de aproximativ 28%. Remarcăm interesul ridicat pentru educație al familiilor de agricultori, majoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acestor instituții de învățământ constituie un argument în acest sens. Și existența școlilor primare de limbă română la sate încă de la sfârșitul secolului XIX a contribuit la acest aflux de elevi din familii de agricultori 194. Cu toate acestea, în ceea ce privește proveniența elevilor, mediul urban predomină. Astfel, dintr-un eșantion de 2472 elevi de la trei licee 195 s-a constatat că 61% provin de la oraș și 39% de la sate. Și recensământul din 1930 indică în această zonă a Bucovinei o medie de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
banale, uneori în stil poporan"22. În fine, o simplă menționare se alocă scriitorului N. Dracinschi, de către Lovinescu. Cu mici excepții, puținii creatori ce au atras atenția celor doi critici au parte de evaluări tranșante ce nu sunt generate de proveniența autorului, ci de originalitatea și calitatea operei. Intelectualul periferiei se cantonează într-un tradiționalism desuet ce încadrează localismul creator pe baza căruia se și construiește identitatea provincialului. Din punct de vedere estetic, localismul pare a fi însă singura valoare care
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ori se deprovincializează, devenind parte a vieții literare din capitală, detașându-se în mare măsură de originile natale. De aceea nume precum Eugen Lovinescu, Anton Holban, Barbu Lăzăreanu, Ionel Teodoreanu, Nicolae Iorga, George Enescu nu mai sunt asociate locului de proveniență, ci culturii naționale, ceea nu înseamnă că provincia va înceta vreodată să le revendice cu mândrie. Cele 121 de nume propuse ca producători culturali activi în nordul Moldovei interbelice au conferit zonei pulsația culturală prin care periferia a încercat să
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
participarea la cultura "înaltă" (Pierre Bourdieu, Jean-Claude Passeron, Reproduction in Education, Society and Culture, Sage Publications, Londra, 1977). În ceea ce privește intelectualul societății române interbelice se vor remarca însă, cel puțin în privința etapei formative în învățământul secundar, originile sociale diverse, cu o proveniență preponderentă chiar din clasele "poziției de jos". 7 Karl Mannheim, Ideology and Utopia, Routledge & Kegan Paul Ltd., Londra, 1954, p. 138. 8 Sorin Antohi, Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 48. 9 Julien Benda, Trădarea
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
absurde care le divulgă vacuitatea interioară. Limba personajelor caragialiene este prin ea însăși un spectacol, montura perfectă a replicilor în care sunt încrustate nemuritoarele formule având o armonie aproape muzicală. Iar numele, sugerând fie „naturelul”, fie ocupația, condiția materială, socială, proveniența regională, sunt ele însele mici „caractere”. O noapte furtunoasă sau Numărul 9 (1879), care la premieră a stârnit reacția iritată a unor puritani apărători ai moralei, surprinde crâmpeie din viața unei familii din mica burghezie, în timpul unei guvernări liberale. Pripa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]